9,503 matches
-
nu într-o altă religie, ci într-o istorie frumoasă a românilor. David Urs de Margina, cel despre care Mamina ar vrea să vorbească la simpozionul grupului Șipa, Porancea, poate Solomon, are un anume fel de a gândi lumea. Reconstituirea biografiei lui David Urs de Margina se propune documente citabile azi: „Regimentul I de graniță ținu o adunare națională la Orlat, hotărând înaintarea unei petiții către împărat, prin care cerea libertate, egalitate individuală și națională și o mai completă militarizare a
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
e.). Nu știu ce înțeleg cititorii, dar poetice și de meditație: „Dincolo de aforisme lirice, originale cugetări eu remarc tristețea poetului că argument e viața, singura întâmplare exprimate într-o formă concisă și „PREZENTUL” nu se poate mândri cu neașteptată ce ne tastează biografia expresivă, cuprinzând adevăruri morale realizări, ci rămâne sărac în „fapte” și într-un e-mail cu pretenții de istorie sau filozofice. „gesturi” mărețe. Așadar, în poezia umană”(Variațiuni de ocazie, p.13). Dintre poeziile celui de-al doilea „Prezent”, George Baciu
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
dispoziția cercetătoarei de către fiica poetului, Clara Aruștei. În acest sens, Maria Dobrescu a combinat admirabil informația știută cu cea primită, încât ea a putut să dea șah la rege după variabile com binații în mutări. E de tot interesul informal biografia poetului care pulsează de privirea în oglinzi rebrandtiene, schimbate de Maria Dobrescu, din când în când, ca în cadrele de filmare, când trebuie intersectate idei și limbaje. Deductiv, și capitole, care oricum se cuvine să aibă o unitate. Iar în cadrul
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
a etichetat pe unii scriitori moralmente compromiși, opțiunea ei a fost, pe termen lung, justă. S-a mai spus asta și încerc o anume jenă repetând-o: în bună măsură „opera” (dezideratul suprem, se pare) Monicăi Lovinescu o reprezintă însăși biografia ei spirituală. Este cel puțin reconfortant să descoperi în scrisul ei nu numai o gamă de convingeri nerelativizabile (și, de fapt, ne-politice, în ciuda impresiei de suprafață) și un tonus al sincerității alerte. În măsura în care suntem preocupați de document, cochetăm cu
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
ideilor era dată de o vorbă de spirit altădată celebră: „creștin-democrația înseamnă să înduri creștinește democrația“. Numai că la Jacques Duquesne coabitarea dogmei hristice cu ambiția afirmării pe scena laică a fost de bun-augur, dovadă tirajele pe care volume ca biografia lui Iisus sau Les Catholiques français sous L’occupation le-au avut dea lungul anilor. Pe scurt, francezul născut la Dunkerque în 1930 e un cruciat cu apucături mătăsoase: inflexibil în esență, își căptușește ideile cu pînze de retorică grațioasă
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
în privința lui Marin Preda, un scriitor supralicitat (chiar și astăzi!) și rural, care și-a ratat mare parte din cărți încercând să scrie romane citadine, cu personaje intelectuali. Scriitor în comunism este - așa cum indică titlul - și o meditație, plecând de la biografie, asupra scrisului și a destinului de scriitor în comunism. Ștefan Agopian pornește hotărât pe drumul ales încă din vremea adolescenței, abandonează Facultatea de Chimie în anul al doilea și se apucă de scris; o bună parte din romanele lui extraordinare
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
În zornăirea-i surdă nici nu mai știu ce strigă/ Din tot amarul zilnic înnăbușitei vreri” etc. (Eu port un lanț în suflet...); totuși, această caligrafie cumplită nu pare simplă concluzie de amor, ci reflecție de viață, meditație pe propria biografie; ce-i drept, tare amară. Dar vine îndată și un nou roi de suferințe din amor, la fel cu primele. Ca toate Didonele române (și-s multe!), și Ada mai găsea alinare la natură, unde face gingășii în funcție de calendar (cum
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
această perspectivă, chiar cuvintele lui Norman Manea, care, într-un dialog, încearcă să descifreze propriul demers din perspectiva unei memorii traumatizate de isteria unei Istorii declinante: „Ceea ce am încercat, cu o formulă literară personală, în această «întoarcere» nu doar în biografia mea, ci și în cea a timpului și locului și mediului în care am trăit, a fost să recuperez un destin individual din masificatul simbol colectiv. Tragedia devine parte a memoriei colective doar cînd a devenit clișeu și acționează ca
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
figuri exemplar reunite de metaforele suferinței, ale rănii, ale durerii împărtășite. Deloc întâmplător, Norman Manea însuși recunoaște, într-un interviu, că „raportul dintre ficțiune și realitate e unul ambiguu, tipic literaturii și artei. Sunt elemente biografice, dar niciodată nu este biografie. Eroul respectiv sunt și nu sunt eu, adică îi împrumut situații prin care nu a trecut niciodată și care îmi sunt cerute de fluxul scrisului. Îmi cere anumite situații care nu țin de biografia mea, pe care pur și simplu
