1,227 matches
-
artistic susținut de toate formațiile invitate. Blazonul localității Bulgarii din Beșenova Veche, stabiliți aici din 1738, au constituit o așezare stabilă, beneficiind de privilegiile obținute, și și-au alcătuit blazonul localității încă de la începutul stabilirii lor în Banat. La baza blazonului se află imaginea unui stup deasupra căruia roiesc șapte albine, stupul simbolizând casa, căminul, comunitatea, armonia și buna organizare a locuitorilor acestei așezări, albinele semnificând munca, truda istovitoare, dar și răsplata acesteia. Culoarea verde a reprezentat întotdeauna, în toate culturile
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
vitalitatea, armonia cu natura, puterea de regenerare. Conform documentelor, bulgarii au ajuns la Beșenova Veche în primăvara anului 1738 și probabil natura i-a întâmpinat cu verdele inocent, sădindu-le în inimi încrederea într-un viitor prosper. În partea dreaptă, blazonul reproduce un miel purtător al stegulețului cu însemn creștinesc, ambele simbolizând inocența, castitatea, puritatea, jertfite pe altarul unui crez divin. Mielul din blazon este însă unul triumfător, purtător al simbolului creștin ca semn al biruinței și al păstrării peste veacuri
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
a întâmpinat cu verdele inocent, sădindu-le în inimi încrederea într-un viitor prosper. În partea dreaptă, blazonul reproduce un miel purtător al stegulețului cu însemn creștinesc, ambele simbolizând inocența, castitatea, puritatea, jertfite pe altarul unui crez divin. Mielul din blazon este însă unul triumfător, purtător al simbolului creștin ca semn al biruinței și al păstrării peste veacuri a credinței străvechi, în pofida tuturor sacrificiilor și a impedimentelor. Fundalul albastru pe care se distinge mielul purtător al însemnului creștinesc este o culoare
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
a impedimentelor. Fundalul albastru pe care se distinge mielul purtător al însemnului creștinesc este o culoare spirituală, simbolizând cerul senin, eterul încărcat de reprezentări spirituale și care se regăsește emblematic în portul popular al bulgarilor din Banat. În partea stângă, blazonul reproduce leul cu sabia triumfătoare, simbol al bărbăției, vitejiei, eroismului. În spatele leului se profilează un turn crenelat, care sugerează puterea și forța de apărare a unui spațiu bine determinat, a unei comunități sociale. În partea de sus a blazonului, un
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
stângă, blazonul reproduce leul cu sabia triumfătoare, simbol al bărbăției, vitejiei, eroismului. În spatele leului se profilează un turn crenelat, care sugerează puterea și forța de apărare a unui spațiu bine determinat, a unei comunități sociale. În partea de sus a blazonului, un galben blând, pur și lucitor ilustrează crenelurile unei fortărețe, simbolul unei așezări stabile, bine apărată, rod al muncii, devotamentului și perseverenței locuitorilor.
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
jocului. Deși Primăria nu are implicare în alcătuirea echipei, instituția va continua să sprijine financiar clubul fotbalistic reprezentativ al Timișoarei, însă solicită jucătorilor și tehnicienilor să se ridice la așteptările și pretențiile celor care au dovedit că iubesc și respectă blazonul acestui oraș. Marți, 13 aprilie, domnul primar Gheorghe Ciuhandu a primit o delegație germană reprezentând o firmă specializată pe producerea energiei eoliene. Discuțiile cu primarul Timișoarei au relevat oaspeților germani că în zona Banatului există vânturi puternice care pot fi
Agenda2004-16-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282302_a_283631]
-
s-a oprit, cu bastonul atârnat pe braț. Roțile prevăzute cu cercuri metalice uruiau în spatele copitelor care loveau pavajul dispus într-un spațiu concentric în jurul punctului central, un rond în mijlocul căruia tronase mai de mult, pe un postament, împodobit cu blazoane, Lupa Capitolina, lupoaica de la care sugeau Romulus și Remus, doi copilași drăgălași și puși pe șotii. Trei doamne în vârstă, strânse în costumele lor ca în niște corsete, se apără de soare sub umbrele, o tânără într-o bluză lejeră
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
oraș de la stînă. Dar caii se ogîrjiseră de foame și trăsura, mîndria lui, era rușinată de un noroi galben maroniu, ca scîrna de cîine și care cînd s-a apucat să-l spele, zgîria și lacul sclipitor al trăsurii și blazonul de pe portiere. A mai făcut totuși un drum, tocmit de niște țărani ambițioși din satul Hasancea, care-și căsătoriseră copiii la Medgidia și care voiau ca mirii să se întoarcă acasă cu trăsura, nu în căruțele cu care veniseră. Lîngă
