2,615 matches
-
Trends 2003, "Topline Data", "Survey Results Topline Data", p. 24. 63. Sondaje de opinie Gallup: august 1985 și mai 1951, accesibile prin intermediul bazei de date iPoll de la Roper Center for Public Opinion Research, Universitatea din Connecticut, Storrs, Conn. 64. Cf. Benjamin și Simon, pp. 57-68; Paul Berman, "The Philosopher of Islamic Terror", The New York Times Magazine, 23 martie 2003, p. 24. 65. Benjamin și Simon, Age of Sacred Terror, p. 187. 66. John Mintz, "Wahhabi Strain of Islam Faulted", Washington Post, 27 iunie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
accesibile prin intermediul bazei de date iPoll de la Roper Center for Public Opinion Research, Universitatea din Connecticut, Storrs, Conn. 64. Cf. Benjamin și Simon, pp. 57-68; Paul Berman, "The Philosopher of Islamic Terror", The New York Times Magazine, 23 martie 2003, p. 24. 65. Benjamin și Simon, Age of Sacred Terror, p. 187. 66. John Mintz, "Wahhabi Strain of Islam Faulted", Washington Post, 27 iunie 2003, p. 11; Benjamin și Simon, Age of Sacred Terror, p. 187. 67. Jane Perlez, "Saudis Quietly Promote Strict Islam
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
57-68; Paul Berman, "The Philosopher of Islamic Terror", The New York Times Magazine, 23 martie 2003, p. 24. 65. Benjamin și Simon, Age of Sacred Terror, p. 187. 66. John Mintz, "Wahhabi Strain of Islam Faulted", Washington Post, 27 iunie 2003, p. 11; Benjamin și Simon, Age of Sacred Terror, p. 187. 67. Jane Perlez, "Saudis Quietly Promote Strict Islam in Indonesia", New York Times, 5 iulie 2003, p. A3. Capitolul IV Exercitarea puterii blânde 1."The Limited Power of the Purse", The Atlantic Monthly
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
au arătat faptul că putem alege să ne eliberăm de schemele emoționale prin care putem să trecem (știut fiind faptul că starea emoțională în care ne aflăm influențează mai mult sau mai puțin evident relațiile noastre cu ceilalți). Astfel, neurochirurgul Benjamin Libet a constatat că după ce un individ devine conștient de intenția de a se mișca, mai există un sfert de secundă înainte de mișcarea propriu-zisă. Acest interval este crucial: este momentul în care dispunem de puterea de a ne urma impulsul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
modurilor de povestire literară, a construirii intrigilor, a tipurilor de eroi etc. (1920: Teoria romanului; 1923: Istorie și conștiință de clasă); • autorii germani din Școala de la Frankfurt se înscriu în această tradiție. Fie că e vorba de lucrările lui Walter Benjamin (1892-1940) despre artă în era reproductibilității tehnice, ale lui Max Horkheimer (1895-1973) și Theodor Adorno (1903-1969) despre arta de masă și industriile culturale, ale lui Herbert Marcuse despre "afirmarea culturală" sau ale lui Jürgen Habermas despre deviația spațiului public (1962
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a maselor, înmulțirea serbărilor masive, a liturghiilor sportive și modurile lor de reproducere. Procesul depinde strâns de tehnica de reproducere și îndeosebi de înregistrare [...]. Tehnicilor de reproducere masivă par să le fie asociate tehnici de distrugere [...]. Cinematograful interzice contemplarea." Walter Benjamin, 1991, pp. 166, 169 și 171. "Industria culturală constă în repetiție [...]. Industria culturală rămâne o industrie a divertismentului, ireconciliabilă cu arta. Amuzamentul este prelungirea muncii. Spectatorul nu mai vrea să gândească el însuși [...]. El nu mai poate lua parte la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o mișcare de jos în sus, charisma creatorului este, la rândul ei, atinsă de "rutinizarea" celorlalte profesii culturale, din momentul în care se pune problema transmiterii sale, cât este vorba de instituționalizarea și permanența sa (Weber, 1992). Interpretată de Walter Benjamin (1991) ca o pierdere a "aurei", figura charismatică este afectată de "demistificarea" sa, de dispariția singularității și de depersonalizare. Aplicații ale conceptului de rutinizare Rutinizarea charismei religioase • Noțiunea de charismă Noțiunea de charismă provine din teologie. Ea semnifică posesia înnăscută
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
l'exposition: l'espace, le corps et le sens, BPI, Paris, 1983. SIMMEL Georg, "Comment les formes sociales se maintiennent?", în Sociologie et épistémologie, trad. fr., PUF, Paris, 1981, pp. 171-206 (ed. I: 1897, în L'Année sociologique). Capitolul 6 BENJAMIN Walter, "L'œuvre d'art à l'époque de sa reproduction mécanisée", în Écrits français, Gallimard, Paris, 1991 (ed. I: 1936), pp. 140-171. BOURDIEU Pierre, "Éléments d'une théorie de la perception artistique", în Revue internationale de Sciences sociales, vol. 20
