1,268 matches
-
un anume partid în ochii căruia fărădelegile, viciile, ignoranța și lipsa de omenie să fie titluri de recomandație? Credem că nu. Răul pe care l-a făcut "Pseudo - românul " în douăzeci și cinci de ani, apucând între pietrele clevetirii și invidiei, a batjocurii și vicleniei, tot ce țara aceasta avea respectabil, onest și de caracter, tot ce ea avea vechi și tradițional, întemeiat pe dreptate și bună credință, e un rău ireparabil, și strein a trebuit să fie omul, arhistrăin, care se bucură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cade la așa spaimă încît depeșează bancherului să vânză miercuri efectele a tout prix. Astfel miercuri sosesc o mulțime de ordine de vânzare a tout prix, se produce panica adevărată la bursă. Unul oferă sub celălalt până la un preț de batjocură. Astfel merg lucrurile până la jumătatea timpului bursei, când sindicatul {EminescuOpXII 486} face cursurile oficiale. Când acestea sunt stabilite apare haute finance și cumpără toate efectele ce le poate căpăta pe prețuri de nimic. Haute finance câștigă totdeuna. Chiar la bursă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73 ; În sfârșit, cu datul oțetului/vinului amestecat cu smirnă. Lecturând despre aceste groaznice ordalii, realizăm lesne că nu poate fi ceva mai cumplit decât acestea, neputând exista o batjocură mai mare. Cele ce le‑au săvârșit atunci iudeii și romanii depășesc orice cuvânt. Neînțeleasa, nefondata și furibunda lor nebunie nu a Încetat, ci, după ce L‑au dezbrăcat, după ce L‑au răstignit și după ce I‑au dat să bea oțet
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de folos pentru ceilalți și Îi ajută să se mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se Îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum În viața de aici, Împlineau aceasta cu atâta conștiin‑ ciozitate și devotament, Încât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
această privință : „Căci, spre aceasta ați fost chemați, căci și Hristos a pătimit pentru voi, lăsându‑vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui”. (I Petru 2, 21). „A‑ți lua crucea” Înseamnă a Îndura cu mărinimie de suflet și gentilețe batjocurile și insultele cu care lumea păcă‑ toasă Îi acoperă pe următorii lui Hristos, precum și necazu‑ rile și ordaliile pricinuite de potrivnicii și căldiceii credinței. Pentru aceasta, este plăcut Înaintea lui Dumnezeu, spune Sfântul Apostol Petru, să sufere cineva necazuri sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din punct de vedere politic) și deconstructivismul parodic al postmodernismului, încât îi neagă orice intenție pozitivă în valorificarea tradiției: "Citatul" postmodernist nu continuă vechile opere, ci le neagă vehement uneori, batjocorindu-le. În produsele postmoderniste nu "citatele" sunt importante, ci batjocura". (Despre postmodernism ca mizerie intelectuală și morală, în "Analele Universității Spiru Haret", București, nr. 3/2002, p. 32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu entuziasm În rândul trupelor imperiale. Într-un articol justificativ, publicat la sfârșitul lunii septembrie În Foaie pentru minte, inimă și literatură, vicarul Macedon Pop XE "Pop" descrie starea de nemulțumire provocată de deplasarea batalionului nr. 1 În Ungaria: Din cauza batjocurii a batalionului nostru prin unguri, Înverșunându-să asupra lor, nu vor șaț avea Între dânșii nici un ofițir din unguri ș...ț Așa tocmiți fiind grănițerii noștri, nu vreau să știe de ministeriul unguresc, că ei sunt Învățați din pruncia lor cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ușor de Înțeles și de acceptat, capabil să provoace efectele urmărite: reacția de solidarizare și de respingere, cel puțin În plan mental, a ocupantului și invadatorului. Cele mai multe circulare se rezumă, de fapt, la descrierea atrocităților, a „prăzilor, jafurilor, vrășmășiilor și batjocurilor” suferite mai ales de locuitorii unor sate germane sau austriece, din partea „Împotrivitorilor franțozi”. Țăranul putea fi sensibilizat Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca