1,296 matches
-
de le Nadina pământul râvnit de ei), dar care, acum, are un efect surprinzător:” Atunci parcă uluirea i-ar fi schimbat glasul și înfățișarea, se ridică de pe scaun fără voia lui și vorbi printre dinți: -Apoi nici să fim batjocoriți așa nu ne-om lăsa! Și alte glasuri, care mai molcome, care mai dârze, repetară: -Nu, nu!...”. În timp ce la București se desfășoară baluri, dansuri, chefuri prelungite, la sat țăranii se trag pe lângă casă refuzând să mai lucreze pământul altora, bat
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
familia. Este angajată a bogatului negustor Iacov Egnatașvili, considerat în Georgia drept tatăl natural al lui Iosif. Este probabil ca micul Soso - diminutiv al lui Iosif - să fi suferit de pe urma acestei situații, într-o țară patriarhală, în care „bastarzii” erau batjocoriți. în plus, este atins de diverse diformități fizice: scund, are două degete lipite la piciorul stâng, brațul stâng pe jumătate atrofiat și fața ciupită de vărsat. Astfel i s-a și născut, fără îndoială, acel resentiment profund față de oameni, acea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fost și rămâne un instrument de regularizare, un spațiu de dialog și de negociere între puterile antagonice, o instanță de producere a normelor și regulilor societății internaționale. Iar dacă principiul democratic înscris în Declarația privind Europa eliberată a fost batjocorit de Stalin și de succesorii lui, el a servit de referință opozițiilor față de ocupația sovietică pe tot parcursul Războiului Rece. Din acest punct de vedere, tranziția democratică începută odată cu căderea Zidului Berlinului* a echivalat, oarecum cu o reîntoarcere la Ialta
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sora mea. Le spuneam tot timpul: nu intrați în pădure, băgați de seamă, ați putea fi prinși de marele, de înaltul senior Periferigerilerimini, care ar putea fi bun cu copiii cei sfioși, blânzi, modești, dar dacă cineva ar îndrăzni sățl batjocorească, desigur că ițar sfărâma oasele. Și bine ițar face!“. E poate singura poveste care nțaș fi vrut să fie scrisă niciodată. Charles Perrault, Uriașul Periferigerilerimini, în Povești cu vrăjitori și zâne, EdituraHumanitas Junior, București, 2004. Traducere din limba franceză de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
luarea lui În posesie administrativă și armată, fapt Întâmplat extrem de târziu și la date relativ apropiate - 1859, 1918! -, noi am avut revelația unei comunități istorice și nu numai de limbă! Am avut revelația unei origini comune, milenare, idiomul nostru lingvistic, batjocorit nu de puține ori de cei care ne-au stăpânit destinele - Turci, Greci, Unguri sau Ruși! -, s-a adeverit a-și avea originea indiscutabilă În limba unui mare imperiu, al unei mari culturi! Unirea Principatelor și, mai ales, Marea Unire
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
simboliza arheul românesc, dar din poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătura superpusă". (...) Eminescu sesizase o situație cu totul aberantă în societatea românească: națiunea profundă era tratată ca o "minoritate", batjocorită de o oligarhie care nu-și cunoștea decât măruntele interese de grup". Concluzia e că avem în față "o foarte încurcată necorelare a antitezelor, pentru care Eminescu a găsit o denumire emblematică: antiteze monstruoase". Și, în fine, urmarea logică: "nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
principiile sale. Un grup de ruteni, conduși de fostul deputat Cracalia, s-a alipit acestei grupări, sub egida căreia a editat săptămânalul „Hliborob” (Plugarul), cu scopul de a difuza printre conaționali ideile țărăniste. În cele 15 numere apărute, revista a batjocorit „în modul cel mai murdar” toți conducătorii României și a făcut propagandă fățișă împotriva „a tot ce e românesc”, inducând ideea că, în țară, totul este rău și la limita suportabilității. Această propagandă „nefastă” putea produce daune pe termen lung
