1,448 matches
-
la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu acea disperare a formelor, cu strigătul pe care parcă îl auzim dându‑i materiei, fie piatră, lemn, pânză, cu‑ loarea care nu poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
coeziune între grupuri, că nu sunt destul de bine realizate din punct de vedere al perspectivei. Michelangelo, aparent, poate fi acuzat de unele inadvertențe compoziționale, de sculpturalism și chiar de o exacerbare a expresiei care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult din operele lui Leornado, frescele lui Michelan‑ gelo și Raffaelo. În timpul vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a lumii. Correggio conferă tehnicii sale chiaroscuro contraste acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă termenul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goticul nu a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
termenul "literatură generală" al lui Van Tieghem, opus tocmai compartimentării studiului pe relații binare, Wellek și Warren preconizează conceperea literaturii mondiale ca un tot unic și omogen, numit, simplu, literatură, pentru a permite studierea marilor curente și momente culturale, Renașterea, barocul, romantismul, simbolismul, pe toate ariile posibile cu remarcarea însă, subliniere importantă, a specificităților naționale (p. 80 și urm.). Concepția aceasta este mai largă decât a lui Van Tieghem, pentru că, spun cei doi autori, este dificil de trasat granița între "literatura
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
poet cultivat de umanismul occidental și românesc (îndeosebi de Miron Costin). Parafrazele, tratate diferit în fiecare limbă, conferă sensuri modificate și îmbogățite maximelor ovidiene. Textul se revendică, prin motive tematice, alegorii (existența, moartea) și procedee de virtuozitate tehnică, din recuzita barocului. Alteori, „sentințele” devin mai fluente și comprehensibile sub influența liricii populare: „Ce-i făgăduială/ Fără dăruială?/ Trecătoare brumă,/ Fum, vânt, prah sau spumă.” Versurile românești, cele mai numeroase (optzeci), din Hecatombe Sententiarum... sunt o demonstrație a latinității limbii și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
publicate de un sas în veacul al XVII-lea, „Arhiva”, 1901, 5, 6; N. Drăganu, Mihail Halici. Contribuție la istoria culturală românească din sec. XVII, DR, 1924-1926; Ist.lit., I, 440-441; Gáldi, Introducere, 95-96; Horst Fassel, Valentin Franck v. Franckenstein și barocul românesc, ST, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 373-374; Gh. Ceaușescu, Valentin Franck von Franckenstein, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 191-193; Țepelea, Rememorări, 45-47; Mazilu, Recitind, II, 26-27; Cărtărescu, Postmodernismul, 232-233
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
iar scriitorii ale căror opere alimentează reflecția eseistei sunt Virginia Woolf, Ernesto Sábato, M. Blecher, Jorge Luis Borges, Bruno Schulz și Yukio Mishima. Volumul Ochiul de linx (1997) este un studiu în care eseista examinează, după cum se precizează în subtitlu, barocul și revenirile sale; ampla secțiune introductivă, general-teoretică (dar foarte bogată în trimiteri și exemplificări), e completată și ilustrată de capitole privind literatura contemporană, elaborate în viziune comparatistă ori micromonografic-analitică și referindu-se la autori diferiți ( între alții: M. Blecher, Albert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran). Selecții din cronicile sale literare adună volumele Castelul lui Don Quijote și Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, publicate în anul 2002. SCRIERI: Trupul neîndoielnic, București, 1995; Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale, București, 1997; Castelul lui Don Quijote, Cluj-Napoca, 2002; Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești, 2002. Ediții: Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1991 (în colaborare cu Ioana Bot); Al. Ivasiuc, Cunoaștere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
F, 1996, 7-8; Mircea Popa, „Ochiul de linx”, „Adevărul de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa, Lăcomiile privirii, ST, 1997, 7; Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10; Adrian Țion, Funcția privirii în baroc, „Cetatea culturală”, 2002, 2. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa, Lăcomiile privirii, ST, 1997, 7; Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10; Adrian Țion, Funcția privirii în baroc, „Cetatea culturală”, 2002, 2. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10; Adrian Țion, Funcția privirii în baroc, „Cetatea culturală”, 2002, 2. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
afirmarea spiritului național și influențele exterioare, câteodată impuse de popoarele care l-au cucerit. Aceste influențe se remarcă, de pildă, în arhitectură, stilul gotic al secolului al XVIII-lea, și în literatură. Mai târziu se va simți dinspre Rusia suflul barocului. În paralel s-a dezvoltat și o cultură finlandeză, realizată cu aprobarea puterii cuceritoare, lucru ce duce la ceea ce se va numi fennomania, adică interesul crescut pentru spiritul național finlandez. Cel care avea să aducă o imagine exactă despre spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1971), Havana (1974), Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale (1975). Specializat în traducerea literaturii de limbă spaniolă, el va da, bunăoară, o versiune la poemul Polifem și Galateea (1982) al lui Góngora, vădind deopotrivă talent poetic și erudiție. Limbajul marelui liric al barocului spaniol, printre cele mai inovatoare și încifrate, considerat de mulți intraductibil, este convertit în versuri pline de muzicalitate, păstrând intacte simbolistică insolita, bogăția aluziilor, sintaxa aparte. Urmărind deopotrivă echivalarea sensului și familiarizarea cititorului român cu universul marelui spaniol, volumul, distins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină ......................................................... ..... 126 4.3.2. Mona Lisa ......................................................... ................ 128 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu acea disperare a formelor, cu strigătul pe care parcă îl auzim dându‑i materiei, fie piatră, lemn, pânză, cu‑ loarea care nu poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
între grupuri, că nu sunt destul de bine realizate din punct de vedere al perspectivei. Michelangelo, aparent, poate fi acuzat de unele inadvertențe compozițio‑ nale, de sculpturalism și chiar de o exacerbare a expresiei care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult din operele lui Leornado, frescele lui Michelan‑ gelo și Raffaelo. În timpul vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a lumii. Correggio conferă tehnicii sale chiaroscuro contraste acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se ConCluzie 149 putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]