3,060 matches
-
zona. Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Ei s-au stabilit acolo, în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte foste sate locuite de nogai. Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812, dar aceștia s-au mutat în zona compactă
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
sau Pavel (n. 27 iulie 1875, Chișinău - d. 8 decembrie 1927) a fost un istoric român basarabean, membru de onoare (1919) al Academiei Române, președinte al Partidului Național Moldovenesc. "„Om foarte cult, poseda o vastă bibliotecă și cunoștea amănunțit istoria Basarabiei”". A absolvit liceul în Nikolaev (Herson), iar apoi Facultatea de Drept din Petersburg. În 1905 ajunge judecător
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
A fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa. La 7 iunie 1919 a fost ales membru onorific al Academiei Române. În cadrul României Mari desfășoară o vastă activitate, el devenind: președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene (1919), al Ligii Culturale, secția Chișinău (1920), membru al comitetului de conducere al Societății Române de Numismatică (1921), al comitetului Societății Regale Române de Geografie (1921), membru de onoare al Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău (1921), membru al Ateneului român
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
statului asupra oricărei persoane juridice de drept privat. Motivele oficiale ale interzicerii au fost caracterul „antinațional” al P.C.R., care ar fi militat pentru „dezmembrarea României”. Pretextul a fost solidaritatea partidului cu răscoală de la Ta-tarbunar, răscoală a peste 6000 de țărani basarabeni, împotri-va autorităților românești, cu sprijinul Uniunii Sovietice. După anul 1924, persecuțiile împotriva militantelor și militanților comuniști s-au întețit. Activitățile pentru care aceștia erau arestați arbitrar, bătute sau torturați erau răspândirea de manifeste comuniste sau antifasciste, organizarea de întruniri și
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi dialog” („Dialog literar-cultural”), monografie colectivă sub egida Academiei de Stiinte Rusiei și a Institutului de Literatură și Arta „M.O.Auezov”; cap. „Orientalismul în creațiile poeților și artiștilor basarabeni”, Almaty, 2008, p. 116-122; „Vremena i duhovnosti” („Timpuri și spiritualitate”), monogafie colectivă, volum de articole științifice, cap. „Renaștere poetica (Poezia Moldovei)”, Kazahstan, Almaty, Ed. Ardă, 2010, p. 260-268; „Noveișaia zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană”), monografie internațională, cap. „Literatura Moldovei”, Kazahstan
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană”), monografie internațională, cap. „Literatura Moldovei”, Kazahstan, Almaty, Ed. Jibek Joly, 2011, p. 494-554; „Literatura Moldovy na styke vekov. Literaturnaia kritika, esse, putevye zametki” („Literatura Moldovei la răscrucea secolelor”), monografie și antologie de traduceri din literatura basarabeana, Ed. Profesional Service, 2014, 791 p. Constantin Noica, „Șesți boleznei sovremennoi duhovnosti” („Șase maladii ale spiritului contemporan”), Ed. Bibliotheca (România, Târgoviște), 2012; „Târgoviște - Chișinău - Sankt-Petersburg”, antologie cu traducerea în rusă a 24 de poeți din Târgoviște și a 20 de
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
de autodeterminare. Sub raport social, evenimentele au avut loc într-un context caracterizat de opoziția unor segmente ale populației la schimbările cu caracter economic, instituțional și social care s-au manifestat sau care urmau să apară în contextul includerii teritoriului basarabean în Regatul României. Orașul Hotin, la acea dată reședința județului Hotin din România Mare, este situat astăzi în regiunea Cernăuți, Ucraina. Evenimentele s-a desfășurat într-un ținut unde populația era majoritar formată din ucraineni, arealul nordic al acestuia fiind
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
este preluat și de unele surse de limbă română în sens propriu sau nuanțat, cu referire la evenimente ca fiind un val disperat de tulburări sociale care au avut inclus și un caracter de răscoală armată. În 1927 "Asociația emigraților basarabeni" a pus în circulație la Paris și Praga termenul de insurecție, preluat chiar și în literatura istorică românească. În funcție de raportarea sau nu la incursiunea de la Ataki (astăzi Otaci), reperele temporale variază, evenimentele de la Ataki (7/20-11/24 ianuarie 1919) și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Hotin (9/23-19/01 ianuarie 1919), fiind tratate separat (dar în relație) sau împreună. Spre deosebire de restul Basarabiei, arealul nordic al Hotinului a suferit în timpul războiului distrugeri semnificative. Ulterior, după Revoluția Rusă din 1917 pe fondul dezintegrării Armatei Imperiale Ruse, teritoriul basarabean a devenit un centru de haos și instabilitate. În cele câteva luni care au precedat actul formal al unirii Basarabiei cu România, regiunea Hotin a fost afectată de o puternică mișcare țărănească, care a ascuns în spatele sloganurilor bolșevice interesul mult
