2,242 matches
-
accept ca atare. Cuplul Iason-Medeea întruchipează poate cel mai bine acest model eroic al mentalității mitice. Numai cu ajutorul magicienei Medeea reușește Iason - tipic erou războinic - să înjuge (lege) fioroșii tauri de aramă și să adoarmă („lege”) nu mai puțin fiorosul balaur care păzea „lâna de aur” (39). Prototip al vrăjitoarei, Medeea nu leagă balaurii doar la figurat (administrându-le „ierburi descân- tate”), ci și la propriu, înhămându-i la carul său aerian (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Este posibil ca aici, la acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al mentalității mitice. Numai cu ajutorul magicienei Medeea reușește Iason - tipic erou războinic - să înjuge (lege) fioroșii tauri de aramă și să adoarmă („lege”) nu mai puțin fiorosul balaur care păzea „lâna de aur” (39). Prototip al vrăjitoarei, Medeea nu leagă balaurii doar la figurat (administrându-le „ierburi descân- tate”), ci și la propriu, înhămându-i la carul său aerian (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Este posibil ca aici, la acest nivel, să se regăsească statutul inițial al Ariadnei, respectiv al lui Tezeu. Eroul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pierde total prero- gativele magice. Ea îl ajută pe erou legându-l pe monstru (112). Este cazul, de pildă, al legendei Sf. Gheorghe draconoctonul, asupra căreia voi reveni. Chiar și în basmele românești și de aiurea, unde înfruntarea cu zmeul (balaurul etc.) are o altă justificare (furarea astrelor, a merelor de aur etc.), rolul de victimă al fetei nu dispare complet. La „curtea zmeului”, eroul găsește întotdeauna o fată pământeană care îl ajută în înfruntarea cu monstrul și care îi va
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipul 300 - „Lupta cu dra- gonul” (79) și în Indexul de motive din literatura populară moti- vele G 551.1 - „Salvarea surorii de către un frate de la un monstru (vârcolac, căpcăun)”, R 111.1.3 - „Salvarea unei prințese (fecioare) de la un balaur”, R 111.1.4 - „Salvarea unei prințese (fecioare) de la un uriaș (monstru)”, toate cu o impresionantă bibliografie, chiar dacă neexhaustivă (78). 4. Eroina dispare complet din economia mitului. Valențele sale magice sunt (câteodată) anexate la cele războinice ale eroului. Vezi, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
monstru)”, toate cu o impresionantă bibliografie, chiar dacă neexhaustivă (78). 4. Eroina dispare complet din economia mitului. Valențele sale magice sunt (câteodată) anexate la cele războinice ale eroului. Vezi, de exemplu, mulțimea de sfinți din mitologia creștină fran ceză, care lovesc balaurul cu cârja episcopală și-l leagă de gât cu un accesoriu vestimentar : Sf. Marcel (34, pp. 65-66 ; 35, pp. 100-103), Sf. Julien (35, p. 80), Sf. Clement (35, p. 85), Sf. Romain (35, pp. 92-99) etc. În unele legende de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
monstrului mai persistă (vezi tipul 3), dar atrofiat. în cea mai veche relatare (secolul al VI-lea e.n.) privind un sfânt francez saurocton, Sf. Marcel - episcop al Parisului (secolul al V-lea e.n.) și devenit patron al orașului - supune un balaur, dar nu pentru că acesta e gata să devoreze o fecioară virtuoasă (așa cum se întâmplă de regulă), ci pentru că devorează trupul defunct al unei femei vicioase : Când șarpele ieși din pădure ca să se ducă la mormânt, își veniră unul altuia în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
X ; cf. 34, p. 66). Legende populare franceze susțin că tot Sf. Marcel a scăpat Parisul de un taur fioros, care teroriza locuitorii orașului, legându-și stola în jurul gâtului fiarei (35, p. 101). Tot un taur înfricoșător (dar și un balaur) a fost îmblânzit în chip similar - conform tradiției romane - de Sf. Silvestru (Legenda aureea, secolul al XIII-lea e.n. ; cf. 34, p. 73, n. 47). 5. Dar nu numai rolul eroinei a involuat până la dispariție, ci și cel al eroului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpune monstrul cu mijloace magico- erotice. Vezi infra, legenda vânării unicor nului (pp. 347-348). 6. În alte cazuri, eroul dispare complet din economia mitului. Vezi legendele sfintelor Marguerite (35, p. 114) și Martha (35, p. 82) care leagă cu centura balaurul. O situație analoagă este cea din colinda românească tip Peștele și mreaja fetei (tip 50 ; cf. 26, p. 202). „Peștele de mare”, care periodic distruge grădina fecioarei, este o ipostază a lui Draco marinus : [Ioana] acasă se întoarce, Se pune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
