4,348 matches
-
de comunicare. In toate aceste cazuri, același tip de molecule și aceeași structură este asociată cu aceleași funcții. De exemplu sinteza proteinelor are loc în același mod, indiferent de originea biologică a celulelor. Deci din punct de vedere biofizic și biochimic, funcțiile celulare au loc la fel și aceste funcții sunt fundamentale pentru viață. Celulele, din punct de vedere morfologic se împart în două categorii (după E.C. Dougherty, 1957) a) procariote care nu au un nucleu bine dezvoltat; b) eucariote, în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
25-28 II.1.5. Funcțiile membranei Membranele reprezintă o structură comună celulelor, ele apar atât la celule pentru a le separa de exterior, cât și în formațiunile din interiorul celulei. In interiorul membranei au loc foarte multe procese biofizice și biochimice. Membranele nu au numai un rol static, în delimitarea celulelor și a organitelor celulare, ci au un rol dinamic în diverse procese fizice. Membrana care înconjoară celula, plasmalema, (care închide citoplasma) formează o barieră selectivă ce menține integritatea celulei datorită
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pe baza a două izvoare de caldură. Energia necesară desfășurării proceselor din sistemele vii rezultă din arderea substanțelor îngerate Ea se înmagazinează în legăturile ATP-ului și este eliberată când organismul are nevoie. Energia se acumulează în organism prin procese biochimice și realizarea proceselor negentropice se realizează tot pe cale biochimică. Principalele procese prin care se menține o entropie scăzută sunt: *Cuplarea reacțiilor chimice, procese producătoare de entropie și procese care scad entropia. * Procese de reglare homeostatică a parametrilor fiziologici. *Excesul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
desfășurării proceselor din sistemele vii rezultă din arderea substanțelor îngerate Ea se înmagazinează în legăturile ATP-ului și este eliberată când organismul are nevoie. Energia se acumulează în organism prin procese biochimice și realizarea proceselor negentropice se realizează tot pe cale biochimică. Principalele procese prin care se menține o entropie scăzută sunt: *Cuplarea reacțiilor chimice, procese producătoare de entropie și procese care scad entropia. * Procese de reglare homeostatică a parametrilor fiziologici. *Excesul de ordine (organismul produce mai multă ordine decât strictul necesar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
detaliu de mișcarea datorită mușchilor. Locomoția la animalele superioare este asigurată de mușchi care au posibilitatea de a folosi energia chimică pentru a realiza contracția și apoi de a reveni la forma inițială (relaxare). Energia necesară mișcării rezultă din reacții biochimice prin care energia mecanică stocată în ATP se transformă în energie mecanică ce determină mișcarea unor structuri moleculare contractile ce asigură deplasarea. în timpul contracției, mușchii realizează conversia energiei chimice în lucru mecanic fie, necesar deplasării, fie menținerii unei tensiuni, fără
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
H (bachelită, materiale plastice), radiațiile X și γ sunt atenuate doar de ecrane din metale grele, în special plumbul (se mai folosesc și ecrane din beton). b) protecția chimică ce se realizează cu substanțe care măresc radiorezistența organismului; c) protecția biochimică se asigură prin preparate biologic active care diminuează efectul nociv al radiațiilor și favorizează refacerea celulară; d) protecț ia biologică se face prin introducerea în organism a unor celule viabile care favorizează refacerea funcției hematopoetice, care este foarte grav afectată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale aceleiași piese, confecționate din același metal, se află într’un electrolit uniform din punct de vedere compozițional, dar aflat la temperaturi diferite; mecanismul nu este elucidat [3], dar noi am sugera o extrapolare a unui fenomen constatat în domeniul biochimic: rH-ul optim procesului este o funcție de temperatură (fig. 1) [4], iar în acest caz rezultă două valori rH optime diferite, deci diferențe diferite față de rH-ul actual al mediului; cu alte cuvinte, o pilă redox. În cadrul aceluiași fenomen, în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de rH, vom face pentru început câteva considerațiuni privind definiția, determinarea și implicațiile rH-ului în direcțiile integrate de subiect: foulingul și coroziunea biologice. 