2,179 matches
-
Aceste anchete trebuie să devină de acum o rutină, dar una independentă, nu administrativă (ceea ce nu împiedică realizarea și a unei statistici administrative). Toată lumea știe despre violență, atunci de ce o asemenea teamă, o asemenea lașitate politică, decât dintr-o supunere birocratică? Necesitatea de a contabiliza pentru a situa importanța națională a problemei este și o necesitate locală. Nu se poate acționa fără un diagnostic local (Cusson, 2002), fără a ști unde trebuie purtată lupta. Trebuie să recunoaștem că necunoașterea însă este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional (cauzalitatea birocratică) personal modelul III: politica guvernamentală (cauzalitatea strategică internă) modelul IV: procesul cognitiv (cauzalitatea psihologică) PARADIGMA ANALITICĂ: MODELUL ACTORULUI RAȚIONAL Asumpții În cadrul paradigmei analitice, comportamentul național este tratat ca o alegere rațională în vederea unor scopuri date și în circumstanțe determinate. După
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
instalării rachetelor sol-aer rămîne încă neexplicată. A doua problemă a lui Allison, cea în legătură cu decizia Statelor Unite de a instaura o blocadă, poate fi și ea elucidată cu ajutorul celui de-al doilea model. Decizia blocadei a fost influențată de două constrîngeri birocratice sau organizaționale. Această decizie a fost luată atunci cînd era deja prea tîrziu pentru a împiedica transporturile spre Cuba, dar suficient de devreme pentru a evita o reacție militară, pentru că rachetele nu erau încă operaționale. Astfel, întrebarea este de ce, în ciuda
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de ce, în ciuda diverselor sugestii furnizate de serviciul secret francez și de emigranții cubanezi, pozițiile rachetelor nu au fost descoperite mai devreme. Pe lîngă riscul ca un avion de recunoaștere la mare înălțime U2 să fie doborît deasupra Cubei, diversele dispute birocratice asupra responsabilității pentru acest zbor au determinat o amînare suplimentară de 10 zile. A doua influență rezultă din procedurile de operare standard ale forțelor armate americane. Experții clasificaseră rachetele cu rază medie de acțiune ca mobile și făcuseră calculele pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
I, cel al actorului rațional și din moment ce acest model s-a dovedit a fi cel mai puțin folositor pentru înțelegerea deciziilor efective din timpul crizei rachetelor din Cuba, modelele lui Allison sînt adesea considerate ca o despărțire de realism. Politica birocratică, așa cum a fost numită combinația dintre modelele II și III (Allison și Halperin 1972), devine din ce în ce mai mult asociată unei poziții non-realiste. Totuși, această aserțiune trebuie moderată simțitor. Pentru a vedea în ce măsură constituie modelele lui Allison un atac la adresa realismului, este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ascendente a datelor necesare în cercetarea efectivă. Al treilea mod este de a le ordona în funcție de complexitatea crescîndă a deciziilor: modelul I pentru situații decizionale simple; modelul II pentru decizii conflictuale, dar nu urgente; modelul III pentru crize (cînd decizia birocratică este prea lentă); și modelul IV pentru decizii imediate și individuale (cînd managementul crizei este prea lent)5. Aceasta ar permite ca modelele să fie folosite într-o manieră complementară. Într-adevăr, Allison acceptă puterea explicativă a modelului I și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le permiteau în mod diplomatic europenilor să-și aroge un statut progresist în tabăra occidentală, dar resimțeau negativ repetata confuzie a intereselor particulare americane cu cele mai generale. În plus, Kissinger a încercat să separe politica externă de constrîngerile interne (birocratice). El folosea în mod curent canale diplomatice ascunse, adică ducea runde paralele de negocieri asupra aceleiași probleme, una publică și una secretă. Într-o anumită măsură, totuși, prima sa funcție, cea de relativ obscur consilier în probleme de securitate națională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
îndelungate perioade în care legitimase dezlegarea enigmelor, realismul s-a confruntat cu anumite probleme, cum ar fi nivelurile diferite de analiză (Singer 1961), ficțiunea statului monolitic (criticile marxiste și pluraliste) și discuția asupra conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism, sau disputa Bull Kaplan. Din moment ce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a doua, era faptul că ele amenințau specificitatea disciplinei relațiilor internaționale. Din moment ce granițele disciplinei fuseseră atenuate, anomaliile au devenit domenii legitime de cercetare. Concentrarea asupra sistemului intern a făcut posibilă analiza actorilor transnaționali și a luării deciziilor în cadrul aparatului birocratic, ca să dăm un exemplu. Noile cuvinte cheie au devenit interdependența și transnaționalismul. Pentru unii, granițele deveniseră principiul organizator care dădea specificul disciplinei relațiilor internaționale: aceasta a devenit o lume a fluxurilor, depășind granițe, state și alți actori. Definiția actorilor internaționali