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
masa ucraineană din Podolia de dincolo de Nistru. Înspre sud, așezările ucrainene se răreau, astfel încât în Soroca și Bălți, ajungeau cu totul izolate. Într-un context în care relațiile diplomatice cu Rusia erau rupte din inițiativa statului slav și unirea teritoriului basarabean cu România nu era recunoscută de către aceasta, menținerea ordinii interne în Basarabia a reprezentat cea mai dificilă sarcină a administrației, din cauză că a fost perturbată de încercări numeroase de destabilizare, variate prin forme de manifestare, conținut și intensitate. Aceste încercări au
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
să intre în componența României sau să fie independentă. Astfel de tulburări de proporții cum au fost evenimentele din ianuarie 1919 din ținutul Hotinului, au fost inspirate și sprijinite cu bani, arme și agenți provocatori infiltrați în Basarabia. În ceea ce privește problemele basarabene, în intervalul decembrie 1918 - februarie 1920 rapoartele Siguranței române conțin informații care relevă faptul că organizațiile albgardiste și bolșevice au acționat în paralel. Râul Nistru fiind înghețat, unitățile militare au putut trece liber de pe teritoriul ucrainean în Basarabia, în nordul
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
acestor comitete. Tot istoriografia sovietică, afirmă caracterul implicării active a bolșevicilor în evenimente, dar și declanșarea prematură a lor, înainte de apropierea suficientă a trupelor Armatei Roșii de granița nistreană. Conform versiunii oficiale românești, rebeliunea a fost organizată de "Comitetul Revoluționar Basarabean" din Moghilău (Podolia), autointitulat "Directorat al Basarabiei". Acesta a acționat precipitat, cu o organizare de mântuială, și fără a avertiza Comitetului Central al Basarabiei de la Chișinău sau comitetul similar de la Odesa. După ce a distribuit manifeste, acest "Directorat" a trimis bande
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
staționate în apropierea frontierei ucraineano-române - cu reprezentanții "Comitetului pentru Salvarea Basarabiei" de la Odesa, al tentației denikiniștilor de a elibera provincia după lichidarea trupelor hatmanului ucrainean Simon Petliura, al persecutării transnistrenilor suspectați de filo-românism și al activității unor organizații iredentiste monarhiste basarabene. Opiniile merg până la a afirma probabilitatea ca atacul să fi fost dat de formațiuni ale rușilor albi. În regiunea Hotinului la acțiune au participat și trupe petliuriste, dar cooperarea pe teren între unitățile roșii și albe a fost deficitară. Este
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
a relevat faptul că trupele române au trebuit să facă față nu numai unei revolte sociale, ci și unei reale rezistențe armate. Deși s-au dus lupte grele, totuși reprimarea revoltei s-a făcut atât de ferm, încât conducătorul secțiunii basarabene din Comitetul Central bolșevic din Kiev, a transmis către Comitetul Central din Chișinău faptul că Rakovski însuși este înclinat să lase Basarabia să rămână românilor. În sens invers, Comitetul Central din Chișinău a recomandat celor din Kiev să nu mai
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
putut fi un model de "„revoltă locală independentă și spontană împotriva dușmanului de clasă, român”", cea din urmă idee putând contracarea cel puțin, tendința istoriografiei "„burgheze”" vest-europene și românești de a afirma că acțiunea a fost complet străină de moldovenii basarabeni și că a fost planificată, instigată și executată de către agitatori și partizani bolșevici. Istoriografia comunistă din România a ignorat evenimente precum cele de la Hotin atât sub Gheorghe Gheorghiu Dej (când întreaga istorie a Basarabieie a fost un subiect tabu), cât
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
malul stâng nistrean și dat o tușă de masivitate rezistenței populației, postulând un număr mare de participanți la rebeliunea condusă de bolșevici (30.000). Cea mai bună soluție propagandistică în acest context, a fost aceea de a susține că refugiații basarabeni de pe malul stâng au inițiat revolta. Problema modului în care o astfel de rebeliune masivă ar fi putut fi înfrântă a fost rezolvată prin explicații prudente, referitoare la lipsa de arme și de legături cu regiunile vecine sau la cruzimea
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