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Denis, 103. Becker, Gary, 67. Becker, Howard, 45, 70, 185, 195, 257-258, 261, 263-264, 266, 282, 285, 289, 292-299, 301-303, 305-307. Becq, Annie, 246. Benedict, Ruth, 8. Benghozi, Pierre-Jean, 103. Benhamou, Françoise, 67, 121, 193, 250, 257. Bénichou, Paul, 170. Benjamin, Walter, 147-148, 181. Benzoni, Laurent, 108. Berger, Peter, 45, 295. Berthelot, Jean-Michel, 14, 55. Bessy, Christian, 46, 51, 53, 55, 56, 120. Blondiaux, Loïc, 100. Blumer, Herbert, 45, 290-292, 304. Boltanski, Luc, 27, 43, 46, 54, 74, 132, 134, 136
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acest sens. Tom G. PALMER În aceeași colecție, au mai apărut (selectiv): Constituția libertății, Friedrich A. Hayek Democrația și alternativele ei, R. Rose, W. Mishler, Ch. Haerpfer Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant Despre tolerare, Michael Walzer Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Mitul statului, Ernst Cassirer Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon O teorie economică a democrației, Anthony
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
culegere de dezbateri pe această temă publicată de domnul Joseph Garnier (n. a.). 74 Pace și libertate sau Bugetul republican (n. a.). 75 Armonii economice, p. 9 (n. a.). 76 Este vorba de o serie foarte populară de pamflete scrisă și publicată de Benjamin Franklin în coloniile americane între anii 1732-1758, care a devenit repede foarte populară și în Franța, unde a fost tradusă sub titlul La Science du Bonhomme Richard (n. tr.). Tom G. Palmer este vicepreședinte pentru programe internaționale la Atlas Economic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
8% 60% 9% 29% Surse: Debarbieux (2003), UNESCO (2004), Blaya (2001) Observatorul European al Violenței Școlare. Pe de altă parte, observațiile etnografice efectuate timp de mai multe luni într-o școală din favela La Rocinha din Rio de Janeiro de către Benjamin Moignard, cercetător la Observatorul European, merg în sensul acestei liniști școlare într-un context de violență extremă în comunitate. Liniștea școlară se exprimă, de asemenea, printr-o relație mult mai bună cu cadrele didactice, peste 235% dintre elevii francezi, față de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din Atlas da exclusăo social, operă considerabilă și pătrunzătoare a unui grup de sociologi și economiști brazilieni. Geografia socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de delincvenți juvenili. Excelent prestidigitator, Benjamin s-a infiltrat în grupurile juvenile și în special în cele de dealer-i prin intermediul "magiei", învățându-i pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de delincvenți juvenili. Excelent prestidigitator, Benjamin s-a infiltrat în grupurile juvenile și în special în cele de dealer-i prin intermediul "magiei", învățându-i pe tineri să manipuleze cărțile. 10 O versiune mult mai detaliată a acestui text a fost publicată în Debarbieux, 2001. 11 de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
George (eds) Change in the International System, Boulder, Colo.: Westview Press, pp. 103-129. Claude, Inis L. (1962) Power and International Relations, New York: Random House. -(1989) 'The Balance of Power Revisited', Review of International Studies 15, 2 (April), pp. 77-85. Cohen, Benjamin J. (1973) The Question of Imperialism: The Political Economy of Dominance and Dependence, London: Macmillan. Collier, David (ed.) (1979) The New Authoritarianism in Latin America, Princeton: Princeton University Press. Connolly, William (1991) Identity/ Difference: Democratic Negotiations of Political Paradox, Ithaca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realitatea și respingem imitațiile. Detestăm, de exemplu, reclamele în care actori despre care bănuim că nu își spală niciodată singuri hainele spun verzi și uscate despre un nou detergent. Ne-am cutremurat atunci când dl Robinson l-a prevenit pe absolventul Benjamin Braddock că viitorul va fi conținut într-un singur cuvânt: „plastic”1. Și am râs cu toții în fața dlui Robinson: plastic = fals, nenatural, ireal - exact tot ceea disprețuim. Între timp, tehnologiile informaționale abia dacă afectează milioanele de servicii, cum ar fi
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
afectiv. Domeniul cognitiv este prezentat În funcție de nivelele de Înțelegere, mergând de la cel mai simplu la cel mai complex: 1. Cunoaștere (cunoașterea datelor concrete; cunoașterea mijloacelor de tratare a datelor concrete; cunoașterea datelor universale și a abstracțiunilor Într-un 5 Bloom Benjamin S. et al. Taxonomy of educational objectives handbook 1: Cognitive domain (Taxonomia obiectivelor de Învățământ: domeniul cunoașterii), New York, N. Y. Longmans Green, 1956. 6 domeniu particular); 2. Înțelegerea (expresia; interpretarea; extrapolarea); 3. Aplicarea; 4. Analiza (analiza elementelor; analiza relațiilor; analiza
