3,987 matches
-
astfel, simbolul arborelui lumii Își trage seva la fel cum realitatea, adică Terra, Își trage energia, din Cosmos. Simbolismul merge mai departe: vârful arborelui simbolic, Îndreptat spre pământ, indică sensul În care acesta asigură un flux, de altminteri real. Întreaga biosferă, cu civilizația umană cu tot, depinde, mai mult decât ne putem imagina, de felul În care planta Își Îndeplinește rolul, acela de “ștecher” Împlântat În Soare. Numai că planta n’are nevoie doar de a fi conștiincioasă. Ea are nevoie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic, până-l face de nelocuit pentru el Însuși, rezultă că plantele, pe frunzele cărora se bazează Întreaga biosferă, datorează mult acelor anonime și nevăzute microorganisme din sol. Cât despre om, ce să mai vorbim... “Radiosfera”, 20 noiembrie 1995, ora 9,43 57. O lege fără sancțiuni Vreme de un miliard și jumătate de ani, Terra, proaspăt ieșită din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci nu la o infestare masivă, dăunătoare mediului prin Însăși acest fapt, cât la mici cantități, infime chiar, dar din substanțe ce pot mima proprietățile celor folosite de Viață pentru integrarea sa, acele substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
brutăria turcească. Și În acest context, nu-i de mirare dacă cutare restaurant din Tokio afișează o listă de mari vinuri cu sublinierea că oricare poate fi preparat acolo, imediat. În spiritul comentariilor mele legate de mesajele chimice ce integrează biosfera, dacă vinul Înseamnă, așa cum se afirmă adesea, un mesaj al producătorului, podgoreanului, către consumator, el, mesajul, trebuie să fie integral, adică vinul, pe toată durata pregătirii lui, să fie În contact cu omul, nu cu mai știu eu ce pompe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cicluri, caracteristice mediului, precum cele solare ori lunare. Iar neconcordanța ori defazarea dintre ciclurile mediului și bioritm este percepută ca stress. Tot așa, viața poporului decurge ciclic, desigur ca răspuns la ciclicitățile naturale amintite dar și la cele ale restului biosferei; iar ciclicitatea vieții poporului e punctată de datini. Firesc, fiecare popor cu ale lui. Și, mi-am adus În minte un exemplu drag mie: un gușter. Amenințați-i viața; va dispărea În iarbă, abandonându-și coada care va mai trăi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt decât excepțiile ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai demult s’o profetizez, ca o compensare a efectului vieții animale și umane de astăzi. Romantismul n’a dispărut, topit În impresionism. El a supraviețuit, prin aspecte noi. Reacția actuală a omenirii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu favorabil vieții lor și deci captării altei energii. Natura nu Întreține Viața de pomană, ci pentru un scop precis, anume evoluția ei spre ceva pe care suntem Încă departe a-l defini. Natura evită excesele, adică nimeni dintre subiecții biosferei nu poate căpăta mai multă energie și mai ales fără a-și Îndeplini sarcina. Asta, pentru că natura 25 Toate cifrele menționate devin relative de la o zi la alta. Dar sunt corelate Între ele. folosește nu o formă stocabilă și speculabilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
firesc să ofere mai mult decât o adaptare, adică un răspuns la ceva existent, anume un oarecare mediu. Ea, rațiunea, oferă și posibilitatea anticipării. Și, astfel, uzul ei, adică civilizația, a mai oferit omului, pe lângă supraviețuire, și șansa hegemoniei În cadrul biosferei. Că a oferit și neșansa abuzului, e o altă poveste, care Începe să-și arate colții, fie și prin ceea ce vedem astăzi: degradarea mediului. Și am arătat, lunea trecută, cum s’a ajuns la abuz Într’un domeniu. S’o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceasta s’o respectăm. Civilizația oferă omului avantaje, dar și grija de a contracara dezavantajele. Rațiunea ne-a ajutat. Dar ea, ca și Ianus al romanilor, are două fețe. După ce ea, rațiunea, ne-a asigurat supraviețuirea, dar și hegemonia În cadrul biosferei, a venit vremea s’o folosim și pentru protecția celorlalți - animale dar și plante - deveniți Între timp mai slabi ca noi. Căci, pe drumul evoluției, buturuga mică răstoarnă carul mare și niciodată nu vom fi decât hegemoni, nicidecum independenți, În cadrul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a venit vremea s’o folosim și pentru protecția celorlalți - animale dar și plante - deveniți Între timp mai slabi ca noi. Căci, pe drumul evoluției, buturuga mică răstoarnă carul mare și niciodată nu vom fi decât hegemoni, nicidecum independenți, În cadrul biosferei. “Radiosfera”, 5 februarie 1996, ora 12,29 68. Scotocind sub bloc... Oricât ar părea de ciudat, În materie de protecție a mediului există o mare doză de subiectivism. Urmărim starea mediului determinând câțiva parametri chimici: metale grele, clor, bioxid de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
