2,280 matches
-
1998. Pickstock, Catherine, „Radical Orthodoxy and the Mediation of Time”, în Laurence P. Hemming (ed.), Radical Orthodoxy. A Catholic Enquiry, Ashgate, Aldershot, 2000, pp. 63-76. Pinkard, Terry, Hegel’s Phenomenology. The Sociality of Reason, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. Platon, Banchetul, trad. rom. de P. Creția, Editura Humanitas, București, 1995. Platon, Legile, trad. rom. E. Bezdechi, Editura IRI, București, 1996. Pleșu, Andrei, Limba păsărilor, Editura Humanitas, București, 1994. Pleșu, Andrei, Chipuri și măști ale tranziției, Editura Humanitas, București, 1996. Pleșu, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a distracției. Atunci când ne referim la o petrecere, ea poate fi exprimată într-un registru conceptual foarte larg și generos. Pentru a desemna o petrecere, limba română are un arsenal impresionant de cuvinte: "chef", "bairam", "ziua onomastică", "chermeză", "sindrofie", "dezmăț", "banchet", "bal", "serbare", "festivitate", "pomană de viu", "sărindar", "recepție", "clacă" ș.a. Toate aceste cuvinte desemnează, în principal, o întrunire, al cărui scop este de sărbătorire a unui eveniment, la care oamenii vin cu dorința de a se simți bine și, unde
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Pentru Platon, de pildă, Binele este valoarea centrală, care influențează toate celelalte valori. Convingerile lui despre valori sunt exprimate în teoria ideilor (sau teoria formelor, cum mai este cunoscută), nucleul ei fiind cuprins în Dialogurile Phaidon, Republica (cărțile VI-VII), Banchetul și Phaidros. Pentru Platon există două lumi distincte, lumea sensibilă, pe care o putem cunoaște cu ajutorul simțurilor și lumea ideilor, accesibilă numai cu sprijinul rațiunii. Lucrurile materiale, care fac parte din lumea sensibilă, nu sunt reale, ele sunt doar niște
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Hlamidele lor albe erau murdărite de picuri roșii care prevesteau moartea. S-au înspăimântat, sărind de pe scaune în căutarea unui loc unde să se ascundă. S-au îmbulzit cu mic, cu mare pe sub mese, de unde priveau îngroziți spre amurgul lor. Banchetele extenuante, scufundate în beții și desfrânări pe acorduri de lire, luau forma unei vagi amintiri. În cele din urmă, chermeza se transformă în praznic. Profanați chiar în temple, misterul care îi învăluise timp de milenii li se risipea într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au consacrat: Culoarea dorinței (în 'Îl Marchesino', 8 aprilie 1922), Carnavalesca ('L'albatro', 3 iunie 1922) și tot aici Ușa închisă, Idolul de piatră, Foamea (24 iunie 1922), Jonglerul ('Pagine d'arte', 15 noiembrie 1922) și, nu în ultimul rând, Banchetul cerșetorilor, poezie nepublicata.206 Perioadă română a constituit pentru el aproape un deceniu în care s-a maturizat și s-a înnăsprit prin experiențe fundamentale și dureroase, de-a lungul cărora inspirația poetica riscă să fie sufocata și să se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Camera (pătrată) este o metaforă a sufletului, dar și a convenționalismului care sufocă totul. Eul poetic este ghidul care conduce cititorul prin hățișul acestei lumi lipsite de sens, decăderea societății fiind reliefată și de invitația de a participa la un banchet ciudat: "Vă invit la masa de unde n-o să puteți mânca nimic/ pentru că toate cadavrele au intrat în putrefacție/ unde translatorii nu mai au ce căuta: iar ultima noastră reacție/ rămâne netezirea acestui pântec, desproprietărit parțial de buric", Memorie). Prin violența