uzează de un întreg arsenal de mijloace magice, evidențiate în text sau doar sugerate în subtext. în primul rând, călărirea unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de fecioară a fost asociată imaginii neotestamentare a concepției imaculate, uni cornul fiind considerat ca o întruchipare a Duhului sfânt (68, p. 198). Am comentat și cu alte prilejuri relația magico- erotică dintre eroină și monstru (vezi și supra, subcapitolul „Balaur - solomonar”), fie că această relație apare evident în textul epic, fie că este doar bănuită în subtext. Imaginea unei fecioare îmblânzind o fiară a devenit emblematică și în cărțile de divinație medievale, Tarot. În Arcana Majoră, imaginea numărul 11, denumită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 129). Față de povestea răpunerii unicornului, în legenda Sf. Gheorghe draconoctonul, raportul dintre rolul eroului și cel al eroinei este sensibil diferit. Deși scenariul original este același, prota- gonistul este în acest caz „sfântul militar”. Aparent o umilă victimă a balaurului, fecioara își păstrează însă/ încă prerogativele magice. Iată rezumată această legendă, cu pasaje extrase din Viețile sfinților pe luna aprilie, tipărită la Mănăstirea Neamț în 1834. În Palestina, lângă o cetate, un balaur fioros își face lăcaș într-un iezer
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfântul militar”. Aparent o umilă victimă a balaurului, fecioara își păstrează însă/ încă prerogativele magice. Iată rezumată această legendă, cu pasaje extrase din Viețile sfinților pe luna aprilie, tipărită la Mănăstirea Neamț în 1834. În Palestina, lângă o cetate, un balaur fioros își face lăcaș într-un iezer (sau într-o grotă), terorizând populația și devorând oamenii și animalele care se apropiau. Pentru a potoli furia distructivă a monstrului, i se oferă periodic un copil din cetate. Vine și rândul fetei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populația și devorând oamenii și animalele care se apropiau. Pentru a potoli furia distructivă a monstrului, i se oferă periodic un copil din cetate. Vine și rândul fetei împăratului, care este expusă pe malul apei (sau la gura peșterii). Când balaurul este gata s-o înghită, apare Sf. Gheorghe - ostaș creștin din armata lui Dioclețian - care, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, s-a răpezit cu sulița și l-a lovit pre acela tare în gâtlej și rănindu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sabia în mijlocul cetății și trăgând afară oamenii trupul lui, după cetate, l-au ars cu foc (cf. 58, p. 126). De regulă, în urma acestui „miracol”, locuitorii cetății, în frunte cu împăratul, se creștinează, iar pe locul unde a fost sacrificat balaurul este înălțată prima biserică (vezi și 37, II, p. 193 ; 40, p. 222). Iată câteva fragmente similare dintr-un alt text arhaic : [Sf. Gheorghe] zise fetii : descinde-te fetiță de paftalele tale și leagă bălaurul de gât cu acel brâu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
heara și unul nu veți scăpa [...]. Și ridicându-și mâna lovi șarpele cu sulița [...] și omorî pre acel înfricoșat bălaur (76). Sigur că simbolistica de factură creștină și-a lăsat, în aceste cazuri, amprenta-i inconfundabilă. Simbol al păgânismului înfrânt, Balaurul reprezintă aici pe vechiul zeu („idol”), căruia i se aduceau sacrificii umane. Totuși, înfrângerea balaurului de către erou își păstrează în continuare caracterul de mit de întemeiere, de data aceasta al primei biserici și comunități creștine. Dar aceste aspecte nu sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
omorî pre acel înfricoșat bălaur (76). Sigur că simbolistica de factură creștină și-a lăsat, în aceste cazuri, amprenta-i inconfundabilă. Simbol al păgânismului înfrânt, Balaurul reprezintă aici pe vechiul zeu („idol”), căruia i se aduceau sacrificii umane. Totuși, înfrângerea balaurului de către erou își păstrează în continuare caracterul de mit de întemeiere, de data aceasta al primei biserici și comunități creștine. Dar aceste aspecte nu sunt importante acum. Ceea ce prezintă interes este supraviețuirea motivelor „legarea monstrului de către fecioară”, „aducerea lui legat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu atât mai mult cu cât motivele enumerate nu serveau propriu-zis semnificației creștine a legendei. Sf. Gheorghe putea să-și ducă la îndeplinire misiunea apostolică fără ca neapărat fecioara să lege monstrul. Dacă țin seama și de faptul că episodul omorârii balaurului a penetrat „forțat” în legenda hagiografică a Sfântului Gheorghe, fără ajutorul și, într-un fel, fără voia Bisericii, nu îmi rămâne decât să constat că motivul omorârii/legării balaurului era răspândit și foarte înrădăcinat în mentalitatea populară. Așa cum au