1,126 matches
-
care ia droguri. —Chris Hutchinson? m-a întrebat ea alarmată. —Daaaaa, am oftat încercând să par calmă. —Of, să fii atentă, Rachel, a zis mama în timp ce cutele de pe frunte i se adânceau din cauza îngrijorării. A îmbolnăvit-o de inimă pe biata maică-sa. —Chiar așa? Interesul și teama m-au făcut să mă apropii de mama. Ce-a făcut? N-a vrut să se lase de droguri, a bolborosit ea fără să mă privească în ochi. Philomena și Ted au cheltuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
A fost destul de urât că m-ai făcut de râs cu drogurile tale. Dar acum a trebuit s-o mai faci și pe-asta. întotdeauna ai fost o zgâtie egoistă! N-am uitat când ai mâncat oul de Paște al bietei Margaret. Faci toate chestiile astea numai ca să mă superi... Am fugit din cameră și-am luat-o în sus, pe scări, în timp ce mama a rămas jos, strigând după mine: —Copil egoist! Poți să pleci și nu-ți mai bate capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de egocentristă fusesem. Cât de înfiorător trebuie să fi fost pentru Brigit și Luke să trăiască alături de mine, de haosul pe care-l creasem. Mă simțeam înfiorător de tristă din cauza asta, din cauza nenorocirii și a grijilor pe care le provocasem. Biata Brigit, bietul Luke! Am plâns, am plâns, am plâns și iar am plâns. Și, pentru prima oară în viață, n-am mai plâns de mila mea. Am văzut, limpede ca lacrima, ce chin trebuie să fi fost pentru ei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
certa fiindcă luasem cocaină duminică seara. —Ai fost la un pas de moarte, curvă proastă ce ești, mi-a șuierat Luke. Gândește-te cât de îngrijorați am fost cu toții - în ultima mie de ani, nu numai acum - gândește-te la biata Brigit! Iar tu râzi! — Nu vrei să te relaxezi odată? l-am întrebat eu disprețuitoare. A fost un accident. —Ești nebună, Rachel! Nebună de legat, mi-a spus Luke cu înverșunare. Ai nevoie de ajutor! Mare nevoie! — Când ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
încadrează în contextul vizionarului Lăzăroiu. Curat genial, coane Fănică! Ce m-aș face eu fără bunii mei prieteni, care toată ziua, bună ziua, stau ciocan cu sfaturile pe mine, ca nu cumva, Doamne ferește, băgăreț în multe chestii cum m-a făcut biata mama, într-un moment de neatenție să fac deodată fleoșc, cu mucii-n fasole și să mă avânt pe miriște fără busolă. Nu mai departe decât ieri un asemenea prieten, mă sfătuia părintește, că ar trebui să stau liniștit în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lumea comediei. Tăinuitorul legăturii Zoei cu prefectul este Pristanda, care, „De...”, se așteaptă la o protecție. Pristanda este sluga șireată, „sclavul”, omul de ordine al burgheziei. Pe zelul lui se sprijină Trahanache, Tipătescu, Zoe, pe care-i tratează după deviza „bietei neveste”: „Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot”. Pristanda e slujbașul mizer plătit și de aceea incorect. Intră și el în „capcana comică” prin disimulare și naivitatea mijloacelor realizării acesteia. Aspectul acesta este ilustrat prin replica dată
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
intrarea de la fete. Nu deslușeam ce-și vorbesc, dar Petruș pășea nervos ca un cocoș, gesticulând excesiv și ea îi striga isterică. La un moment dat el se întoarse și o lovi peste față. Șocul fusese atât de mare pentru biata Creață Lîncât picioarele i se muiaseră și dădu să cadă. El o prinse de după umeri și o ridică pe brațe. Zbiera disperat la cei din jur să i se aducă apă. Am sărit ca un arc care fusese prea întins
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pe urmă prietenii femeii respective vin întotdeauna și-i povestesc soției. Eu însă n-am primit nici un fel de avertisment. Absolut nimic. Scrisoarea lui a venit ca o lovitură de trăsnet. Îl credeam foarte fericit și mulțumit. Începu să plângă, biata de ea, și-mi stârni compătimirea. Dar peste puțin se mai calmă. — N-are nici un rost să mă fac de râs, zise ea ștergându-se la ochi. Singurul lucru necesar este să hotărăsc ce-i cel mai bine să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
