3,424 matches
-
PLECĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Plecări Plecare nici banală și nici tristă, În gând cu iarna - amintire rece; Oricât de aspră, sigur o să plece- Păduri agită frunzele-n batistă. Izvoarele speranței n-or să sece. Decor cu tentă expresionistă, Ferchezuit de trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
Nu vreau să moțăi în zloată, pe sub cerul înghețat, Să îmi torturez secunda cu-ale tale terțe fapte. Doresc să respir puternic, să respir aer curat, Să privesc cerul cu stele, fără teamă, peste noapte. Nu vreau să-mi aștern batista pe un maldăr de gunoaie, Să plătesc aspiratorul pentru a-mi curăța norii. Vreau să las lacrimi să curgă, să mă scald în a lor ploaie Când mă arde-n suflet dorul, nu doar de dragul ninsorii. N-am de ce să
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Nu vreau să moțăi în zloată, pe sub cerul înghețat,Să îmi torturez secunda cu-ale tale terțe fapte.Doresc să respir puternic, să respir aer curat,Să privesc cerul cu stele, fără teamă, peste noapte.Nu vreau să-mi aștern batista pe un maldăr de gunoaie,Să plătesc aspiratorul pentru a-mi curăța norii.Vreau să las lacrimi să curgă, să mă scald în a lor ploaieCând mă arde-n suflet dorul, nu doar de dragul ninsorii.N-am de ce să pictez
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
strigate, vaiete, planșete. Apoi se lasă liniștea. Se aud doar valurile mării precum o sinfonie) *** Scenă 11. (Intra în scenă Dreptaciul. Trist. Este ud până la piele) Dreptaciul: Vai de soarta noastră! A disparut unui dintre noi. (își șterge lacrimile cu batistă) Câți vor mai dispărea până când ajungem pe Tărâmul Făgăduinței? L-au mâncat rechinii! Bietul om. Așa cum gândea, fapt ce nu-mi plăcea, Stângaciul era, în primul rând om, tovarăș de drum... Dumnezeu să-l ierte! Ce întâmplare... Era pe punte
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
decor ce te îndeamnă La retorică funestă... Ca-ntr-o peșteră sordidă Plouă revulsiv cu zoaie, Cu leșie grea, acidă Băloșind cu smog și ploaie... Ca-ntr-un deprimant carnagiu Sânge gri din cer se varsă, Un macabru mucilagiu Din batista morții stoarsă... Ca-ntr-o buclă ancestrală Moartea vine ca pe bandă... Puroiază infernală... Din a dezolării glandă Vara ce-a venit e-o toamnă Mortuară și tempestă, Din eteru-I ne condamnă Dumnezeu și ne contestă... Te-ai temut Te-
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă, și / Pământ - strângeau ca bogăție / Și numai munca, zi de zi? // De ce nici nu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
se scarpină, cam nedumerit... Savanții însă, că de aia-s savanți, vin cu o propunere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul! Totuși, un popor care
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
liber sentiment uman, este o continuare a prezenței lui Dumnezeu în viața oamenilor. Prietenii ne arată lumina când vedem întunericul, ne zâmbesc când toți în jur se încruntă, ne șterg lacrimile, ne mângâie capul și ne sărută fruntea. Ne oferă batista, ne șterg lacrimile cu dosul palmei, ne invită la dans. Prietenii te acceptă precum soarele, oceanul, luna, arborii, pământul. Omule fii fericit că Ești! Bucuria omului este Omul. Oamenii se caută unul pe celălalt pentru a comunica, pentru a-și
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AGONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze acareturile mixte, jucăriile chineze dorm cu simțurile treze și visează ametiste gândurile prind să sape nopțile un alt prăpăd oamenii doar nu mai văd din mulțimea de atrape, agonia lor hibridă dintr-o nouă atlantidă! Referință Bibliografică
AGONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357878_a_359207]
-
poate prelungi viața dacă... - Dacă nu mai are ce, interveni doamna Dobrescu, concluzionând. La băiatul meu..., care este situația? Nu mă mai chinuiți, că bănuiala mea este... - Este aproape reală, sincer vă spun! rosti Eugen aproape înăbușit, ștergându-și cu batista sudoarea de pe frunte și de pe ceafă. Băiatul dumneavoastră, pe care l-am cunoscut azi, a avut o..., cum să-i spun? A avut o criză, un atac de panică... - De panică? Cum vine asta? exclamă biata femeie, încercând să se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
simțea vinovat de reacția neașteptată a doamnei Dobrescu. Îngrijorat și nehotărât, o privi rugător pe Iuliana. - Ce medicamente aveți în casă, la îndemână? o întrebă, făcând semn cu bărbia către mama ei. - Nu, nu este nevoie! șopti aceasta, ținându-și batista la ochi. Iuli, mai spune tu domnului... Știi tot atât cât știu eu... - Da, mami! Stai liniștită, te rog! Întinde-te pe pat, o îndemnă ea apropiindu-se și, apucând-o protector de un braț, o ajută să se ridice
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
adăugat secretara examinând-o cu coada ochiului. Adriana a înghițit în sec, a șters cu mâneca primele lacrimi și nu a mai fost în stare să scoată o vorbă ori să gândească coerent la ceva. Scotocea pierdută în geantă după batistă, uitând că o avea pe birou în fața sa. După câteva zile, profitând de existența unor probleme litigioase ale firmei, a luat dosarul în brațe și a mers la patron să-i explice și să-i ceară voie să se consulte
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
avut Adriana puterea să țipe, mânioasă și umilită, ridicând geanta strânsă cu un gest de disperare la piept. A ieșit ca o vijelie trântind ușa cu putere, după care, la numai câțiva pași, scotocea în geantă și nu mai vedea batista din cauza lacrimilor pe care nu le mai putea stăvili. Nu era sigură dacă merge pe drumul cel bun de întoarcere, dar nici nu-i păsa dacă este o cu totul altă stradă. Simțea nevoia să meargă și atât. Nu recunoștea