metri cubi de pământ pentru a găsi un ciob, s’ar putea ca aceia viitori să scormone tot atâtea fiare pentru un pumn de pământ. Să ne amintim, atunci când așternem o temelie ori un trotuar, că dedesubt Viața piere, iar biosfera, adică Însăși capacitatea noastră de supraviețuire pe termen lung, scade cu o câtime. “Radiosfera”, 12 februarie 1996, ora 11,36 69. Darul Vieții: frumusețea schimbării Planeta pe care o locuim e perfectă și, În același timp perfectibilă. Anume am ales
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pătrat, adică atâta cât este nevoie ca un gram de apă să ajungă la fierbere În mai puțin de o oră; aceasta este constanta solară, adică măsura cantității de energie, din singura disponibilă pe termen lung și singura folosită de biosferă În toată istoria sa. Un calcul sumar arată că România primește astfel, În fiecare minut, 5, urmat de 12 zerouri kilocalorii. Plantele, acolo unde sunt, absorb jumătate din energia incidentă, iar din ceea ce absorb pot fixa fotosintetic unul până la 5
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
urmat de 12 zerouri kilocalorii. Plantele, acolo unde sunt, absorb jumătate din energia incidentă, iar din ceea ce absorb pot fixa fotosintetic unul până la 5 procente. Deci, doar cel mult două procente și jumătate din această energie poate fi prelucrată de biosferă, În particular de Viața ce sălășluiește În România, iar asta doar jumătate de an. Cum poate fi valorificată? Făcând agricultură. Culegător, vânător ori mai târziu agricultor, omul a folosit Întotdeauna exclusiv această sursă de energie. Și n’a fost rău
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediul se entropizează, degradează. Dar, depășind nivelul Terrei, adică luând În discuție și sursa de energie, Soarele, entropizarea mediului se nuanțează. Adică entropizarea este deplasată pe seama Soarelui, fie și parțial, iar asta doar de către plante, adică de o jumătate a biosferei. Cealaltă jumătate, heterotrofă, a biosferei, animalele ca și multe dintre microorganisme, entropizează fără drept de apel mediul În care trăiesc, căci de acolo Își iau energia necesară vieții. Acțiunea lor oxidantă care rezultă În consecință e un semn al entropizării
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depășind nivelul Terrei, adică luând În discuție și sursa de energie, Soarele, entropizarea mediului se nuanțează. Adică entropizarea este deplasată pe seama Soarelui, fie și parțial, iar asta doar de către plante, adică de o jumătate a biosferei. Cealaltă jumătate, heterotrofă, a biosferei, animalele ca și multe dintre microorganisme, entropizează fără drept de apel mediul În care trăiesc, căci de acolo Își iau energia necesară vieții. Acțiunea lor oxidantă care rezultă În consecință e un semn al entropizării din punct de vedere chimic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atunci când extrag din mediu un element dispersat, ca siliciul ori calciul, pe care-l adună Într’o cochilie sau schelet. Dar tot pentru Viață, căci odată mort acel organism, cochilia se dezagregă, devenind nisip, adică tot entropie. Jumătatea autotrofă a biosferei acționează mai nuanțat. Păstrând aceeași preocupare de ordonare În interiorul organismului, de negentropizare adică, o poate face Însă și În mediul din jur. Asta pentru că ele, autotrofele, se cuplează la o sursă de energie primară. Dar aici apare și nuanțarea, căci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vedere chimic, prin acțiunea lor reductivă asupra acestuia; din punct de vedere mecanic, și ele fragmentează și dizolvă substratul, entropizându-l; adică, adâncesc Întrepătrunderea celor patru elemente filosofice amintite mai Înainte. Bilanțul e totuși În favoarea negentropizării, adică a ordinii. La nivelul biosferei, prin simplul fapt că toate elementele chimice și energia au un circuit Închis, trebuie ca entropizarea indusă de heterotrofe să fie compensată de negentropizarea indusă de autotrofe. Asta din punct de vedere chimic, căci din punct de vedere mecanic ambele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la