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot să înțeleg cum conducătorii țării sunt atât de nepricepuți și iresponsabili în ceea ce privește soarta agriculturii și nu numai. În schimbul de studenți pe care Universitatea „Al. I. Cuza” l-a realizat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a mass-mediei românești. Manelele încă ne reprezintă la unele posturi de televiziune. S-a ajuns până acolo încât la televiziunea română și chiar în presa de mare circulație, ctitorii culturii noastre sunt puși la index de toți neaveniții. Eminescu este batjocorit și considerat legionar și antisemit, iar Sadoveanu este făcut comunist și dat afară din literatura română, și se tot cântă așa, în cor, pe diferite limbi și voci cu o largă îngăduință a celor chemați să ne conducă. Grigore Antipa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dreptul paradoxal este faptul că, acestea găsesc un sprijin substanțial la unele dintre personalitățile noastre politice, culturale și științifice, așa-zise democrate. Pericolul vine deci și din interior și chiar de la unele partide politice și de la Parlament. Însemnele României sunt batjocorite chiar în propria noastră Țară de unele minorități, iar conducătorii Țării și Parlamentul nu reacționează. Toate acestea ar putea fi luate ca „vorbe în vânt”, cum mulți încearcă să ne convingă în unele emisiuni televizate sau în presă. Însă unele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
religii creștinismul și islamismul care au luat naștere din scripturile și memoriile lor; blocați de sistemul feudal de a poseda pământuri și de ghilde refuzând să admită participarea lor în industrie; închiși în ghetouri aglomerate și supuși unor persecuții continue, batjocoriți de plebei și jefuiți de regi; construind cu finanțele și negoțul lor orașele indispensabile civilizației; excomunicați, insultați și jigniți; și totuși, deși fără orice fel de structură politică, fără orice constrângere legală de a forma unitatea pe plan social, fără
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
drumul pe de rost! Mă temeam puțin cînd trebuia să trec pe la Crucea Domnișoarei, acolo unde au găsit-o moartă. Și eu, om bătrîn, mă tem să trec pe acolo noaptea, intervine un sătean. Duhul fetei n-are odihnă. Au batjocorit-o și au omorît-o. Au omorît-o pentru că îi cunoștea pe făptași! Îi cunoștea pe naiba! Veniseră de peste Prut, lifte păgîne... străine. Eu mă temeam pe acolo și ziua, nu știu cum dar mi se făcea părul măciucă. Este pe naiba duhul rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
final sigur mi-aș fi găsit nașul. Eram îngrozit la gîndul că aș fi putut fi un cocoș. Chiar cu multe găini (niște țațe nerușinate!), cu harem legal, tot era umilitor să-ți ia cineva tot haremul și să-l batjocorească în văzul lumii. Sultanul meu, cocoșul ăla șef, se plimba pe lîngă mine țanțoș, cu o mină de dominator. Părea un neam prost ajuns la putere. A găsit o rîmă și a chemat găinile la el ca să le ofere acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu chef, măcar de două ori pe an. Altele sunt, din punctul meu de vedere, tipurile de comportament cu adevărat reprobabile. Cel dintâi e ireligiozitatea totală, purtată cu panaș, alergică la orice mențiune a sacrului, mereu dispusă să polemizeze, să batjocorească, să stigmatizeze. Tineri sau maturi, „ateii militanți“ sunt programatic „deștepți“, „moderni“, „cu picioarele pe pă mânt“. Nu se lasă prostiți de babe demodate și intelectuali reacționari. Știu cum stă treaba, pentru că n-au întrebări, iar când le au, ele nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
farsă. 2. Nu șade bine să gândești discriminatoriu și nedemocratic, condamnând la deriziune credința unei majorități. Nu se cuvine să faci turnee în lumea arabă cu parodii la Coran, să faci bășcălie de Vishnu sau de Buddha în India, să batjocorești pe Moise în mediul iudaic, și nici măcar să pretinzi că toate tragediile grecești sunt, de fapt, scrise de unul și același asasin care a decis să păcălească lumea. Nu că nu se poate, nu că e interzis. Dar nu e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un iarmaroc sezonier, chiar dacă era vorba de sclavi. Apoi, ca o permanență, a ocupat centrul orașului, un maidan lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu o „coafură“ de parcă a văzut lupul, Într’atâta e de răcoritoare zeama pe care n’a gustat-o niciodată; și tot Într’atâta e batjocorită limba română doar-doar va fi atrasă atenția... Doar că acele panouri nu produc energie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu o „coafură“ de parcă a văzut lupul, Într’atâta e de răcoritoare zeama pe care n’a gustat-o niciodată; și tot Într’atâta e batjocorită limba română doar-doar va fi atrasă atenția... Doar că acele panouri nu produc energie, precum copacul căruia Îi ocupă locul, ci consumă. Din buzunarul eventualului fraier, desigur. Fraier, pentru că nu facem reclamă la pâine, ci la orice lucru aproape nefolositor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
