2,601 matches
-
Voronca) și, în genere, nu introduce în ecuația ei dicteul automat. Mai aproape de teoria nodurilor de tensiune este, dintre marii poeți moderni, Bacovia, cel care despodobise, într-adevăr, versul românesc și avusese curajul să introducă expresia brutal prozaică (de tipul „barbar cânta femeia aceea”) în discursul liric. Rezumând, S. nu este numai un versificator diabolic de abil, un poet inspirat și original, ci și un teoretician al poeziei. A construit un model (poezia metalingvistică), un tip genetic de lirism care reprezintă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
bibliografice 84 Capitolul V. Enkyklios paideia 89 5.1. Curriculumul suprem 89 5.2. Programa matematico-kosmopoietică 90 5.3. Idealul „omului desăvârșit” 93 Note și referințe bibliografice 94 Capitolul VI. Supraviețuirea curriculumului polymatheic 97 6.1. Școlile și marile invazii barbare 97 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație 98 6.3. Restaurația curriculară 99 6.4. Curricula „barbare” 101 6.5. Pauperizarea paideia-ei 102 Note și referințe bibliografice 103 Capitolul VII. Ambiguitatea curriculumului cenobitic 109 7.1. Coenobium - o școală pregătitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
5.3. Idealul „omului desăvârșit” 93 Note și referințe bibliografice 94 Capitolul VI. Supraviețuirea curriculumului polymatheic 97 6.1. Școlile și marile invazii barbare 97 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație 98 6.3. Restaurația curriculară 99 6.4. Curricula „barbare” 101 6.5. Pauperizarea paideia-ei 102 Note și referințe bibliografice 103 Capitolul VII. Ambiguitatea curriculumului cenobitic 109 7.1. Coenobium - o școală pregătitoare 109 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se obișnuiește, profesiunea de credință”). Cf. și scrisoarea lui George din Ostia către papa Adrian - apud P. Riche, Education et culture dans l’Occident barbare (VIe et VIIIe siècles), Points Seuil, Paris, 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar: secolele VI-VIII, Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F. Wiegan, „Die Stellung des Apost. Symbols im kirchliches Leben des Mittelalters”, Studien zu Gesch. der Th. und der Kirche, IV (2), 1899. 33. Despre rolul educativ al predicii, în conformitate cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
șaman și filosof, dar era un om de știință. Modul de viață pitagoreic impus acusmaticilor la Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel curriculumul, învățăturile și tehnicile de cercetare și de instruire - prezentate ca inițieri în mistere și secrete barbare - erau cât se poate de laice. Pitagora a impus un curriculum musical (adică bazat pe muzele șmusaeț diverselor arte și științe) care avea drept core aritmetica feniciană și geometria egipteană; era completat cu astrologia chaldeană, acustică și ritmică melodică, ritualurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Între 336 î.Hr. (data urcării pe tron a lui Alexandru) și 529 d.Hr. (data închiderii Școlii de filosofie de la Atena de către împăratul Iustinian), enkyklios paideia era, de fapt, o dogmă pedagogică, pe care nu au afectat-o nici măcar năvălirile barbare; doar metamorfoze ale conținuturilor care influențau nesemnificativ idealul „formării integrale” pot fi semnalate în activitatea școlilor de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman. Ce era enkyklios paideia?3 Nu trebuie să confundăm această expresie elină din secolul al IV-lea î.Hr. cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și A. Piatkowski, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979-1984, vol. II, partea a II-a, p. 95). Capitolul VItc "Capitolul VI" Supraviețuirea curriculumului polymatheictc "Supraviețuirea curriculumului polymatheic" 6.1. Școlile și marile invazii barbaretc "6.1. Școlile și marile invazii barbare" Prăbușirea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.) nu a antrenat, cum se crede, dispariția educației antice greco-latine, cu curriculumul ei cvasipolymatheic. Istoriografia europeană a creat o imagine pictată în cele mai negre culori despre popoarele migratoare și „năvălirile barbare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
barbare" Prăbușirea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.) nu a antrenat, cum se crede, dispariția educației antice greco-latine, cu curriculumul ei cvasipolymatheic. Istoriografia europeană a creat o imagine pictată în cele mai negre culori despre popoarele migratoare și „năvălirile barbare” din primele secole ale Erei Creștine. Atrocitățile războinice îndreptățeau această viziune. Nu și cele paideutice. Barbarii au distrus Roma, dar nu și tradițiile educației, culturii și civilizației antice. De fapt, creștinii au făcut acest lucru. Expansiunea creștinismului în Imperiul Roman