2.2.1. Ce este rH-ul Un factor determinant în derularea proceselor fizico chimice, chimice, biochimice și biologice, este caracterul redox al mediului. Prin mediu înțelegem o categorie largă, ce cuprinde atât mediul ambiental cât și mediul intern al diverselor organisme, al căror metabolism este influențat de condițiile redox ale mediului. Această categorie mai cuprinde diversele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rH-ul mediului după și înaintea unui interval de viețuire a organismului) este oxidativ, cu alte cuvinte apt a genera coroziune. Tot de o dependență de tip compensator de rH-ul mediului poate fi vorba și în cazul unor parametri biochimici susceptibili a fi extrapolați/particularizați la sinteza unor substanțe inductoare de coroziune, ca suport material al aptitudinii corosive a mediului oxidant amintit. În acest sens, un studiu rămas inedit [68] a constatat tipul compensator al tuturor parametrilor biochimici investigați, fie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unor parametri biochimici susceptibili a fi extrapolați/particularizați la sinteza unor substanțe inductoare de coroziune, ca suport material al aptitudinii corosive a mediului oxidant amintit. În acest sens, un studiu rămas inedit [68] a constatat tipul compensator al tuturor parametrilor biochimici investigați, fie ei materializați în proteine - în genere - sau enzime - catalizatori ai unor procese specifice. Luăm în considerare, ca exemplu, doar unul dintre acei parametri, anume glutamicoxalacetiltransaminaza (GOT) - enzimă activă la nivel hepatic -, în dependența sa - ca activitate - de rH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu determinismul redox al proceselor de dezvoltare a organismelor conduc la o ipoteză, anume aceea că radiația electromagnetică exercită de fapt un efect de modulare redox asupra mediului și doar indirect, pe această cale, asupra organismelor sau asupra unui proces biochimic sau chimic dat. Se cunoaște faptul că radiația ultravioletă are proprietăți reducătoare [72]. Radiația infraroșie stimulează dezvoltarea plantelor și induce mutante caracterizate de rezistență la boli, productivitate, modificarea compoziției chimice a semințelor [73], caracteristici pozitive denotând condiții de mediu ameliorate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de modulare prea mare și, implicit dimensiuni excesive ale acestuia, fie o mărime inacceptabilă a consumului de energie. 2.2.4. Aspecte concluzive Coroziunea biologică este de fapt o coroziune electrochimică, dar facilitată biologic, mai rar și particular una chimică (biochimică), de asemenea facilitată biologic. Degradarea entropică a materialului, firescă termodinamic și în absența vreunui organism, este „catalizată“ deci de o seamă de organisme, care acumulează astfel negentropie. Tradusă în organizare, complexitate, ea nu se poate referi la organismul în sine
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
integrându-le pe toate cele anterioare, dar cu contribuție diferită, cumulativă. Ca de exemplu, viața cu V mare, adică generalizată, este o „ștafetă“ preluată de la aceea geologică care, după ce a depășit apogeul și-și reduce contribuția, nu dispare, ... de către viața biochimică (concretizată în coacervate [76]), apoi de aceea biologică, urmată desigur de ceva ce frizează metafizicul (dacă Aristotel l’a așezat chiar lângă fizică, între timp s’a interpus chimicul, biochimicul și biologicul, nu pentru că au apărut, ci doar pentru că au
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
depășit apogeul și-și reduce contribuția, nu dispare, ... de către viața biochimică (concretizată în coacervate [76]), apoi de aceea biologică, urmată desigur de ceva ce frizează metafizicul (dacă Aristotel l’a așezat chiar lângă fizică, între timp s’a interpus chimicul, biochimicul și biologicul, nu pentru că au apărut, ci doar pentru că au fost conștientizate, o chestiune de progres și specializare a științei). O astfel de Lume poate fi descrisă prin implicarea rH-ului. Implicare directă numai în intervalul chimic... biologic, așa cum s
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
respectiv exterior. Așa cum se vede din figura 52, zona comună este și sediul unui gradient al influenței reciproce între procesele specifice mediului exterior (3), respectiv tehnologic. Pentru că în mediul exterior predomină procesele biologice, zona de confluență va deveni un hibrid biochimic, biofizic, după cum procesul tehnologic este chimic ori de altă natură, de exemplu (termo)energetic. Mai mult, ca spațiu smuls naturii, incinta tehnologică este supusă permanent unei presiuni biotice (manifestarea hegemonă actuală a naturii) recuperatorii, căreia suntem obligați a-i răspunde
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unor anumite valori rH în mediu, să se inducă secreția de către unele organisme alcătuitoare ale foulingului biologic a unor substanțe deosebite decât de obicei, inclusiv/potențial corosive, adică obținerea concordanței redox organism-mediu nu la nivel biologic/ecologic, ci la acela biochimic. Exemplul lui Bacillus subtilis care, prin trecerea mediului la rH 13,60 secretă acid lactic (v. §2.2.2.3.1) este edificator. încercări privind o tratare ecologică a foulingului biologic au mai fost făcute, ca de exemplu [103]. Defectul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
oarecum alte întrebuințări, dar și pentru alte structuri biocenotice, mai putem găsi consecințe mecanice. Este cazul pavimentelor sau zidurilor, străpunse de rădăcinile plantelor cormofite, sau a lemnului perforat de molusca Teredo navalis, prin acțiune mecanică - chiar dacă facilitată chimic (acizi) -, respectiv biochimic (enzime); în antiteză, talofitele folosesc exlusiv mijloace (bio)chimice, precum ciuperca Merulius lacrymans care distruge lemnul, fără a se putea observa decât faza finală, iremediabilă, a atacului. O altă consecință, manifestată la nivel mecanic, este subțierea pereților - consecință fizico-chimică (coroziune