observat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lege monstrul. Dacă țin seama și de faptul că episodul omorârii balaurului a penetrat „forțat” în legenda hagiografică a Sfântului Gheorghe, fără ajutorul și, într-un fel, fără voia Bisericii, nu îmi rămâne decât să constat că motivul omorârii/legării balaurului era răspândit și foarte înrădăcinat în mentalitatea populară. Așa cum au observat majoritatea exegeților, această legendă are o bază mito-folclorică. „Tema aceasta folclorică și mitologică - scria Nicolae Cartojan - are nu numai o arie de răspândire destul de întinsă în spațiu, dar, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceasta folclorică și mitologică - scria Nicolae Cartojan - are nu numai o arie de răspândire destul de întinsă în spațiu, dar, în același timp, își adâncește rădăcinile în afundul veacurilor, până în epoca păgânismului” (37, II, p. 195). Episodul luptei Sfântului Gheorghe cu balaurul, pentru mântuirea fecioarei, nu aparține vechilor redacții ale legendei hagiografice. El a fost preluat din tradițiile populare și anexat, după secolul al XI-lea, la celelalte miracole înfăptuite de sfânt, conform tradiției hagiografice din Evul Mediu timpuriu (97). Deja în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această legendă (inclusiv submotivele care mă interesează) în celebra sa compilație Legenda aureea (38), de unde a pătruns în toată Europa, atât în forma literară, cât și iconografică. Așa cum am spus, nu mă interesează în mod particular motivul „Sf. Gheorghe omorând balaurul” care, în Evul Mediu târziu și în veacurile care i-au urmat, a beneficiat de o strălucită carieră în iconografia creștină. în schimb, mă interesează submotivul „fecioara legând balaurul” care, nebeneficiind de o resemnificare creștină, a dispărut în multe dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spus, nu mă interesează în mod particular motivul „Sf. Gheorghe omorând balaurul” care, în Evul Mediu târziu și în veacurile care i-au urmat, a beneficiat de o strălucită carieră în iconografia creștină. în schimb, mă interesează submotivul „fecioara legând balaurul” care, nebeneficiind de o resemnificare creștină, a dispărut în multe dintre cazuri, fiind mai rar atestat. În alte cazuri, submotivul a supraviețuit, dar cu o spectaculoasă inversiune de sens. Nemaiînțelegându-se cum poate fecioara (o victimă neajuto- rată) să lege
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nebeneficiind de o resemnificare creștină, a dispărut în multe dintre cazuri, fiind mai rar atestat. În alte cazuri, submotivul a supraviețuit, dar cu o spectaculoasă inversiune de sens. Nemaiînțelegându-se cum poate fecioara (o victimă neajuto- rată) să lege fiorosul balaur, imaginea a fost complet răsturnată : balaurul este cel care ține fata legată. Vezi bibliografia motivului B 11.10.1, „Dragonul ține fecioara legată cu un lanț de aur” (78). în economia legendei au apărut și alte modificări, poate mai puțin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dispărut în multe dintre cazuri, fiind mai rar atestat. În alte cazuri, submotivul a supraviețuit, dar cu o spectaculoasă inversiune de sens. Nemaiînțelegându-se cum poate fecioara (o victimă neajuto- rată) să lege fiorosul balaur, imaginea a fost complet răsturnată : balaurul este cel care ține fata legată. Vezi bibliografia motivului B 11.10.1, „Dragonul ține fecioara legată cu un lanț de aur” (78). în economia legendei au apărut și alte modificări, poate mai puțin spectaculoase, dar mult mai semnificative. Într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au apărut și alte modificări, poate mai puțin spectaculoase, dar mult mai semnificative. Într-o variantă baladescă a legendei Sfântului Gheorghe - datând din 1601, prelucrată și publicată în Germania două secole mai târziu -, fecioara este cea care îl leagă pe balaur, cu propriul ei brâu, dar eroul este cel care îl duce legat în cetatea în centrul căreia îl va sacrifica : Grăi fecioarei bunul glas : „Sleit balauru-a rămas. De el n-ai teamă-i doborât, Și pune-i brâul tău la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duseră astfel, Mic-mare, toți fugeau de el (114). într-o variantă românească din aceeași epocă (începutul seco- lului al XVII-lea ; pare a fi cea mai veche atestare scrisă a legendei în arealul românesc), Sf. Gheorghe este cel care leagă balaurul și o face (element insolit) cu propriul său „brâu de aur”. Totuși, fata își păstrează privilegiul de a duce monstrul legat în cetate, unde eroul îl va omorî „înaintea tuturor oamenilor”. Sveatâi Gheorghe, ce slujea lui Dadian [= Dioclețian] înpărat, luo
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]