împărți cu mine nimic. Eu sânt ce sânt, destul că sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor plină de geniu, capul cel plin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dacă-l știi pe-acela care este Zău că tu fugi de el, că ție-ți vine greață. Ascultă tu măicuță, să nu faci vreo greșeală Să-ți dai tu copilașul la homosexual Sau chiar la lezbiene să ți-l batjocorească Să nu știe de mamă și să auzi vreodată C-ai făcut la copil o viață blestemată. Credința noastră spune, oprește-te române La Eva că-i femeie, cum a făcut Adam, Și Ei, pentru greșeală, au fost goniți din
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dar și la alte nume mari aparținând altor spații culturale: Napoleon („În război ca și în politică, momentul pierdut nu se mai întoarce”), Talleyrand („Vorba a fost dată omului spre a-și ascunde gândurile”), Ben Sirah („Nu e drept a batjocori pe cel sărac”). Legătura strânsă cu aria etnofolclorică este susținută nu numai de analogiile cu diferite snoave populare, ci și de prezența paremiologică cu tentă sarcastică: Nu te umfla broască-n tău / Că nu-i tăul tot al tău, ori
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
numit Ucraina, naționaliștii lor, ba unii cu funcții politice, au falsificat grosolan istoria României, numită de ei „România Mare sau Hiena, subspecia est-europeană”. Totul este minimalizat, bagatelizat, persiflat, tot efortul românilor de a se aduna pe o singură hartă este batjocorit și pus sub semnul cuceririi de teritorii străine în care nu erau decât 35% români. Auziți și vă cruciți: Regatul României a primit pentru susținerea morală a Rusiei în timpul războiului de independență de la 1877-1878 Dobrogea de Nord. Cum susținere morală
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu „grecizarea”, ambele sunt menite mai mult să demobilizeze, decât să fortifice, de unde se vede că atunci când și-o face omul cu mâna lui, nici dracu' nu mai desface. 26 mai 2010 Hora solidarității (II) Motto:” Nu e drept a batjocori pe sărac” (BEN SIRAH, Cartea înțelepciunii) Dacă cineva, o forță superioară, i-ar fi cerut președintelui să iasă din neutralitatea constituțională și să-și vâre capul sănătos sub evanghelie, este improbabil că ar fi acceptat să-și asume răspunderea de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
virtuoasă, cu acceptarea bucuroasă a jertfei propriei ființe pentru neam și țară. Pare curioasă porunca 5: „legionarul înseamnă în răbojul lui pe cei păcătoși pentru ziua de mâine”? Să nu ne închipuim că cineva are dreptul să lovească și să batjocorească ființa neamului profitând de bunătatea lui. Dacă pentru cei buni legea nu are rost, pentru cei răi ea se impune ca avertisment și ca sancțiune, deoarece ei consideră că în numele libertății pot călca în picioare sufletele și trupurile celor pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
stare (condiție) superioară? Nu-i adevărat, zice Lucifer, nu veți muri! Cum, nu-i adevărat, ar fi putut replica femeia. „Cu moarte veți muri!” ne-a spus Dumnezeu. El poate minți? Cine ești tu ca să-L înfrunți și să-L batjocorești? Oare la El da poate fi și nu? Dar Lucifer i-a indus lipsa de perspicacitate intuitivă, făcând-o să uite veșnicia fericirii pentru bucuria imediată a independenței eului. Și Eva a pus în acord neascultarea sa cu rațiunea, confruntându
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din punct de vedere moral, devine un simbol al Adevărului manifestat pe pământ și cenzor pentru conștiințele celorlalți. Cei cinstiți sufletește îl vor căuta pentru a se împărtăși de înțelepciunea lui. Cei necinstiți sufletește îl vor ocoli și-l vor batjocori sau calomnia. Un preot, investit special al lui Dumnezeu, putând în numele lui Hristos „să lege și să dezlege cele ce se întâmplă în popor”, de asemenea „să ierte sau să țină păcatele oamenilor”, impune celor din jur cinstirea reprezentantului lui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]