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Hauptmann. SCRIERI: Freamăt, București, 1915; Don Juan sentimental, București, 1915; Ruguri, Botoșani, 1918; Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang, Basel, 1922; Cercetări critice, București, 1923; Masca, București, 1923; Rodul sufletului, Craiova, [1923]; Femeia cu două suflete, București, 1925; Banchetul, Craiova, 1926; Lirica germană contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Liviu Rebreanu], „Masca” și „Povara”, „România”, 1924, 150; Emil D. Fagure, „Femeia cu două suflete”, LUT, 1925, 961, 962; Scarlat Froda, „Femeia cu două suflete”, RP, 1925, 2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N. Lazu, „Banchetul”, ALA, 1927, 324; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 70-72; Const. Șăineanu, „Lirica germană contimporană”, ADV, 1928, 13 530; Lucian Boz, De vorbă cu d-l profesor Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
1924, 150; Emil D. Fagure, „Femeia cu două suflete”, LUT, 1925, 961, 962; Scarlat Froda, „Femeia cu două suflete”, RP, 1925, 2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N. Lazu, „Banchetul”, ALA, 1927, 324; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 70-72; Const. Șăineanu, „Lirica germană contimporană”, ADV, 1928, 13 530; Lucian Boz, De vorbă cu d-l profesor Ion Sân-Giorgiu, FCL, 1930, 366; Aida Vrioni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
cu două suflete”, LUT, 1925, 961, 962; Scarlat Froda, „Femeia cu două suflete”, RP, 1925, 2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N. Lazu, „Banchetul”, ALA, 1927, 324; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 70-72; Const. Șăineanu, „Lirica germană contimporană”, ADV, 1928, 13 530; Lucian Boz, De vorbă cu d-l profesor Ion Sân-Giorgiu, FCL, 1930, 366; Aida Vrioni, „Omul zilei”, RVS, 1930, 1; H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
atunci o stare de oboseală profundă a sufletului (Nepăsare), din care unica ieșire posibilă duce spre paradisurile artificiale ale visului și himerelor, spre spațiile imaginarului exotic și spre plăsmuirile gratuite ale fanteziei grațioase sau macabre. Virtuozitățile picturale din Acșam Dovalar, Banchet la curte, decorativul miniatural și stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
să-i facă să bată în retragere. Ezio declară că este gata să apere Italia cu prețul propriei sale vieți (È gettata la mia sorte,). Tabloul 2. Tabăra lui Atilla. În noaptea iluminata de torțe se fac pregătiri pentru un banchet solemn. Atilla cu însoțitorii săi îl primește pe Ezio și îi propune să fie de acord cu un armistițiu. Deodată o rafală de vânt stinge majoritatea tortelor. Ascuns, Foresto o informează pe Odabella că în cupă din care urmează să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe Banco și pe fiul acestuia. Banco și fiul său Fleance traversează teritoriul cu prudență și teama (Come dal ciel precipita). Imediat Banco, străpuns de o sabie asasina, isi avertizează cu ultima suflare fiul să fugă. Tabloul 3. Sala de banchete a castelului Dunsinane. Un mare banchet are loc în castelul lui Macbeth pentru a sărbători pe noul rege. Unul din asasini se strecoară într-o parte a sălii de banchet. El îi șoptește lui Macbeth că Banco a fost ucis
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Banco și fiul său Fleance traversează teritoriul cu prudență și teama (Come dal ciel precipita). Imediat Banco, străpuns de o sabie asasina, isi avertizează cu ultima suflare fiul să fugă. Tabloul 3. Sala de banchete a castelului Dunsinane. Un mare banchet are loc în castelul lui Macbeth pentru a sărbători pe noul rege. Unul din asasini se strecoară într-o parte a sălii de banchet. El îi șoptește lui Macbeth că Banco a fost ucis, dar că fiul acestuia a reușit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu ultima suflare fiul să fugă. Tabloul 3. Sala de banchete a castelului Dunsinane. Un mare banchet are loc în castelul lui Macbeth pentru a sărbători pe noul rege. Unul din asasini se strecoară într-o parte a sălii de banchet. El îi șoptește lui Macbeth că Banco a fost ucis, dar că fiul acestuia a reușit să scape. Tulburat de aceste informatii Macbeth se îndreaptă spre masă: chiar în acest moment fantomă lui Banco apare în fața lui. Oaspeții sunt șocați
