1,470 matches
-
monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a. Între 1933 și 1935 a scos, la București, „Reacțiunea literară”. A semnat și Petru Șoltuz sau Savel Bornar. Părăsind Bucureștiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
10; Octavian Șireagu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu, Cazul Marta D. Rădulescu, VL, 1934, 158-160; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, I, București, 1934, 195-198; Boz, Cartea, 131-136; Romulus Demetrescu, „Buruieni de dragoste”, PLI, 1937, 1; Grigore Bugarin, „Buruieni de dragoste”, „Banatul literar”, 1937, 1; Cioculescu, Aspecte, 121-123; Lovinescu, Scrieri, VI, 97, 248; Al. Piru, „Maria”, „Iașul”, 1938, 169; C. Fântâneru, „Maria”, UVR, 1938, 16; Papadima, Creatorii, 473-476; Octav Șuluțiu, „Maria”, F, 1939, 4-5; C. Fântâneru, „Dă-mi înapoi grădinile”, UVR, 1940
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C.
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
circulație locală (Mârza, Rusalin al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă și autorul unei senzaționale contrafaceri a Mioriței. Pasiunea pentru poveștile populare, cea mai importantă latură a activității sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
frumoase povești din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea, convingător susținută artistic, în cadrele modernității, la patrimoniul mitico-folcloric al zonei geografice de obârșie, Banatul de munte (termeni de analogie pot fi Sorin Titel, Florin Bănescu ori, din altă perspectivă, chiar Ștefan Bănulescu). Tematic, opera lui G. e diversă, în condițiile unității de scriitură și de viziune. Funeraliile regelui Gheorghe (roman de sertar, scris în
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
Ion Marin Almăjan, „Întoarcerea spre asfințituri”, LCF, 1985, 32; Eugen Dorcescu, Măiestria artistică, O, 1985, 7; Alexandru Ruja, Vocea istoriei, O, 1986, 18; Artur Silvestri, Un posibil ciclu romanesc, LCF, 1989, 13; Olimpia Berca, Ion Marin Almăjan. O frescă a Banatului tradițional și modern, O, 1989, 36; Adrian Dinu Rachieru, Ion Marin Almăjan, „În afara gloriei”, „Banatul”, 1994, 5; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; H. Zalis, Ion Marin Almăjan, „În afara gloriei”, FLC, 1995, 3-4; Dicț. scriit. rom., I, 59-60
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
a fost sortită eșecului. Acest lucru s-a datorat în special timpului foarte scurt, precum și faptului că mulți etnici germani bărbați erau deja în Waffen SS ori se retrăseseră cu trupele germane. 2.7. Mobilizarea legionarilor din Banat Legionarii din Banatul sârbesc, sub conducerea lui Pavel Onciu, îi ajutaseră în trecut pe legionarii din România să intre și să iasă din țară. în contextul creat de evenimentele de la 23 august 1944, Onciu s-a deplasat la Belgrad unde a luat legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trupe sau organizații paramilitare, din această zonă fuseseră puse sub comanda generalului Arthur Phleps, care-și fixase ca punct de sprijin Becicherecul Mare. Un centru de instrucție a fost stabilit la Chichinda Mare, unde au venit mai mulți legionari din Banatul sârbesc, din România sau de la Viena. S-au alăturat și câțiva ofițeri români, grade inferioare, refugiați din țară. Se dorea cucerirea Timișoarei, însă nu s-a ajuns decât până în fața orașului. Un alt grup, pornit din zona Vârșeț, sub comanda
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din zona Vârșeț, sub comanda lui Octavian Roșu, a ocupat Oravița pentru câteva zile, dar în fața înaintării sovietice legionarii s-au repliat. Ofensiva sovietică a determinat retragerea slabelor unități germane de poliție, a legionarilor și voluntarilor români și germani din Banatul sârbesc, spre sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 1944. Trimiterea în România a grupului Nicolae Petrașcu - Andreas Schmidt Legăturile legionarilor aflați în Germania cu cei din țară s-au făcut în primele luni de după 23 august 1944 prin intermediul curierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sima. într-adevăr, Eugen Rațiu a fost instruit, în octombrie-noiembrie 1944, la o școală a Luftwaffe de lângă Viena pentru a fi parașutat în regiunea Arad-Timișoara și a transmite germanilor informații despre aviația sovietică din zonă. însoțit de un român din Banatul sârbesc, ambii având aparate de emisie-recepție, a fost parașutat în Ungaria, în apropiere de frontiera cu România, la 4-5 decembrie 1944. Ajuns la Arad la 7 decembrie 1944, a fost arestat de polițiștii români și predat sovieticilor, dus apoi în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile în construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Jewish Catastrophe, 1933-1945, Perennial, New York, 1993. Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere s`nt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav și Tief in Russland bei Stalino: Erinnerungen und Dokumente zur Deportation in die Sowetunion, 1945, și Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Balcanilor de Vest, iar întâlnirea noastră de azi este poate cel mai potrivit prilej pentru a elogia efortul societății civile românești pentru democratizarea și dezvoltarea acestei regiuni. Parteneriatul organizațiilor neguvernamentale și al universităților din Timișoara și din alte orașe din Banat cu entități similare din fosta Iugoslavie reprezintă dovada faptului că activitatea societății civile este complementară efortului diplomatic, precedându-l pe acesta în anumite cazuri și oferindu-i excelente exemple de bună practică. Diplomația română își face o datorie de onoare
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Vest (Occidentali) 21, 53-54, 61, 71, 90, 95, 100, 102, 106, 110, 155, 179-180, 184, 192-194, 211, 216, 221, 229, 231, 258-260, 264-265, 274, 290-291, 335, 346, 348, 361-362, 393, 518, 564, 666, 668, 798-799 Baleare (Insulele) 584 Bamako 175 Banat 212, 403, 500 Bangladesh 472 Basarabia 137, 172-173, 692, 813 Bath 758 Batumi 289, 555 Bavaria 392-393, 416, 723 Bălți 22, 131, 354-355, 358, 368, 391, 586, 589, 595 Beba Veche 237 Beijing 180, 338, 526, 686-688 Beirut 445 Belarus