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
W., Buss D.M., „The desire for sexual variety as a key to understanding basic human mating strategies”, în Personal Relationships, în curs de apariție. Symons D., The Evolution of Human Sexuality, Oxford University Press, New York, 1979. Trivers R.L., Social Evolution, Benjamin/Cummings, Menlo Park, CA, 1985. Weiderman M.W., „Extramarital sex: prevalence and correlates in a national survey”, în Journal of Sex Research, nr. 34, 1997, p. 167-174. Au femeile care fac dragoste cu un bărbat frumos mai multe șanse de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
este unul de rol terapeutic (ateliere terapeutice) pe baza valorii creative a muncii (terapie ocupațională) și pe baza dezvoltării legăturii bolnavului cu un microgrup social (psihoterapia de grup). Ergoterapia a fost susținută încă de la începutul constituirii psihiatriei de către Pinel și Benjamin Rush. În țara noastră, ergoterapia a fost aplicată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea de către Obregia, Ureche și Preda. În prezent există diverse tipuri de ateliere de readaptare socioprofesională: a) ateliere de tip
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
La revedere și mulțumesc!”) deschid un arc de cerc În care intră aproape totul, de la semi-sinuciderea lui Socrate, la refuzul lui Seneca de a accepta imperiul necesității, la sinuciderea romantică, supusă capriciilor modei, la nefericirea istorică a exilaților (Zweig, W. Benjamin), la experimentul primejdios al drogului, al alcoolului ori, pur și simplu, al celebrității (Malcolm Lowry, Hemingway). Se poate muri din orice: din orgoliu aristocratic, precum Cato („Acum sunt propriul meu stăpân!”), din dezgust (ultimele cuvinte ale lui Crevel, dandy-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ori pe zi, notând ora, minutele și locul. La fel, Amiel. Cât privește datarea, ea este indispensabilă. Data marchează, desigur, inserția În timp, o modalitate practică și, de ce nu, comodă, de a scăpa uitării 62. Din acest punct de vedere, Benjamin Constant e un maniac, pe câtă vreme un Jouhandeau sau Camus, dar și Musil ori Kafka și Gombrowicz par să eludeze presiunea timpului: unii dintre ei notează doar sporadic ziua, alții doar anul. Dacă, de voie, de nevoie, admitem că timpul standard
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ilustrația Radu Oltean, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2010. Dornescu, Maria, Dornescu, Victor, Soarele Moldovei. 1504-2004, Editura Optima, Iași, 2004. Enea, Vasile, Enea, Felicia, Dimidof, Coca, Istoria pe înțelesul celor mici, Grupul Editorial ART, București, 2005. Heater, Derek Benjamin, Case studies in twentieth-century history, Longman Group UK, Londra și New York, 1988. Lecturi istorico-geografice. Antologie de texte pentru clasele III-IV, Editura Aramis, București, 1998. Tănase, Valentin, Legendele românilor, Editura Teora, București, 1999. Istoria românilor Anghel, Gheorghe, Alba Iulia, Editura Sport-Turism
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Raluca, 232 Grosu, Ioan, 58, 71, 72, 135, 228 Groza, Petru, 207 Gyémánt, Ladislau, 65 Gyurcsik, Ilie, 16 Gyurcsik, Margareta, 16 H Haenens, Albert, 108 Halbwachs, Maurice, 12, 20, 21 Haret, Spiru, 46, 161-164, 170 Hăulică, Cristina, 17 Heater, Derek Benjamin, 259 Hein, Laura, 13 Hermeziu, Cristina, 278, 289 Herodot, 96 Hinckel, Laura, 267 Hirsch, Marianne, 17 Hofman, Angela, 38 Horea, 65, 90, 192, 201, 216 Horga, Irina, 72 Hoxa, Enver, 248 Hrușciov, Nikita S., 256 Hurezeanu, Damian, 64 Hurezeanu, Elisabeta
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Vezi Table de matiéres, în M. Brogini, J.-P. Coevoet, J. Creillery, G. Lancelot, A. Prost, J.-B. Somarandy, M. Tavan, Histoire-Géographie-Éducation civique. 3e.. Le monde d'aujourd' hui, Hachette, Paris, 1999, pp. 3-5. 109 Ibidem, p. 79. 110 Derek Benjamin Heater, Case studies in twentieth-century history, Longman Group UK, London and New York, 1988, pp. 64-70 (lucrare recomandată pentru clasele VII-XI). 111 Ibidem, p. 101. 112 J. F. Aylett, The twentieth century world, Hodder & Stonghton, London, 1991, p. 42. 113 Ibidem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
capabili ca ceilalți copii, chiar mai dotați decât ceilalți, dar nu știu cum să Își utilizeze resursele de care dispun. Biografiile unor mari personalități sau oameni de știință reflectă clar simptomele ADHD care le-au marcat copilăria și adolescența (Mozart, Salvador Dali, Benjamin Franklin etc.). Cea mai comună arie de inadaptare este În activitatea școlară, un procent notabil de copii cu ADHD (23 - 30%) nu au performanțe școlare la nivelul vârstei și capacității lor intelectuale (Epstein, 1991, Frocl&Lahey, 1991, Shaywitz&Shaywitz, 1991
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]