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru a arăta noua multiplicitate a factorilor cauzali necesari înțelegerii acțiunii statului. Keohane și Nye și-au propus în primul rînd să contureze o nouă paradigmă a politicii mondiale (1972: XXIV). Ei au încercat să sintetizeze "politica internațională tradițională, abordarea birocratică a politicii și actorii transnaționali" (Keohane și Nye 1972: 380). Cu toate acestea, teoria lor nu presupune o desprindere de întreaga gîndire realistă, ci o lărgire a agendei disciplinei relațiilor internaționale. Ei doreau să completeze înțelegerea realistă a schimbării și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
analiză istorică. În concluzie, Keohane și Nye au recunoscut valoarea esențială, deși limitată, a realismului, dar au inclus-o într-o imagine mai largă a cărei determinare cauzală de bază nu mai poate fi atribuită unui nivel anume, fie el birocratic, transnațional sau internațional. Într-un fel, lucrarea lor a prezentat, a sintetizat sumar, dar nu a putut îngrădi, programul exploziv de cercetare al "plasei" globale. DISPUTA ÎNTRE PARADIGME Odată cu criza realismului, descrierile de sine ale disciplinei în anii '70 și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1982a: 185). În prima versiune a lucrării Power and Interde-pendence, Keohane și Nye (1977) au încercat să integreze gîndirea idealistă și cea realistă într-o redefinire a puterii în cadrul unei abordări mai generale, în care sînt luate în considerare politica birocratică și actorii transnaționali (vezi capitolul 8). Într-o versiune mai strict realistă a teoriei regimurilor, acestea sînt considerate ca o funcție de distribuție a puterii între state. Chiar și așa, Krasner observă că nu este neapărat necesară o congruență între distribuția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a alege piețele sau situațiile gen piață. După cum a argumentat Claus Offe,23 criticii de dreapta și de stânga aveau în comun un număr de puncte de vedere, cum ar fi pledoaria libertății individului și critica asupra unui stat excesiv de birocratic. Într-adevăr, câțiva din succesorii lor de astăzi, atât de stânga cât și de dreapta, dețin poziții favorabile "doctrinei libertății conștiinței" cu privire la probleme de genul divorț sau homosexualitate. Dar, la origini, aveau o percepere fundamental diferită asupra politicii și democrației
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tindeau să vadă întreaga politică ca pe un "lucru prost" și doreau să-i reducă importanța pentru a permite indivizilor libertatea de exprimare. Noua stângă dorea să îmblânzească piața prin intermediul statului (dar nu neapărat printr-un stat al bunăstării sociale birocratic și centralizat), în timp ce noua dreaptă își dorea să abolească sau cel puțin să reducă serios importanța statului și să se bazeze doar pe piețe. Aceste perceperi ale politicii și ale statului au dus, de asemenea, la concepte diferite referitoare la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se supună regulilor armatei; prin socializarea informală (între colegi), el învață o parte din cultura instituției militare. * Dezvoltarea solidarității. Atât socializarea formală cât și disciplina riguroasă construiesc solidaritatea și prietenia dintre recruți; ei învață că depind unul de celălalt. * Spiritul birocratic. Recrutul este instruit să accepte fără întrebări tradiția și obiceiul; ordinele se primesc și se dau tot timpul. Aceste procese nu sunt întotdeauna eficiente complet. Unul din motive rezidă în faptul că oamenii sunt, de asemenea, subiect al socializării și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