A avut toată viața încredere în valențele poporului român și în capacitatea acestuia de a progresa. Și-a iubit țară, sperând necontenit că va apuca să vadă ziua revenirii teritoriului românesc la granițele sale firești, acelea ale României Mari. Că basarabean, după 1990 a militat pentru acest lucru, ca membru activ al unor organizații ce reuneau personalități de pe ambele maluri ale Prutului. În pofida personalității complexe, a iubit oamenii și viața în general. Fire deschisă și veselă, a știut să treacă peste
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
de canalizare. Dispune însă de alimentare cu gaz. În prezent, școala medie generală din satul Erdec-Burnu este o școală mixtă cu predare în limbile română și ucraineană . În anul 1994 a fost înființat în sat un ansamblu folcloric intitulat “Dor basarabean” și condus de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate. Ansamblul a fost de câteva ori invitat să dea spectacole și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
un ansamblu folcloric intitulat “Dor basarabean” și condus de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate. Ansamblul a fost de câteva ori invitat să dea spectacole și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic prezența pe scenă în Ucraina, din cauza faptului că membrii săi poartă costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
din Moscova - VGIK (1964-1966). După absolvirea facultții, a lucrat ca ziarist și poet. Primele sale volume de poezii ("Zborul semințelor", 1962; "Focuri de toamnă", 1965; "Ploaie fierbinte", 1967; "Aripi pentru Manole", 1969) se înscriu în contextul resurecționist al scriitorilor șaizeciști basarabeni, care au făcut efortul de a scoate literatura din schemele ideologizante ale vremii și de a-i imprima o accentuată conștiință estetică și națională. Volumele următoare ("Pomii dulci", 1972; "Inima alergând", 1981; De dorul vieții, de dragul pământului", 1983; "Valurile", 1984
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
manifestările anticomuniste și naționale din RSS Moldovenească. Gheorghe Vodă a încetat din viață la data de 24 februarie 2007, în municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău. El a fost condus pe ultimul drum de personalități ale culturii basarabene cum sunt: Arcadie Suceveanu, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova , fostul ministru al culturii Ion Ungureanu, scriitorii Vladimir Beșleagă, Anatol Codru, Andrei Vartic, Andrei Strâmbeanu, Mihai Poiată ș.a. Cărți pentru copii:
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
ajungea pământul pentru copiii lor, mulți au decis să plece în Dobrogea. Migrarea germanilor către Dobrogea, s-a făcut în trei faze: Primii coloniști germani din Rusia s-au strămutat în Dobrogea în perioada 1841-1856. Erau familii de țărani germani basarabeni, din Basarabia și de germani transnistreni din regiunea Cherson, plecați din locurile de origine din motive economice. După 30 de ani au început să vină și emigranți originari din provincia sud-germană Suebia. Întrucât Dobrogea era provincie a Imperiului Otoman, colonizarea
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
(n. 19 iulie 1932, în Braniște, județul Bălți, Regatul României) este un istoric și politician basarabean, profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice, precum și membru de onoare al Academiei Române din 1993. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 1998 și a îndeplinit funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 3 septembrie 1990 - 2
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
care s-a retras în iunie 2005, renunțînd, în semn de protest pentru votul pro-Voronin al deputaților social-liberali, și la calitatea de membru al acestei formațiuni). Istoricul Alexandru Moșanu, a declarat că idealurile pentru care a luptat generația de intelectuali basarabeni la începutul anilor '90 ai secolului trecut și care au avut ca efect desprinderea de URSS și constituirea statului independent Republica Moldova au fost neglijate în totalitate de către regimul comunist (aflat la guvernare în Republica Moldova în perioada 2001 - 2009). Independența Republicii Moldova
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
independent Republica Moldova au fost neglijate în totalitate de către regimul comunist (aflat la guvernare în Republica Moldova în perioada 2001 - 2009). Independența Republicii Moldova a fost posibilă numai datorită redobândirii unor drepturi fundamentale de ordin spiritual care țin de identitatea română a poporului basarabean: oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin. "Ceea ce întreprinde astăzi guvernarea comunistă prin promovarea unor politici de neglijare a tot ce este românesc în Mișcarea de eliberare națională, se înscrie într-un plan eșalonat de lovitură de stat, menit
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]