a-și căuta un nou echilibru; Îl va găsi desigur, dar el va fi situat undeva mai spre entropic, atât ca omogenitate crescută, iar Viața, pentru perpetuare și evoluție, are nevoie de diversitate, cât și ca sărăcire a genofondului biosferei, a biodiversității. E drept, În decursul timpului, la noi au poposit plante care sunt astăzi mai mult decât folositoare și, mai ales, nu deranjează pe nimeni. E cazul caisului, prunului, gutuiului, piersicului, dudului. Dar introducerea lor a fost lentă, de-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stringentă, căci ea iese din cadrul interesului individului vegetal, hrănirea și supraviețuirea individuală adică, și intră În cadrul unui interes de ordin superior, al populației speciei respective, al perpetuării speciei; mai mult, dacă ne amintim că planta reprezintă baza trofică a Întregii biosfere, sacrificarea frunzei În favoarea florii Înseamnă un altruism al plantei, ascultarea unui comandament de nivel superior, al Vieții În globalitatea sa. Și dacă tot subliniez generozitatea plantei, sunt obligat să merg mai departe arătând că totuși planta e și precaută. Ea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu va putea să se desprindă de ea. Fie și numai pentru că e alcătuit din ceea ce se află În natură și nimic altceva. Poate vreo viitoare “specie” umanoidă va putea trăi Într’un mediu complet artificial, dar omul fără restul biosferei nu are nici o șansă. Motiv pentru care nu cred În colonizarea spațiului cosmic. Numai că, În cadrul biosferei, omul nu poate ocupa un loc mai important, ca număr ori impact, decât acela cei este destinat. Raportul dintre om și ceilalți se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
află În natură și nimic altceva. Poate vreo viitoare “specie” umanoidă va putea trăi Într’un mediu complet artificial, dar omul fără restul biosferei nu are nici o șansă. Motiv pentru care nu cred În colonizarea spațiului cosmic. Numai că, În cadrul biosferei, omul nu poate ocupa un loc mai important, ca număr ori impact, decât acela cei este destinat. Raportul dintre om și ceilalți se modifică Însă permanent. De pildă, În timpuri istorice, Sahara a Înlocuit o savană, o tot atât de vastă zonă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și aici ajungem la om - poate asigura o cantitate de energie mai mare, dar aceasta cu prețul degradării mediului În care se află. Grație rațiunii, omul a reușit să scape de sub controlul naturii În ceea ce privește propria sa Înmulțire, spre deosebire de tot restul biosferei, căci rațiunea i-a permis să țină piept epidemiilor ce nu sunt - iertațimă - decât reacția naturii. Și, sub presiunea demografică, a căutat alte zone de exploatat; acum se uită cu jind la ocean, sperând de la el rezolvarea problemelor sale alimentare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îndeplini și rolul. Cu alte cuvinte, intervenția alimentară a omului În acel ecosistem străin lui Îl va degrada și pentru el, omul, și pentru ceilalți. Degradarea tot mai extinsă În spațiu a raportului dintre un om În expansiune și restul biosferei În restrângere, va da un nou impuls acțiunii reglatoare a naturii. Un posibil scenariu? Antichitatea n’a cunoscut epidemii În adevăratul sens al cuvântului. Nici populația nu era prea mare: cam o treime de miliard. Abia În Evul Mediu a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plantelor. Dacă vrem, putem s’o eliberăm, arzând iarna lemnul. În ansamblu, viața vegetală nu disipă energia primită, ci o fixează În vapori și biomasă. Aceeași pădure, transformată În scânduri, nu va realiza decât o biată umbrire, nu Însă răcoare. Biosfera e Însă un tot. Ca atare, nu putem accepta că planta e În totalitate o asimilatoare, ce fixează În formă chimică energia primită, iar animalul tot În totalitate un consumator al energiei chimice. Iar dacă ne gândim și la nevoile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
problema În discuție, asta Înseamnă că Într’un mediu inevitabil schimbat, folosirea unor produse “pure” Înseamnă incompatibili-zarea, dezobișnuirea de mediu, introducerea noastră Într’o colivie ori seră, În care se poate vegeta, În nici un caz trăi, adică Îndeplini rolul În biosferă. Un exemplu ni-l oferă natura Însăși. Anume, când acum un miliard și jumătate de ani a apărut oxigenul, un poluant În termenii Vieții de până atunci, pentru că n’a fost cine să pună toate organismele Într’o colivie, evoluția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]