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
elemente biografice, dar niciodată nu este biografie. Eroul respectiv sunt și nu sunt eu, adică îi împrumut situații prin care nu a trecut niciodată și care îmi sunt cerute de fluxul scrisului. Îmi cere anumite situații care nu țin de biografia mea, pe care pur și simplu le inventez”. Expresiile ficționalității, ca și modelele pactului autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
pândite de capcane și riscuri”. Narațiunea lui Norman Manea se încheie într-o notă de aparentă nerezolvare a conflictului, de întoarcere obsesivă în punctul de plecare, în măsura în care autorul mărturisește: „Plecarea nu mă eliberase, întoarcerea nu mă întorsese. Îmi locuiesc stânjenit biografia”. Singurătatea esențială ce prinde contur în cărțile lui Norman Manea are ca punct de plecare sentimentul de exclus, de damnat, de proscris ce l-a însoțit pe scriitor de-a lungul întregii sale vieți și cariere literare. Lecția de demnitate
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
e în nașterea din nimic, ci în ce a făcut din ce a moștenit. Grandea a scos „o grindină” de ziare efemere. Geniu al formulei. Ion Ghica ne-a dat un „muzeu Carnavalet”. Dar dincolo de asta, și de mereu bogata biografie, aprecierile - altfel juste - sunt atât de sumare, citatele atât de multe, încât se poate spune că tot ce face marele critic este să-i mijlocească lui Ghica un autoportret. În sfârșit, veni Maiorescu. Biografia nu mai e scrisă doar cu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
dincolo de asta, și de mereu bogata biografie, aprecierile - altfel juste - sunt atât de sumare, citatele atât de multe, încât se poate spune că tot ce face marele critic este să-i mijlocească lui Ghica un autoportret. În sfârșit, veni Maiorescu. Biografia nu mai e scrisă doar cu har, ci analizează persoana, opera nu se mai reduce la citate, tot ce se spune e pregnant. Însă nu-i vorba că e deodată bun. E că-i atât de bun încât îmi spun
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
Florina Pîrjol Biografia romanțată, ca gen, nu este o noutate. Cu toate acestea, în ultimele decenii, se bucură, alături de celelalte „erezii” ale biograficului, de o popularitate considerabilă. Să încercăm să aflăm motivațiile acestui interes ar însemna să ne lansăm într-o nesfârșită discuție
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
în contextul complicat al postmodernității. Cert e că orizontul de așteptare s-a modificat substanțial și romanul, ca gen dominant al ultimelor secole, a evoluat înspre o formulă hibridă ce înglobează adesea (sau chiar ajunge să se confunde cu) (auto)biografia, memoriile de călătorile, reportajul literar etc. Despre Emmanuel Carrère se știe că este unul dintre cei mai importanți scriitori francezi ai momentului, deja deținător al unei formule literare proprii, o combinație între reportajul literar și narațiunea, semi-confesivă, scrisă la persoana
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
semnată Emmanuel Carrère, Limonov (2011), speculează aceeași formulă literară, dar, de data aceasta, într-o direcție preponderent biografică, nu autobiografică. Recompensat cu prestigiosul Premiu Renaudot, dar și cu Prix des Prix, Prix de la langue française și Europese Literatuurprijs, volumul este biografia romanțată a lui Eduard Limonov. Cine este acest Limonov și de ce merită el atenția unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi contemporani aflăm încă din primele pagini ale cărții: „a fost un haiduc ucrainean; idol al underground-ului sovietic; cerșetor, apoi
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
e prezent cu numele lui real și își asumă enunțiativ frâiele poveștii. Toate aceste inserturi auctoriale, în care scriitorul francez fie reamintește convenția biografică în care ne aflăm, fie se pronunță pe diverse teme, de obicei reacționând față de ceva din biografia eroului său (de pildă, vorbind despre succesul pe care Limonov l-a avut ca poet, în tinerețe, Carrère admite că el, personal, nu pricepe „absolut nimic din poezie”), sunt mai mult decât un simplu voice over. Ele ocupă o parte
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
o parte importantă a poveștii, avertizând că, deși autorulnarator vorbește despre o „altă viață” decât a lui, totul rămâne în același regim ambiguu autoficțional cu care Emmanuel Carrère și-a obișnuit deja cititorii. Limonov este mai mult decât o simplă biografie ficționalizată, cum există atâtea pe piață, este - am putea zice, riscând o definiție polemică a genului - un tip aparte de autoficțiune. Deoarece condiția esențială și obligatorie de existență a controversatului gen nu este nici identitatea nominală, nici jonglarea cu timpurile
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
p. 280). Dincolo de încărcătura sa polemică, acest pasaj este unul dintre multele exemple ale manierei în care realul transcris, textualizat devine ficțiune. Fiindcă romanul biografic al lui Carrère nu e doar o poveste palpitantă despre un erou real, cu o biografie aproape neverosimilă sau o relatare istorică neconvențională. E, în felul lui, și un manual de literatură.