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
studiase în provincie. Este ciudat că recucerirea bizantină a Cartaginei de către Iustinian nu a afectat școlile. Acesta a re-etatizat învățământul provincial, așa încât orașul să întrețină cel puțin doi grammatici și doi rhetores. 6.4. Curricula „barbare”tc "6.4. Curricula „barbare”" Cum arăta curriculumul școlii antice în aceste vremuri tulburi? S-a modificat el sub presiunile barbare? Am anticipat deja răspunsuri la aceste întrebări prezentând școala gramaticului și școala retorului. Gramatica a continuat să fie disciplina fundamentală. Casiodor și Ennodius o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Acesta a re-etatizat învățământul provincial, așa încât orașul să întrețină cel puțin doi grammatici și doi rhetores. 6.4. Curricula „barbare”tc "6.4. Curricula „barbare”" Cum arăta curriculumul școlii antice în aceste vremuri tulburi? S-a modificat el sub presiunile barbare? Am anticipat deja răspunsuri la aceste întrebări prezentând școala gramaticului și școala retorului. Gramatica a continuat să fie disciplina fundamentală. Casiodor și Ennodius o considerau „baza literaturii, glorioasa mamă a elocinței”, „doica celorlalte arte”. Manualul de bază folosit în școli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de propria-i conștiință, ci sub presiunea creștinilor. După Edictul de la Constantinopol (392), care a interzis păgânismul în Imperiul Bizantin, atât episcopii Romei, cât și patriarhii răsăriteni au devenit din ce în ce mai puternici. 3. P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001): „Învățarea cititului și a scrisului devenise obligatorie pentru toți cei care voiau să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Imperiul Bizantin, atât episcopii Romei, cât și patriarhii răsăriteni au devenit din ce în ce mai puternici. 3. P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001): „Învățarea cititului și a scrisului devenise obligatorie pentru toți cei care voiau să participe la activitățile din Romania” (p. 11). 4. Despre litterator (grammaticus al elinilor) se instituie încă din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însă a fost generalizat la toți migratorii. Iar vandalii, odată așezați în Iberia și Africa, se vor dovedi pașnici și interesați să producă o „renaștere vandală” a civilizației și culturii greco-latine. 12. Despre jefuirea Romei - și, în general, despre devastările barbare - există o formulare categorică a lui Iordanes: Spoliant tantum non autem ut solent gentes in igne supporunt („Doar o jefuiesc, și nu îi dau foc, așa cum obișnuiesc alte neamuri”) (Getica, XXX, V, 156). Confirmări despre acest obicei al vizigoților apar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Gennavensium, quae nunc Geneva, a Gundebado Rege Burgundionum restaurata („Cetatea genevezilor care este acum Geneva a fost restaurată de regele burgunzilor Gundebad”). Se vede că „cetatea educației” lui J.-J. Rousseau, Pestalozzi, Claparède și Piaget își datorează existența acestui rege „barbar”. Despre restaurările lui Euric la Merida atestă un manuscris din anul 483 găsit de J. Vives (vezi Revista del Centro de Estudios Extremeños, III, 1939, cf. Riché, op. cit., p. 302). Pentru detalii despre restaurările vandalilor în Cartagina, vezi Courtois, Les
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creștinism. Iar când interesul religios s-a conjugat cu cel politic, acest învățământ ecleziastic a cucerit întreaga Europă. Aceasta s-a întâmplat când visul de renaștere și reconstrucție a Imperiului Roman a cuprins mintea și sufletul unui principe de sorginte barbară: Carol cel Mare. Opera politico-religioasă carolingiană a fost realizată cu mijloace pedagogice, în special cu virtuțile curriculumului bazat pe „creștinatele” septem artes liberales. Noul curriculum creștin și-a pus amprenta pe întreaga istorie ulterioară a educației, culturii și civilizației europene
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
criza pelagiană: „De peccatorum meritis et remisione”; „De baptismo parvulorum”; „De spiritu et littera”; „Contra duas epistulas Pelagiorum” (în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit.); A. Trapé, S. Agostino. Introduzione alla dottrina della grazia, Città Nuova, Roma, 1987-1990. Despre invaziile barbare și monasticism: E. Griffe, La Gaule chrétienne à l’époque romaine, Letouzey et Ané, Paris, 1964-1965; P. Courcelle, Les Lettres grecques en Occident: de Macrobe à Cassiodore, De Boccard, Paris, 1943; F. Prinz, Mönchtum und Gesellschaft im Frühmittelalter, Wissenschaftliche Buchgesellschaft