apoi brusc a izbucnit într-un hohot de râs. A râs atât de zgomotos, încât clienții aflați prin preajma noastră au întors capul și unii dintre ei au început să râdă la rândul lor. Nu văd ce e amuzant în asta. — Biata Amy! a rânjit el, și pe fața lui s-a așternut un dispreț amarnic. Doamne, ce minte de gâscă pot să aibă femeile! Dragostea! Întotdeauna dragostea. Ele cred că un bărbat le părăsește numai pentru că vrea alte femei. Adică dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
stare să-l mai vadă în ochi. Stroeve zâmbi firav. — Doar știai deja că n-am nici pic de mândrie. — Ce vrei să spui? Îmi relată o poveste foarte ciudată. XXXIX Când l-am părăsit după ce am îngropat-o pe biata Blanche, a intrat cu inima grea în casă. Ceva îl îndemna să intre în atelier, un fel de dorință obscură de a se autotortura, și totuși era speriat de durerea pe care o prevedea. S-a târât cu greu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lucreze în mină pe Valea Jiului. În scurt timp după angajare s-a dărâmat un mal de peste câțiva mineri. În acest accident de mină a murit și tatăl lui Norocel. Astfel, la vârsta preadolescenței, Norocel a rămas orfan de tată iar biata lui mamă era grav bolnavă. Atât de mult ținea Norocel la tatăl lui, că în fiecare zi se ducea la mormânt. Acolo stătea de vorbă cu tatăl, căruia îi povestea tot ce făcea în fiecare zi și să-i ceară
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și formând, ca într-o horă sinistră, cercuri negre de îndoială, care îi stingeau, puțin câte puțin, flacăra de dragoste proaspăt aprinsă-n el, sporindu-i, totodată, vigilența și aplecarea către respingere, ce trebuia - credea el - să le aibă pentru biata Silvia. Căci, în viață, cu toate că valorile morale sunt mai presus decât valorile estetice, cărui bărbat, oare, nu i se umple inima de trufie, atunci când se plimbă pe străzile orașului la braț cu o femeie frumoasă și încântătoare, după care toți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a murit în timp ce dormea, pur și simplu. După ce au găsit-o și au cercetat-o cum se cuvine, doctorii au spus că suferea de apnee în somn. Cu alte cuvinte, a uitat să mai respire în vreme ce se odihnea, închipuie-ți! Biata de ea... - Iar acesta spui tu că este motivul principal, pentru care ești tu acum în starea asta jalnică, ca vai de tine?, întrebă Luiza curioasă, din ce în ce mai interesată de subiect. - Da, întocmai, acesta-i motivul! Simt că ard într-o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
căreia îi făcusem curte odinioară. Până la București ne-am întrecut în glume, în complimente, în aluzii sentimentale, în înțelegeri subtile și complice, iar eu păream (mi s-a spus mai pe urmă) extrem de nervos, dar extrem de fericit de succesul meu. Biata Vana nu știa ce să mai creadă... Abia a doua zi Vana mi-a dat deslușirile (căci am adormit acasă imediat). - De la hotel i-am trimes o carte de vizită. A venit imediat sin-gură. A venit la mine și m-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ales nu semăna deloc cu aceea pe care mi-o descrisese Vana. Se întîmplase ceva între timp, poate câteva argumente venite bine. Care, niciodată nu voi ști... Și atunci am țipat în ajutor, ca cineva în fața unui pericol. A sosit biata Vana, care veghea prin apropiere. - Vana, nu vrea să rămână cu mine! Țipătul meu sună strident, și Vana nu pricepea transformarea Irinei. Am început să plâng nenorocit într-un colț al camerei. Știu însă că și în clipele acele groaznice
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe Petru Groza și s-ar fi luat la harță cu un altul, care era de partea lui Iuliu Maniu. Ar fi ajuns, zice-se, să scoată pistoalele. Așa se făcea că acum domnul Prodan se întorcea acasă în sicriu. Biata Neti! o căina una dintre vecinele proaspăt mutate. Nici nu știu dacă a împlinit șase ani. Ce-o să se facă ea acuma fără tată? Blestemata asta de politică! se revolta domnul Racolțea. S-a strecurat până și în armată! În
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
său semi-utilat. Nu prea aveau timp să se deranjeze unul pe altul. Ajunseseră niște simpli trecători prin baie, îmbrăcați în halate, asemenea lui Rock Hudson și Doris Day, doar că buzele le erau pecetluite. Aș putea chiar să spun că biata Carol nu mai avea timp să-și examineze grăunciorul. Aș putea - și în ciuda afurisitei tale de curiozități, ți-ai dori să-ți spun asta, n’est-ce pas? Numai că ți-ai da seama că te mint, nu? Evident că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