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
o cercetare erudită a mediului și angoaselor criticului, o enumerare cantitativă a medicațiilor sale, pentru ca, brusc, sugestia aproape tacită a unui diagnostic incredibil să deschidă implicații filologice sclipitoare (descifrarea unor abrevieri ale jurnalului), dar și rescrierea unei pagini importante de biografie literară. La fel în secvențele dedicate lui Zaciu, Manolescu, Vona, Ianoși, Mălăncioiu, Manolescu, Manea sau Gelu Ionescu, unde surpriza reinterpretării unor episoade biografice sau literare îmbină evocarea tandră (o, dacă ar citi Alain Paruit, ținând cartea cu degetele sale osoase
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
oficială nu a existat, ci doar notorietate de breaslă în interbelic, urmată de o reputație de stigmatizată în anii comunismului. De cunoscut a fost negreșit cunoscută, dar nu oficial și în nici un caz grație unui drum ascendent. Din acest motiv, biografia Sadovei e cu mult mai intensă decît viața scenică. Sînt actori la care drama se joacă în viață, nu pe scenă, și acesta e cazul ei. Cît despre prăbușire, actrița nu a căzut, ci a alunecat în virtutea epurărilor din epocă
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
Când îmi scriam amintirile nu m-am gândit deloc la acest lucru. Cu toate acestea, din discuțiile purtate în cadrul întâlnirilor cu cititorii, din scrisorile primite, știu că multe poloneze au găsit în amintirile mele nu doar fragmente ale propriilor lor biografii, ale trăilor lor. Au descoperit ceva în sensul mesajului că, fiind femeie, mamă, soție nu trebuie să cedezi în fața adversităților sorții, ci să pășești hotărât pe pământ, cu credința că va fi mai bine. Ce înseamnă să fii un om
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
băgat în seamă subsolurile din Țiganiada. Greu de crezut! (Nu venise încă vremea, mi-a spus, fair play, N.M.). De altfel, încep să cad pe gânduri. Urmează textele de aproape, de unde literaritatea, din felul cum le povestește, ca și din biografii. Critica propriu-zisă deocamdată nu-i cine știe ce. Mici observații exacte. Dar când scrie despre Costache Conachi că e „un Petrarca ras în cap”, îți dai seama de ce ți-ai petrecut adolescența citindu-l și recitindu-l maniacal. N-ai suporta atâtea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
Noua Provincia Corvina” - anul 14 de apariție, cu dispribuire internațională. Colaborează cu peste 5o de reviste și publicații din România, Italia, Germania, Anglia, Franța, Ungaria, Croația, Belgia, Spania, Portugalia. Redactor onorific în colegiile unor reviste literare. Conlucrează la reviste internet. Biografie: Este căsătorit cu Evu Maria.Are o fiică, Gloria Eva, și fii fii: Evu Sorin Sargețiu și Evu Remus Septimiu. 50 D Lestine iterare Poeseu pentru Idolii regionali până la urmă vă distruge Stigma sau raport despre starea precum în fizic
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
I. L. Caragiale, dar observă că „Editorul meu a reținut deci, de la mine, importanța specială a nuvelei, nu și interpretarea mea: dimpotrivă, o subliniază cu energie pe cealaltă.” Constată deci, cu durere, că scrisul lui e înțeles greșit. Dar și că biografia (expresie, în cazul unui scriitor, a scrisului) ar putea să-i fie falsificată iar gîndirea lui (literară) să devină superfluă. După o discuție la telefon cu Mircea Horia Simionescu, scriitorul notează: „Începe să fie de temut! (situația, n. n.) Eu neavând
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]