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Shakespeare): foarte rar el se comportă independent de soția lui. Macbeth, este fie total la cheremul prezicerilor vrăjitoarelor, fie la cheremul dorințelor perverse ale soției sale. Dramă lui personală este revelata în fond în scenele de ansamblu: scenă asasinatului, scena banchetului sau a halucinațiilor care sunt atacabile. Numai două arii din finalul operei sunt manifestări ale propriei voinți. În schimb, Lady Macbeth, are mai multe ocazii să și dezvăluie individualitatea să specifică și poate unică, în cavatine, arii, cântecul de pahar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sfârșit. Arminio apare și îi mărturisește că iubitul ei Carlo este în viață. Bucuria ei este evidentă atunci cand declară că lumea, odată în plus, este plină de dragoste (Carlo vive?). Francesco își face apariția întrebându-se de ce Amalia a părăsit banchetul, iar Amalia îi răspunde că a venit acolo să se roage. Francesco ignoră sentimentele Amaliei și îi declară dragoste. Ea se întoarce spre el și îi spune că nu se va dezonora acceptăndu-i dragostea. Francesco declară că dacă ea refuză
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors dintr-o cruciada în Palestina. În interior se aud cântece celebrând victoria lui Aroldo asupra Sarazinilor. Mină, fiica lui Egberto și soția lui Aroldo, iese din sală banchetului într-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors dintr-o cruciada în Palestina. În interior se aud cântece celebrând victoria lui Aroldo asupra Sarazinilor. Mină, fiica lui Egberto și soția lui Aroldo, iese din sală banchetului într-o mare stare de agitație: în timp ce soțul ei era la război, ea i-a fost necredincioasa, lăsându-se sedusa de Godvino, unul din oaspeții tatălui său. Acum când soțul său s-a întors este cuprinsă de remușcări și se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vinovăție al Minei care izbucnește în lacrimi. Aroldo este surprins de faptul că Mină nu mai poartă pe deget inelul de logodnă și o întreabă unde este inelul: Mină se ferește să răspundă. Briano îl cheamă pe Aroldo în sala banchetului și amândoi părăsesc încăperea. Mină rămasă singură, este disperată și se hotărăște să-i scrie soțului ei o scrisoare (Tosto ci disse!... mio Dio!...perduta sono...). Neobservat, Egberto se strecoară în camer; el înțelege din tulburarea fiicei sale că bănuielile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
povara materiei, e capabil să acopere extremele cosmice. Doar despre el se poate spune că deși picioarele sale pășesc în continuare pe pămînt, capul i-a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic este cel calificabil drept pășind pe pămînt, dar bolta-nstelată a cerurilor atingînd. Potrivit interpretării curente, virginitatea trupului simbolizează prin excelență integritatea receptaculului uman în care se sălășluiește prezența divină. Cei care aleg fecioria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Ardeleanu, Ionel Teodoreanu, I. Peltz, dar apreciind (uneori cu entuzism) scrierile lui Em. Bucuța, Henriette Yvonne Stahl, Mircea Eliade, Victor Papilian. După 1955, continuă să elaboreze studii ample despre unii dintre cei mai importanți scriitori, editate parțial în volumul postum Banchetul lui Lucullus (1978), împreună cu o selecție din cronicile literare antebelice. Incitat de afirmațiile simpliste ale criticii sociologice, el propune în M. Eminescu. De la poezia socială la „Luceafărul” o viziune de ansamblu a operei poetului, a cărei unitate include o complexitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30; Silvia Urdea, Septimiu Bucur - restituit, VTRA, 1979, 2; Dicț. scriit. rom., I, 388-389. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30; Silvia Urdea, Septimiu Bucur - restituit, VTRA, 1979, 2; Dicț. scriit. rom., I, 388-389. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]