5,096 matches
-
ai în mânecă doi ași fiică hoață de ocnaș te invit la bal mascat dintr-un secol demodat să-ți recit un mic sonet pe un dans de menuet mă semnez al tău valet. joi, 21 martie 2013 Referință Bibliografică: baladă profană / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
al dreptății sociale în creația lui G. Coșbuc 6. 16:15-16:30 Ion MOCIOI: George Coșbuc la Tismana 7. 16:30-16:45 Olimpia PRUNA-COTAN: Analasunta, regina ostrogoților, evocata de G. Coșbuc 8. 16:45-17:00 Andana CĂLINESCU: Un destin de balada - George Coșbuc 9. 17:00-17:15 Lucia OLARU-NENATI: O viziune modernă asupra personalității și operei lui George Coșbuc 10. 17:15-17:30 Antigona GRECU: Barbar și Oradea 11. 17:30-17:45 Adrian BUCURESCU: George Coșbuc, dacul singuratic 12. 17:45-18
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
proze din cărțile dânsului ,,Nepotul Căpitanului” și ,,Când se încurcă ițele”. Adrian Mitroi a recitat două poezii nu doar sensibile dar și pline de metafore încântătoare, publicul gustând din plin lumea metaforei. Una dintre poezii a fost de fapt o baladă ,, Balada izvorlui cu apă vie” Poeta Bogdana Elena Simionescu a surprins publicul cu noile poezii care vor fi publicate în cel de-al doilea volum de poezii. Ca de obicei în poeziile ei s-a remarcat sufletul, obișnuindu-ne cu
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
din cărțile dânsului ,,Nepotul Căpitanului” și ,,Când se încurcă ițele”. Adrian Mitroi a recitat două poezii nu doar sensibile dar și pline de metafore încântătoare, publicul gustând din plin lumea metaforei. Una dintre poezii a fost de fapt o baladă ,, Balada izvorlui cu apă vie” Poeta Bogdana Elena Simionescu a surprins publicul cu noile poezii care vor fi publicate în cel de-al doilea volum de poezii. Ca de obicei în poeziile ei s-a remarcat sufletul, obișnuindu-ne cu poeziile
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
Înviere, revărsat în smaradul de strune zglobii, desface corola îmbobocită a gândurilor albe, în fulgerele cupelor rubinii de-nflăcărare. Răbdarea lui brodată din echinoxul veșniciei, din clarul Chemării dintâi a lui Andrei, înseninează izbânda eroului prevestită în nesfârșitul șir de Balade, leagăn al pruncilor zămisliți spre Poteca de sus. Demnitatea lui este împletită-n rășină de sihaștrii, pironită-n streașină de cer, lângă plămada multpreadoritului Mire, Purces din Aminul Iubirii, viu sâmbur înmugurit în patima dreptății. Nădejdea lui este potirul îmbărbătat
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
brâul, în țara aceea a Ardealului, era atât de vechi ca folosință și nume încât îl vom întâlni și ca mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade întruchipează, în variantă românească de început de mileniu unu, actul biblic al fratricidului. Vom observa că și în ”Biblie” cingătoarea, brâul pe care oamenii l-au adoptat la potrivirea îmbrăcăminții, era un simbol al unirii strânse întru binecuvântare, o dublă
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
1975. 6 Leca Morariu, De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, p.33, povestea Cel mai mic, cel mai voinic, Editura Minerva, București, 1983. 7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri, III, p.118, Editura Artemis, București, 1995. 8 Balada Toma Alimoș 9 Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, Editura Academiei Române, București, 1906. 10 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o prezență apreciată de către toți participanții la aceste frumoase evenimente au fost artiștii noștri plastici: Diana Toma și Lucian Brener. Ambele festivaluri au fost însoțite de tradiționalul picnic din care nu au lipsit
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BALADA LUI GIGEL Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Gigel Cine este acel Gigel, Nu e Google, e sfredel, Este cel care mai știe, Moartea e ideologie, Renașterea lui parcă
BALADA LUI GIGEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349338_a_350667]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BALADA LUI GIGEL Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Gigel Cine este acel Gigel, Nu e Google, e sfredel, Este cel care mai știe, Moartea e ideologie, Renașterea lui parcă este Vizibilă în orice iesle, Nu e Becali, oricine-i Gigel , el revine, Iată-l acum în pădure
BALADA LUI GIGEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349338_a_350667]
-
praful, Hohotul său ne distrează, Amicul Gigel e pe fază, Din gri pân-la albastru Încearcă să se călească, Spune, totuși , că-i om, Născuți suntem atomi, Quo vadis? În Dealul Spirii Bem spirt cu bunicii, zbirii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Balada lui Gigel / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1295, Anul IV, 18 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADA LUI GIGEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349338_a_350667]