legată de numele lui Max Weber. El i-a dat o definiție precisă si a sugerat că este cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică în raport cu orice altă formă de organizare... Între un mecanism birocratic pe deplin dezvoltat si celelalte forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sugerat că este cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică în raport cu orice altă formă de organizare... Între un mecanism birocratic pe deplin dezvoltat si celelalte forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor... subordonarea strictă, reducerea costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor... subordonarea strictă, reducerea costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un nivel într-o administrație strict birocratică. (apud. Dicționar de sociologie, 1993, p.73). Tipul ideal de birocrație al lui Weber cuprinde următoarele elemente: * un grad înalt al specializării și diviziune a muncii definită clar, cu sarcini distribuite ca obligații oficiale; * structură ierarhică a autorității cu domenii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acest sens, lanțul de comandă de sus în jos asigură ca acea persoană să se corecteze ori va fi eliminată din organizație. În măsura în care prin maximizarea eficienței se maximizează profiturile, putem argumenta că Marx și Weber spun cam același lucru: organizația birocratică există deoarece aceasta dă rezultate bune. Putem argumenta mai departe că eficiența activității organizațiilor este în interesul atât ansamblului societății cât și al clasei conducătoare. Într-adevăr, la fel de mult ca și Weber, Marx a evidențiat că nevoia clasei conducătoare pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conducerea războiului, organizațiile care corespund modelului general al lui Weber sunt mult mai eficiente decât organizațiile care nu fac acest lucru. Uzinele care folosesc diviziunea muncii și liniile de asamblare pentru producția de masă (existența acestora fiind imposibilă fără organizația birocratică) sunt de departe mult mai eficiente decât cele unde fiecare muncitor face întregul produs. Se deduce cu ușurință că cerința marxistă că birocrațiile vor fi "înlăturate" este un vis imposibil. Tehnologia modernă impune nevoia de specializare mult mai mult astăzi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una din problemele birocrațiilor este că uneori acestea au momente grele în luarea deciziilor. Cele mai multe organizații birocratice sunt destinate să rezolve probleme de rutină potrivit unui set cunoscut de instrucțiuni. Când se confruntă cu o situație neprevăzută în instrucțiuni, ele au probleme serioase. Unul din motive este tendința fiecărei persoane din organizație să transmită altora responsabilitatea unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au instrucțiuni. Această tendință de a "forța" situațiile pentru a se potrivi instrucțiunilor, de a le înghesui într-un pat al lui Procust, în parte rezultă din înclinația spre conformare care se manifestă în grupuri și organizații. Astfel, deși organizațiile birocratice pot fi raționale și eficiente în rezolvarea situațiilor familiare, ele adesea nu se adaptează bine la schimbare. Situațiile noi cer moduri noi de rezolvare a pro-blemelor, dar vechile moduri au tendința de a se autoperpetua. Acest eșec de adaptare la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bine la schimbare. Situațiile noi cer moduri noi de rezolvare a pro-blemelor, dar vechile moduri au tendința de a se autoperpetua. Acest eșec de adaptare la condiții noi uneori este denumit incapacitatea instruirii și reprezintă o limită serioasă a organizațiilor birocratice. Autoperpetuarea și înlocuirea obiectului. Organizațiile moderne au tendința de a se perpetua. În orice organizație cu angajați, un obiectiv primar devine prezervarea organizației însăși, care la rândul lui asigură păstrarea locurilor de muncă ale angajaților (Selznic, 1957). Sociologii numesc acest
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
idee. Ce s-a întâmplat de fapt este că informația nouă este colectată și procesată. Însă computerizarea a condus în realitate la sporirea personalului, deoarece au fost angajați oameni în plus ca să lucreze cu vechea cantitate de informații. Ritualismul: personalitatea birocratică. Altă disfuncție a birocrațiilor este dată de tendința unor persoane să se angajeze în ritualism, adică plasarea procedurilor organizației înaintea scopurilor pentru care erau prevăzute procedurile respective (Merton, 1968). Principalul obiectiv al acestor membrii ai organizației devine urmărirea regulilor și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
procedurile respective (Merton, 1968). Principalul obiectiv al acestor membrii ai organizației devine urmărirea regulilor și procedurilor corecte, mai mult decât executarea corespunzătoare a sarcinilor. Despre personalul care gândește și se comportă în această manieră se spune că au o personalitate birocratică. Șefii încurajează uneori astfel de comportament, deoarece urmând procedurile este "salvat" lucrul făcut necorespunzător. Alienarea muncitorilor. Muncitorul alienat este o disfuncție recunoscută în diferite feluri atât de Marx cât și de Weber. Marx a fost mai explicit definind alienarea un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]