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o latură a viului - pentru descrierea coroziunii biologice, mai mult, încă doar descriptive. Mecanismele sunt diverse și vor fi discutate în continuare într’o ordine dictată de complexitatea crescândă a fenomenelor implicate/ întrebuințate de foulingul biologic - de la fizico chimice la biochimice - dar care conduc spre aceeași finalitate. 2.3.4.4.1. Mecanismul membranar [111] Stratul de fouling biologic nu este niciodată continuu la scară microscopică, chiar dacă dă această aparență la scară macroscopică (fig. 66). Între celule există, în mod firesc
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
C feed back - contracararea unei deveniri a unui sistem prin intervenția compensatorie a unor factori intrinseci acestuia dar consecutivi acțiunii altor factori, proprii (direct) acelui sistem, în scopul menținerii unei homeostazii filogenie - formă „primitivă“ a ontogeniei, care reprezintă evoluția - anatomică, biochimică, fiziologică, acțiunea asupra mediului exterior etc. - manifestării formelor de viață succesive; este reprezentată de specii încă existente sau fosile, dar situate pe așa-numitul fillum evolutiv fotoautotrof - v. autotrof flagelat - reprezentant al unei clase de protozoare, caracterizat prin prezența unuia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de mediu heterotrof - primul (din punct de vedere evolutiv) tip de organisme, caracterizat de folosirea ca sursă de energie a aceleia chimice, organice și reduse, din substanțe macroergice homeostazie - menținerea între limite stricte a unui parametru, indiferent dacă fizic, chimic, biochimic, biologic (individual sau populațional), ecologic și chiar informatic, acțiune - proprie sau externă sistemului de referință - menită a asigura sistemului „un viitor“ i, I - intensitatea curentului electric izidie - mică excrescență pe suprafața talului, conținând hifele ciupercii și câteva alge, care se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cât și tereștri nișă ecologică - subdiviziune a ecosistemului într’o viziune „celulară“, la nivelul căreia se stabilește compatibilitatea dinamică între condițiile particulare oferite de biotop și componenta corespunzătoare a biocenozei ontogenie - evoluția, în timpul vieții unui organism, a manifestării sale anatomice, biochimice, fiziologice, asupra mediului exterior; există o regulă: „ontogenia repetă filogenia“ ordin - v. sistematică OX - oxidant, în sens relativ, ca extremă oxidantă a domeniului de rH propriu unui proces la care se face referire p(H2) - presiunea parțială (a hidrogenului) plasmodiu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Na+)2(SO32-/SO42-)), de două substanțe organice (acid ascorbic/acid dehidroascorbic) sau chiar de una singură care cuprinde o funcție reducătoare și una oxidantă, precum O=(C6H4)-OH (chinhidrona); particularizarea la biotic este deosebit de vastă din punct de vedere biochimic specie - v. sistematică spongier - reprezentant al unei încrengături de nevertebrate pluricelulare acvatice, sedentare, solitare sau coloniale; exemplu: buretele de mare; unii formează un schelet silicios, calcaros sau cornos soredie - grup mic de alge înconjurate cu hife de ciupercă, format sub
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
frați, față de indivizii luați aleatoriu din rândul populației. Este posibil să existe o predilecție a anumitor cupluri către aceste mici erori genetice care pot apărea la toți urmașii lor. Implicațiile acestor descoperiri ar putea fi imense: detectarea timpurie a anormalităților biochimice cauzate de mutații și dezvoltarea medicamentelor specifice pentru remedierea acestor anormalități. Teorii Neuropsihologice și Caracteristici Studiile neuropsihologice, pe lângă faptul că se concentrează asupra trăsăturilor autismului, au și o altă țintă, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele cognitive fundamentale ce
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
se produce proliferarea celulei mutante, cu apariția neoplaziei (fig.17.1). 17.3. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tumorile se caracterizează prin particularități ale celulei tumorale, țesutului tumoral, creșterii și extensiei lor. 1. Celula tumorală se deosebește de celula normală prin modificări morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice, cromozomiale, funcționale și de proliferare. Toate aceste particularități îi permit să eludeze legile diviziunii și diferențierii conferindu-i un grad mare de autonomie. Modificări morfologice: Celula tumorală tinde să se apropie de celula primitivă, prin dediferențiere. Are
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
formă diferită, dimensiuni sporite, un aspect monstruos. Membrana are modificări de structură și ale suprafeței. Citoplasma este bazofilă, cu vacuole și organite modificate. Nucleul este mare, de formă neregulată, hipercromatic și cu numeroși nucleoli. Raportul nucleu/ citoplasmă este sporit. Modificări biochimice: Activitatea biochimică a celulei tumorale este similară, dar nu identică cu a celulei normale. Cele mai multe modificări sunt în legătură cu rata proliferării, cu pierderea adezivității intercelulare, cu creșterea capacității de migrare. Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]