însă că, prin natura noastră, a mea și a prințului Luca, vom face un mișto atât de crunt de biata moarte, încât ea nu va mai vrea să aibă de-a face cu noi vreodată, plecând și înjurând-ne groaznic. Biata de ea. Vom fi o bătaie de joc veșnică pentru dânsa. Își va strica reputația, dar asta e, ne-am născut și trebuie să ne ia și pe noi. Sau nu. Iată acum, pasta condensată și magma lichidă care pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fiind uimit în același timp de faptul că toți cei din preajmă treceau pe lângă femeia respectivă nepăsători, văzându-și liniștiți de treabă, ca și cum nici nu ar fi existat. Abdulah se opri în loc, neștiind ce să facă. Îi era milă de biata bătrână, dar în același timp îi era rușine. Rușine de ce? Pentru că din cauza grăsimii nu se mai putea ridica, motiv pentru care se zvârcolea neputincioasă, bietei femei i se ridicase fusta până aproape de chiloți, dând la iveală cea mai colosală grăsime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ar fi existat. Abdulah se opri în loc, neștiind ce să facă. Îi era milă de biata bătrână, dar în același timp îi era rușine. Rușine de ce? Pentru că din cauza grăsimii nu se mai putea ridica, motiv pentru care se zvârcolea neputincioasă, bietei femei i se ridicase fusta până aproape de chiloți, dând la iveală cea mai colosală grăsime pe care o văzuse Abdulah vreodată. Iată, așadar, de ce îi era rușine și nu o ajuta. Plecă apoi rapid mai departe, uimit de sine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de a ne mai opri din noul acces de râs isteric ce ne cuprinsese se dovedi imposibilă. Respiram adânc și rar, deosebit de îngrijorat de faptul că îmi puteam pierde viața în timpul acestei crize fantastice. - Deodată ea intră pe ușă! țipă biata Aurora, interpretând reacțiile sălii drept admirative - și pe bună dreptate de altfel. Intră pe ușă văzându-l cât de înalt era și tremură toată de iubire virgulă de iubirea neștiută ce picura asemeni laptelui virgulă asemeni strigătelor de lilieci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
poate dori un om. Mă gândesc la dragostea pe care le-am oferit-o și eu lor, atât cât am putut. Fără voi aș fi nimic, dragii mei părinți, frați, prieteni și fără tine, lumină venită din locuri asupra cărora biata mea minte nu poate reflecta. Mă veți putea oare ierta vreodată, iubite suflete? PAGINĂ NOUĂ CHEVALIER DU TEMPLE OF GOD Încep. Hei, Dumnezeule!, ce e negura asta îngrozitoare, de nepătruns, care ne cuprinde tuturor sufletele? Și ce nume are forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
stropitoare de tinichea, s-a dus la un butoi de ulei, a dat la o parte capacul de scânduri și a umplut stropitoarea cu apă din butoi. Punând capacul la loc, mi-a spus că trebuie să le dăm apă, bietele de ele precis sunt moarte de sete, s-a dus apoi la ușă, a deschis-o, și atunci deodată s-a auzit un ciripit asurzitor de păsări, am intrat în urma lui Csákány și când m-a izbit căldura dinăuntru, ciripitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
în urma lui Csákány și când m-a izbit căldura dinăuntru, ciripitul care-mi spărgea timpanele și mirosul de pene opărite, m-a apucat durerea de cap, Csákány mi-a spus să închid ușa repede, că iese căldura și mai răcesc bietele de ele, uitându-mă în jur, am văzut că pereții sunt ticsiți de mici scorburi și colivii, unele erau închise cu împletituri din nuiele, altele cu plase de sârmă subțire sau pur și simplu cu ciorapi de nylon sau bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
trunzând-o nu cu oboseala din cu plurile stabile („scuză-mă, te-am lovit?... nu te zgârii cu barba?...“), ci cu o ferocitate disperată, pe care nici măcar la-nceputul legăturii lor n-o avusese și nici nu o putuse avea, pentru că biata Mădă sau Cătă erau simple femei, iar un bărbat are nevoie de mult mai mult ca să țâșnească asemeni unui vulcan, îne când în lavă arzândă orășelele de marmură de la poale. Are nevoie să călărească peste șalele unei bombe de aur
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]