publicul țărănesc, atent la o relatare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situației Irlandei. În altă parte, Engels XE "Engels" aduce În fața cititorilor portretul pe care Îl face irlandezilor Thomas Carlyle XE "Carlyle" , În lucrarea sa Chartism, apărută În 1840. Potrivit acestuia, chipurile muncitorilor irlandezi „trădează viclenie, răutate, lipsă de judecată, mizerie, batjocură”. Deși recunoaște că descrierea lui Carlyle ar fi „exagerată și unilaterală”, gânditorul german Îi dă totuși dreptate, tocmai În ceea ce privește „caracterul național irlandez”. Cum pot fi explicate aceste aprecieri, atât de dure, care dezvăluie, În contrast cu tezele socialismului științific, o concepție aproape
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria trimiterii sale În Siberia: ce să facă și gubernatorii, cînd au a face cu dușmanii Împăratului? Răspund și ei! Își pierde omul și capul cînd din toate părțile: unul trage cu pistolul, altul dă cu dinamită; scriu măscări și batjocuri prin cărți; pe la biserică nu dau, trăiesc cu femei fără cununie și nu-și botează copiii. Se dărîmă așa și Împărăția. Descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
neîncetat”. Dar iată, vuiet, larmă, zgomote, cântece, strigăte și urlete se aud dinafară. Năvălitorii, îndârjiți de asprimea războiului, de foame și frig, pătrund prin case cu sălbăticie. Dar netulburată, bătrânica cu credință se ruga mai departe. După cum credința ei înfruntase batjocura tânărului său nepot, așa de neclintită era și acum, când groaza domnea în jur. Văzând cu spaimă cum se apropia zgomotul înfricoșător al dușmanilor, tânărul nepot se apropie de bunica lui și o rugă să tacă, ca nu cumva dușmanii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și mai câte... Ceilalți tineri de seama lui și mai mari, unde-l întâlneau îl batjocoreau. Chiar și părinții au început să-i spună: „Măi, Petrișor, nu-i lucru rău ce faci, dar nu te face de râs și de batjocură în sat; dacă oamenii bătrâni, nici ei nu se împărtășesc în fiecare lună, pentru ce să faci tu altfel?! Pentru că, răspunse Petrișor cuviincios, eu nu vreau să mă iau după unul sau altul, ci după învățătura Sfintei noastre Biserici, iar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Mântuitorului Hristos. Așa a trecut mai bine de un an, dar acum Petrișor nu mai era singur, ci peste 20 de tineri se mărturiseau și se cuminecau în fiecare lună. Multă lume a urmat pilda cea bună a lui Petrișor, batjocura a pierit, credința s-a întărit, faptele bune s-au înmulțit și harul lui Dumnezeu peste mulți a coborât. 28. Să nu minți! Primul mincinos din lume a fost diavolul; el a mințit-o, 32 pe Eva, ca dacă vor
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: ,,nimănuia nu-i este permis a face din naționalitate, religie, starea socială sau familială a unui camarad prilej de batjocură sau de insultă“. Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate împlini destinul decît în societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
istoria trimiterii sale în Siberia: „ce să facă și gubernatorii, cînd au a face cu dușmanii împăratului? Răspund și ei! Își pierde omul și capul cînd din toate părțile: unul trage cu pistolul, altul dă cu dinamită; scriu măscări și batjocuri prin cărți; pe la biserică nu dau, trăiesc cu femei fără cununie și nu-și botează copiii. Se dărîmă așa și împărăția“ (5, 341). Descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în alt vagon! pe la Vatra Dornei încolo, hîrțoagele în fluxul vorbirii, mai ușor decît cursul privirii, cade instantaneu în șocul continuu ocular, patru, unu, zero numeralele pe românește, zero la țiganii indieni, Valentine, tu te-ai săturat! noțiunile închegate pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4 mai era o geantă? mai e și asta! dealul cu satul, turla globulară ruginită peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-DESTIN Va ști că destinul este în măinile ei și nu invers. -DRAGOSTEA Va ști că dragostea nu este oarbă. -DEFECTE Va avea defecte “gratuite” în ochii celorlalți, ea se va simți bine în pielea ei. -BATJOCURA Va ști că batjocura reflectă prostia celui care batjocurește, iar înțelepciunea nu este prietenă cu ea. -PROBLEME O femeie înțeleaptă va accepta faptul că, în viața fiecărui om există lucruri frumoase dar și “neplăceri”. Însă va extrage “seva” din lucrurile frumoase, și va încerca