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
prezență cu totul deosebită în breasla plasticienilor timișoreni. Operele ei poartă amprenta unei libertăți explozive, nezăgăzuite, o franchețe și-o exuberanță pe care artista însăși, eroină a unei biografii personale demnă de-un scenariu hollywoodian, le poartă ca pe un blazon aristocratic. Intitulată „Lecția despre cub“ și inspirată de poezia omonimă a lui Nichita Stănescu, lucrarea a fost desemnată câștigătoare a concursului lansat de Fundația Inter-art Triade în 2001. Amplasarea „cubului“ Lindei Saskia Menczel în parcul dominat de monumentul Gheorghe Doja
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
se transforme în dinastie: și-a făcut simbol heraldic cu leu, albină, stea și turn. Este pentru prima dată când un om de afaceri își face un semn heraldic, care în general reprezintă dinastii sau anumite țări sau teritorii. Povestea blazonului este businessul creat prin muncă și integritate în jurul numelui Țiriac, tradiție care continuă pe aceeași direcție prin viziune și stabilitate", a declarat Cristina Munteanu, directorul de comunicare al Țiriac Holdings, citată de Realitatea. net. Noua emblemă, alcătuită din patru simboluri
Ţiriac se înnobilează singur () [Corola-journal/Journalistic/25709_a_27034]
-
țară a făgăduinței în care pîndesc, totuși, pe la colțuri, ,răii" din țara minunilor. Cei cinci poeți, oratores care, aidoma strămoșilor bellatores, caută Graalul se dezmeticesc într-un bîlci cu defilare, unde breslele, mai codașe sau mai de soi, își poartă blazoanele. Apoi cade cortina, pe o frază cam gnomică de final: ,moartea să ne găsească întotdeauna vii, iar viața să nu ne afle niciodată morți". Sau amețiți. E concluzia unei ,foieli", mai ,agreabile" în prima parte, printre flori, filme ș.a.m.
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
spectaculoase apar în lumea clasicilor cam o dată la una, două generații. În 1951 - 1952, segmentul Silvian Iosifescu (urmat apoi, pe diferite trepte, de Vicu Mândra, Valentin Silvestru, B. Elvin, Ștefan Cazimir) avea din greu (de fapt, imposibil) de luptat cu blazonul tradiț iei Maiorescu - Gherea - Ibrăileanu - Mihail Dragomirescu, plus impună toarea «troică» Șerban Cioculescu - Paul Zarifopol - Pompiliu Constantinescu. Avea să urmeze (considerând numai abordările în volum) afluxul anilor ’70 - ’80, cu Mircea Tomuș, Ion Constantinescu, Valeriu Cristea, Al. Călinescu, Florin Manolescu
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
pustiu, de oameni care visează visurile goale, neîmplinite, ale altora. Oboseala, aceea care stăpînește somnul zvîrcolit, răstignire palidă între un vis care nu te ia și o veghe care nu te lasă, e peste tot în Vedenii. Tîrîtă ca un blazon, pe-atît mai necesară, în ordinea lumii care se duce, vlăguită, la vale, pe cît e deplînsă mai mult. Iată o recunoaștere a inutilității poemului-răvaș, care nu-i supraviețuiește, așa cum o întreagă tradiție a crezut, unei iubiri destrămate: "Poemul din urmă
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]
-
din păcate, motto-ul din Poincaré poate fi folosit ca argument. Pirgu este perfect integrat în modul de judecată popular românesc: el face haz de necaz, iar în ziua morții tatălui său se comportă ca și cum ar avea drept deviză pe blazonul lui de bufon zicala românească: Aș plânge, dar nu pot de râs. Face dovada trecerii unui adevărat test de inteligență: concentrează substanța unui moment sustrăgându-i-se în același timp. E o bufonerie lucidă, care implică la el atitudinea de
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
fost și încă este/cobalt/.../ Și cînd îți voi vorbi din nou despre dragoste/să nu crezi nici un cuvînt/ochii mei de cobalt îți vor/arăta/în acea zi/totul”). S-ar zice că nevoia de insolitare prin alegerea ca blazon a respectivului element riscă să fie sabotată de irelevanța semantică a acestuia, redus la o funcție decorativă. Atît admiratorii, cît și ceilați au văzut în Komartin un conservator cu nostalgii moderniste, un neoexpresionist grefat pe un estet baudelairian ce preferă
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
lor să se aprindă o minimă curiozitate față de un trecut care nu numai că e apropiat, dar pe deasupra mai e și abominabil. „Istoria care nu se predă la școală“ - sintagma pe care Lucia Hossu Longin și-a preschimbat-o în blazon al celor 120 de filme documentare, e un verdict de bun-simț: asistăm la o voință concertată de a acoperi crimele comunismului, alături de dorința blasfemiatoare de a fura statutul de eroi sau de martiri celor care s-au împotrivit represiunii. Mai
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