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
este astăzi energetica. În Memorandumul încheiat de Guvernul României cu FMI pentru perioada octombrie 2001-martie 2003, s-au preconizat măsuri pentru privatizarea unor sectoare ale energetice românești către "investitori strategici". Ulterior, a devenit public că "investitorii strategici" pentru PETROM, ELECTRICA BANAT, ELECTRICA DOBROGEA, DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD sunt anumite firme străine. Oare, acești "investitori strategici" vor urmări asigurarea intereselor României cu privire la resursele energetice, sau maximizarea profiturilor, prin orientarea adecvată a sectoarelor energetice preluate de la statul român? O altă ramură de însemnătate
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Se aprobă trecerea unor suprafețe de teren agricol aflate în domeniul public al statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, pentru Stațiunea Didactică Experimentală, având datele de identificare prevăzute în anexă. Articolul 3 Se aprobă trecerea unor suprafețe de teren agricol aflate în domeniul public al statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea Universității de Științe Agricole și
HOTĂRÂRE nr. 2.066 din 24 noiembrie 2004 privind trecerea unor suprafeţe de teren agricol aflate în domeniul public al statului şi administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în administrarea unor instituţii de învăţământ superior de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163304_a_164633]
-
elementelor însumate: Cei trei copaci semnifică bogăția silvică a zonei, precum și pomicultura zonei de deal. Crucea treflată și formațiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor din localitate cu creștinătatea. Cercelul de tâmplă reprezintă o podoabă arheologică descoperită aici și expusă la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reșița, județul Caraș-Severin. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dalboșeț, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
IDENTIFICARE a imobilelor - construcții și terenuri aferente -, proprietate publică a statului, care se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, pentru Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara Anexa 4 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor - construcții și terenuri aferente -, proprietate publică a statului, care se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, pentru Universitatea din Craiova
HOTĂRÂRE nr. 2.155 din 30 noiembrie 2004 privind reorganizarea unor unităţi de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii şi silviculturii prin preluarea lor prin absorbţie de către instituţii de învăţământ superior de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164097_a_165426]
-
care se declară stare de calamitate naturală I. Muntenia - Dobrogea - Oltenia: - Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constantă, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Vâlcea, București, Tulcea. ÎI. Moldova: - Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, Vrancea. III. Banat - Crișana: - Arad, Bihor, Caraș-Severin, Satu Mare, Timiș. IV. Transilvania: - Albă, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu. Anexă 2 CULTURILE AGRICOLE care au suferit daune totale în iarna anului 2002-2003 ● Grâu de toamnă ● Orz de toamnă ● Orzoaica de
HOTĂRÂRE nr. 440 din 10 aprilie 2003 privind declararea stării de calamitate naturala în agricultura şi stabilirea nivelului maxim al sumelor care pot fi acordate ca despăgubiri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149264_a_150593]
-
nr. 270 din 16 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 25 iunie 2004. Articolul 4 (1) Se anulează obligațiile de plată ale societății către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - Filiala Electrica Banat, pentru debitele datorate și neachitate până la data de 30 noiembrie 2002. ... (2) Se anulează obligațiile de plată ale Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - Filiala Electrica Banat către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 24 octombrie 2003 (*actualizată*) privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153190_a_154519]
-
Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - Filiala Electrica Banat, pentru debitele datorate și neachitate până la data de 30 noiembrie 2002. ... (2) Se anulează obligațiile de plată ale Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - Filiala Electrica Banat către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A., în limita obligațiilor de plata datorate și neachitate până la data de 30 noiembrie 2002 de către societate față de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 24 octombrie 2003 (*actualizată*) privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153190_a_154519]
-
Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A., în limita obligațiilor de plata datorate și neachitate până la data de 30 noiembrie 2002 de către societate față de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - Filiala Electrica Banat. ... (3) Se anulează obligațiile de plată ale Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A., în limita obligațiilor acesteia către fondul de risc pentru împrumuturi interne și externe garantate de stat. ... (4) Se anulează obligațiile de plată
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 24 octombrie 2003 (*actualizată*) privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153190_a_154519]
-
de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. către Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., în limita obligațiilor de plată ale Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - Filiala Electrica Banat față de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A., rămase neacoperite după aplicarea prevederilor alin. (2) și (3). ... (5) Se anulează obligațiile de plată ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. către
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 24 octombrie 2003 (*actualizată*) privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153190_a_154519]