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
de către cititor. "Audiența" (p. 138) acordată unui medic pensionar (sic transit gloria mundi) a făcut să fiu îngrijorat de propriul meu viitor. Nopți fără somn mă întorceau la audiența acordată acestui bătrîn venerabil, de nimeni respectat, de toți tratat în batjocură. Pe măsură ce anii se adaugă la vîrsta mea, doctorul era tot mai prezent în amintirile mele și acea audiență îmi revine în minte obsesiv și acum. În Senegal, la Dakar, am trăit o experiență emoțională, de un alt gen, amară rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui Baiazid și simt frisoane în tot corpul. După lux, palate, victorii militare, haremuri, a urmat cușca aceea diavolească. Lumea îl privea ca pe un maimuțoi. Îmi închipui comentariile și jalnica sa viață între resturile proprii și hrana aruncată în batjocură. Umilința fără margini pe care a îndurat-o este un chin mai îngrozitor decît tortura. Încep să simt boarea unui vînt mîngîietor și simt plăcerea aromei de cafea. Sigur, nu voi fi acasă, dar am certitudinea că în viitor voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se vânează reciproc pentru a ieși mereu în avantaj (electoral). Presa a cultivat și cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect“ pe fundalul unor emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
stau lucrurile, moartea lui Iisus e de o sfâșietoare nedemnitate. Răstignirea era, se știe, cea mai dezonorantă pedeapsă imaginabilă, rezervată înde obște tâlharilor de rând. Chinul trupesc pe care acest mod de execuție îl provoca era destrămător. Adăugați acestui chin batjocura gregară, umilințele pe care Iisus a trebuit să le îndure pe drumul crucii și chiar pe cruce, adăugați, în fine, tortura sufle tească prin care trece Nazariteanul în „locul îngrădit numit Ghetsimani“, anticipând deznodământul misiunii Sale. „Sufletul Meu este cuprins
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de a beșteli mitocănește tot ce mișcă, voluptatea de a silui limba și de a contraria regulile minimale ale conviețuirii decente, demolarea oricărui respect pentru oameni și instituții, vulgaritatea, prostul gust, reaua-credință, sminteala, minciuna, batjocura au devenit reflex cotidian. Ecranele televizoarelor și paginile gazetelor sunt pline ochi de harță și dejecție. Mi se va spune că am pretenții utopice, că nu se poate corija dezmățul general prin grațioase piruete de salon. Se poate. Dar nici
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că o continuare a serviciului prestat în folosul statului cu Enzenberg era aproape imposibilă. Pe de altă parte, nici soluția demisiei sale nu-i părea a fi avantajoasă, deoarece ar fi însemnat să "piardă avantajele situației sale, să devină prada batjocurii și rebutul națiunii"58. La rândul său, șeful Administrației militare a Bucovinei reclama, o lună mai târziu, Comandamentului General al Galiției faptul că Balș nu colabora pe deplin și refuza să denunțe funcționarii ce dăunau bunului mers al administrației, impresia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
niciodată, și l-a întrebat pe vânzătorul care stătea proptit de ușorul ușii : - «Mă rog frumos dumitale, ce se vinde într-o prăvălie ca asta ?» Arogantul negustor, văzând că are ce a face cu un om simplu, îi răspunse în batjocură. - «Aci, măi țărane se vând capete de măgari !» La o asemenea impertinență, Badea Cârțan al nostru a reacționat prompt : - «Bag sama că tare bine vă merge negoțul de îndată ce în toată bolta dumitale nu se mai găsește decât o singură bucată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sama mea, atribuite mie, nu au a împărți cu mine nimic. Eu sânt ce sânt, destul că sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]