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
putea să fie ?- îi lua Leu vorba din gură. -Bani, băăă, era plină cu lire italiene !- le spunea el încet, conspirativ. Lire italiene, da,da, era tixită cu lire italiene...șiaruncai pușca, fraților, cât colo, pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la Eliza Câmpineanu, ce bine ar fi fost acolo în răcoarea ei, pentru ea dăduse mahmudelele rămase de la bătrână-său, Duran, și loturile de pământ din Tudoria...Scoase batista și-și șterse fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl apucă de mâneca vestonului și-l trezi din visurile lui
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
se puneau la bătaie. O găleată de cafea, borcane - pentru că ceștile erau prea mici - două damigene cu țuică de afine, zece pîini, opt kilograme de banane și peștișori sărați, care i se topeau pe cerul gurii, pozele pregătite, șterse cu batista, mai lipseau fetele, dar uite-le intrînd în încăpere, una după alta, ca oile alea proaste, care merg cu capul una în curul ăleilalte, după măgarul căruia i se bălăngăne în ritmul talăngii pe care i-a pus-o stăpînul
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Pasul sprinten și plăcut Înălțime majestuoasă, Ce mult m-a durut!... Astăzi ,nu mai sunt sărac Amintirile-s cu mine, Ce-ar putea ca să mai fie? Ce-mi mai pasă cui îi plac? Îmi doresc să-ți fie bine. Leg batistă la catarg Căci la far, stau eu și,... te aștept cu drag! Ai plecat, noapte frumoasă După ce mi-ai dat iubirea!... florentina crăciun iunie 2013 Referință Bibliografica: AI PLECAT!.. Florentina Crăciun : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 898, Anul III
AI PLECAT!.. de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358492_a_359821]
-
11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o împinge un
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
mi-e teama că ne va-nghiți uitarea cum vine valul, pustiește marea. mi-e teama de cronos că trece prin noi, tu stând la o fereastră de tren, făcându-mi cu mâna un semn de adio, prelung, străveziu, cu batista în vânt; am văzut o lacrimă din ochii tăi picurând și mi s-a făcut teamă că ne va acoperi uitarea precum vânturile și valurile acoperă marea... Referință Bibliografică: ORPHEU ȘI EURIDICE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ORPHEU ŞI EURIDICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358209_a_359538]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CAPRICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze nu e vorba de baliste, de landouri sau asceze operații de pareze, de corali sau ametiste n-am pus între paranteze curioșii să asiste nopțile când trec pe liste manierele obeze pentru gusturile mixte qui-pro-quo-uri siameze vin
CAPRICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358242_a_359571]
-
ar fi un inconvenient, cât pustietatea străzilor la această oră matinală, iar ceața asta, s-o tai cu cuțitul, ați sesizat, desigur, nu-mi priește deloc ... Parcă pentru a-și întări spusele, imediat ce se instalase pe pernele trăsurii scosese o batistă albă din poșeta cu miros de lavandă, tușind discret între cutele ei. Și eu mi-am petrecut o bună parte a anilor tinereții în acest orășel, continuase, punându-și la adăpost batista, apoi și mănușile, pe care le scosese grațios
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
imediat ce se instalase pe pernele trăsurii scosese o batistă albă din poșeta cu miros de lavandă, tușind discret între cutele ei. Și eu mi-am petrecut o bună parte a anilor tinereții în acest orășel, continuase, punându-și la adăpost batista, apoi și mănușile, pe care le scosese grațios, trăgându-le de fiecare deget în parte, în poșeta mică, dar încăpătoare, tatăl meu a fost farmacist, unul dintre farmaciștii cu renume pe-aici. Köpetzy se numea, dacă ați auzit. Avea farmacie
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
mine decât o minusculă geantă de voiaj, pe care mi-o plasasem grijuliu la picioare. Dar însoțitoarea mea nu adusese cu sine nici măcar atât, nu avea asupra ei decât poșeta, din care își mai extrăsese între timp de câteva ori batista. Da, nici eu nu rămân, se simțise datoare să explice, dornică se pare să reia conversația, poate că îi trezisem încrederea prin felul meu rezervat de a mă comporta, am venit pentru a-mi îndeplini o obligație, pentru a asista
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
o voi aminti întotdeauna așa cum am văzut-o prima dată: o fetiță de 12 ani, desculță, tremurând de frig, îmbrăcată într-un capot de stambă zdrențăros și decolorat de prea mult purtat, pe cap cu un „batic” încropit dintr-o batistă bărbătească. Era începutul lui octombrie 1989 atunci când am cunoscut-o și mă aflam împreună cu elevii mei, printre care se număra și ea, la practică agricolă pe câmp, la cules de arahide americane. În ziua aceea, vântul bătea rece și tăios
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
sporovăielii pe stadionul vieții unde majoritatea dintre noi stă în tribune la aplaudaci. Ce mare lucru sa luăm împrumut niște miliarde, de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest, dar în batista cu nod, nu mai zornăie bănuții. La mine la țară, pe vremea când n-aveam puterea să desfac batista cu nod, cel ce venea după împrumut era știut ca un cal breaz: "vine pe uliță al lui Cutare, ia du
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]