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cit.). Despre Benedictus: Luc D’Achery, Jean Mabillon, Acta sanctorum Ordinis S. Benedicti, Paris, 1668-1701; Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit.; Benedict de Norcia, Regula monachorum, ed. Ph. Schmitz, Maredsous, 1955. 2. P. Riché, Éducation et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 68. 3. Ibidem. 4. În „Consolationes” (XVII, Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecclesiasticorum latinorum, ed. cit.; Benedict de Norcia, Regula monachorum, ed. Ph. Schmitz, Maredsous, 1955. 2. P. Riché, Éducation et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 68. 3. Ibidem. 4. În „Consolationes” (XVII, Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., p. 531), Cassian scria: Die primis coenobii scolis ad secundum anachoreoses gradum tendere („Din prima zi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
3. Alcuin și schola palatina" Acest centrum pedagogic s-a dovedit a fi schola palatina. Nu era, se pare, nici aceasta o creație originală a marelui împărat, ci o mai veche tradiție merovingiană, regăsibilă și la alte neamuri de invadatori barbari. Acești regi par să fi fost afectați de un anumit complex de inferioritate culturală și de sentimente de culpabilitate față de rafinamentul paideutic al celor pe care îi învingeau. (Este „trăirea” lui Alexandru Macedon ajuns în mirificul palat al lui Darius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rând cu „străduințele adolescentine”11. Căci „pentru oamenii acelei epoci vârsta nu contează, cărturarii sunt eterni învățăcei”12.) Astfel pregătit, Alcuin a ajuns la curtea lui Carol cel Mare în 780. Nu a găsit nici acolo o tabără de soldățoi barbari, ci o tradiție culturală rafinată. Curtea merovingiană devenise, de multă vreme, un centru de educație. Aristocrații se obișnuiseră cu ideea că viitorul copiilor lor nu poate fi asigurat decât printr-o bună pregătire în atmosfera culturală a curtenilor palatini 13
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
France, PUF, Paris, 1938; trad. rom.: Evoluția pedagogiei în Franța, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, p. 41). 5. Ibidem. 6. Vezi Eddius, Vita Wilfredi (Cambridge University Press, Cambridge, 1927), citat de P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 455. 7. Beda Venerabilul (672-735), marele latinist al Northumbriei, a fost probabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
41). 5. Ibidem. 6. Vezi Eddius, Vita Wilfredi (Cambridge University Press, Cambridge, 1927), citat de P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 455. 7. Beda Venerabilul (672-735), marele latinist al Northumbriei, a fost probabil cel mai mare erudit al Evului Mediu timpuriu. Opera sa, copleșitoare prin diversitate și dimensiuni, a marcat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
arta de a conduce. Și, într-adevăr, Sancho devine guvernator strălucit. Avea „școala vieții”, pe care reprezentanții ei o considerau superioară oricărei „școli livrești” - cum erau cele ecleziastice. Dar Comenius ignoră intenționat existența acestor hidden curricula pe care le socotea barbare. Comenius crede în schola mortis și schola aeterna; acestea subordonează toate „școlile vieții”, cum a demonstrat în Pampaedia. El depășește în acest fel nu numai spiritul pedagogic al Renașterii, ci și pe acela al Iluminismului incipient; ba, s-ar putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca oricare alta din societatea industrială. Macdonald credea că acest limbaj pedagogic bazat pe analogii și metafore mecanice și tehnice constituie „problema esențială” (the central question) a reconceptualizării domeniului. După el, teoria curriculumului trebuie să abandoneze nu numai această terminologie barbară, ci și viziunea eminamente utilitară și inumană despre procesul formării persoanei pe care o exprima involuntar. Macdonald aprecia că rolul esențial al unei autentice teorii curriculare trebuie să fie euristic. În plus, teoria curriculară nu trebuie să pară o inocentă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra profesorilor 65. Concluziile sale au șocat. Marxismul „vulgar” și teoria reproducerii sociale făcuseră ravagii. Și alți factori contribuiseră la criza profesorilor și a școlilor urbane: pragmatismul „barbar”, teoriile weberiene ale controlului, pesimismul și raționalismul Școlii de la Frankfurt și, mai recent, poststructuralismul. Acestea atacaseră consecvent, între 1960 și 1980, valorile liberalismului. Concepte și convingeri precum „patriotism”, „succes”, „competiție”, „ordine”, „control” etc. fuseseră respinse nemilos și supuse oprobriului absolut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]