-
DE IUBIRE)"- VASILICA ILIE Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Scrisori de iubire În anii din urmă, unii dintre poeții tineri se întorc - datorită bunelor lecturi- la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăți vechi din cărțile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiționale. Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
ca formă de artă. Cele mai satisfăcătoare succese ale solistei de muzică populară Elena-Daniela Cuculici rămân însă a fi cele ale artei în sine: -Premiul de Popularitate la Festivalul Național Mamaia, 2008; -locul I la Festivalul Național „Pe fir de Baladă”, Tg.-Jiu, 2007; -locul II la Festivalul Național „Ora populară” TVR 2, 2007; -Mențiune, Festivalul Național „Rapsodia Românească”, Tv. Favorit, 2006; -Premiul „Radio Antena Satelor”, „Dan Moisescu”, Constanța, 2006; -locul I la Festivalul Național „Cântecele Oltului”, Călimănești, 2005; -locul I
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (1) O, Doamne, cum pot fi unii oameni atât de amărâți! N-ar fi trebuit să fie pe lume
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (1) O, Doamne, cum pot fi unii oameni atât de amărâți! N-ar fi trebuit să fie pe lume decât oameni fericiți, așa a vrut, de la început, bunul Dumnezeu, care a dat de toate omului pentru a fi
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
el decât lădița cu culorile, câteva pânze și ceva merinde. Se tot gândea să ajungă degrabă la oraș, să-și găsească un acoperiș sub care să doarmă, apoi să poată picta undeva în tihnă tablourile sale. Va urma) Referință Bibliografică: Balada lui Nerun (1) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la pian de la vârsta de 5-6 ani și a creat până în prezent 20 de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și cultă, de matematică, arta încondeierii ouălor, în toate aceste domenii obținând până în prezent
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Veniți acasă! Aici e... România ! Albastrul cerului e mai senin, În codrii se aude ciocârlia Și’n vârf de munte izvoare susurând. Iar cand viorile încep să cânte, Baladele în corzi de inimi se topesc Și plânge neamul românesc, În doinele ce încă mai jelesc ! Coloana este totuși infinită Și stă Brâncuși alăturea de ea, La masa tăcerilor asculta Vorbele ce’s spuse, în nopți fără de stea. Și’n
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
din text în mod natural, apropae indirect, discret și nu în mod agresiv, lipsit de modestie sau în mod lasciv-libidinos-vulgar, așa cum se întâmplă adeseori în unele texte de muzică populară ,,modernă”22. Subtilitatea textului este uimitoare, superioară, după părerea noastră baladei ,,Miorița” - mult mai cunoscută, dar care are un mesaj interpretabil, între care și unul extrem de nefavorabil la adresa noastră, acela că două treimi din poporul român sunt formate din hoți și criminali și o treime din... proști. După ce băieții au terminat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
primi o vizită îmbrăcată murg : Obosindu-mă, o voi ruga să mă lase Dedicat somnolenței mele lemnoase. În odaia rămasă goală, Va fi doar tăcerea mea orizontală.” Are și ceva din ritmica barbiană care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
îmbrăcată murg : Obosindu-mă, o voi ruga să mă lase Dedicat somnolenței mele lemnoase. În odaia rămasă goală, Va fi doar tăcerea mea orizontală.” Are și ceva din ritmica barbiană care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada e un pretext de a gusta cuvintele vechi (a agrăi) ale unor baladiști ce nu fug de argoul balcanic al limbii. Într-o prozopoemă eladescă omagiază misiunea scriitorului invocând pe Bălcescu (amant al patriei), pe Heliade (vulcanicul vates) pe Cantemir
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
poetului se păstrează într-un spațiu imaginar și acoperă cu spumele ei superbe, realitatea : „Un timp romantic, revolut, Adolescența cu săruturi, Strivită de un ev cu scuturi ; Surâsul strâmb luat recrut, Vasal de sânge și tributuri, Evocă Evul în auz Balade, epopei canzone, Istorii ale altor zone Pe care astăzi le refuz ; Procesiuni pentru madone.” Un text sentimental decupat dintr-o extraordinară sensibilitate poetică, recompus într-un „Sonet de toamnă” ne amintește de Ion Pillat : „Tu ai pătruns în mine cu
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
orizontală, realizând o inter-relaționare între deținuți. Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus - deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân sau cel Mare și cele patru pietre funerare Faima Coziei se leagă de ctitorul său - Voievodul Mircea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]