scolastice, de aceea Nicolae Radu s-a supus ordalițiului, absolvind Facultatea de Filosofie în regimul comunist, la o vîrstă cînd alți colegi nu erau atrași decît de linia carierei ascendente. Dar cum patalamaua filosofică nu e decît o achiziție de blazon fără ecou în starea lăuntrică, statutul lui Nicolae Radu nu s-a schimbat după absolvirea celei de-a doua facultăți: a rămas același medic specialist în anestezie care, în timpul liber, se întorcea la concepte, dar fără a ieși din sfera
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
apariție de la Humanitas (2006), noua ediție revăzută de la Polirom a romanului Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran aduce în plus cîteva informații documentare la zi (despre reducerea pedepselor condamnaților, eliberarea preotului Corogeanu pentru bună purtare ș.cl.) și un nou blazon pe copertă, recent consacrat la Cannes: „romanul nonficțional care a inspirat filmul După dealuri (Beyond the Hills), în regia lui Cristian Mungiu”. Al doilea, după cel reprezentat de dramatizarea din 2007, în regia lui Andrei Șerban... Avem de-a face
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
ontologiei. De aici, omniprezența mărcilor imponderabilității: fluturii, marea, aerul, șoapta, blândețea, somnul, paloarea, absența, albul - avalanșă a elementelor soft, înclinate mai degrabă spre fragmentare și risipire, spre vis, iluzie și imaginar, pe care poeta tinde totuși să le grupeze sub blazonul unui sens: ,fragmente ce se destramă/ cerșind îndurarea întregului" (Puzzle); ,într-un întreg/ se adună miniaturile clipei" (Pânza de păianjen). Semnificația aceasta scapă însă mereu, de unde senzația de lax, de indeterminare, iar atingerea sa (privilegiu arareori experimentat) ține de zonele
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
mare bunătate, în ciuda educației austriece pe care o primise. Tatăl meu, Gheorghe (deși el preferă "George", căci îi sună mai dulce la ureche), se trăgea dintr-o familie de români nobili din Arad (spre amuzamentul meu, se mândrea des cu blazonul Șerbanilor datând din 1603, pe care mi l-a dat, pe patul de moarte, să-l duc în cabana mea din America și să nu uit de unde vin), în plină dominație austro-ungară, familia a fost nevoită să se stabilească la
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
scurt. Copel Moscu și-a adjudecat un premiu cu Va veni o zi, concurînd împreună cu Sabina Pop (Panc), Laurențiu Damian (Cota O), Ovidiu Bose Paștina (Eu trebuia să joc Hamlet), Cornel Mihalache (Întristări), plus Maksay Ágnes și Marius Tabacu (Golgota blazoanelor I). La aceeași categorie a filmului documentar, s-a clasat primul Papp Gábor Zsigmond cu Cină à la Esterházy, incitant dialog cu renumitul scriitor, matematician și gurmand, în vreme ce Salamon András a semnat Ionuț și mafia cerșetorilor, Almási Tamás Dragoste la
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
Simona Vasilache Pasiunea pentru neamuri și blazoane a lui Mateiu Caragiale o știm. Și am putea spune, nu greșind mult, că tatăl i-o sanc- ționează cu anticipaț ie. În mai multe feluri. În primul rând, aproape că nu există personaj, la Ion Luca, să nu aibă
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
II în Persia (405-359 î.Hr.) stă alături de un stater emis de Alexandru Macedon (336-323 î.Hr.) și descoperit la Remetea Mare. Se mai afla în tezaur un solidus emis de împăratul Zeno, un aureus din secolul I d. Hr. , țechini venețieni cu blazonul dogilor din secolul al XVII-lea, florini ungurești, guldeni și chiar o monedă dreptunghiulară: un bu de aur din Japonia secolului XIX. Toate descoperite în Banat, în cei 120 de ani de când există muzeul. Tezaurul Muzeului Banatului nu a fost
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
Căpitanul africanilor a faultat în postură de ultim apărător și a fost eliminat, iar lovitura liberă a fost transformată de Lee Chun Soo, cu largul concurs al portarului togolez. Din acel moment, coreenii au jucat cu totul altceva, respectându-și blazonul. Sfârșitul partidei a semănat mult cu finalul jocului Japonia - Australia. În minutul 72, vedeta de la Cupa Mondială din 2002, Ahn Jung Hwan, intrat după pauză, a prins un șut senzațional marcând golul care le-a adus asiaticilor victoria. A doua
Agenda2006-24-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285050_a_286379]
-
treia ediții, are amploarea unei cercetări și documentarea unei monografii. Citind-o, retrăiești nostalgia unui oraș dispărut, de unde și senzația stăruitoare că a parcurge istoria Bucureștiului e totuna cu a asista la elegia declinului lui. De fapt, trecutul urbei salvează blazonul prezentului, schimonosirea neomenească pe care a îndurat-o după 1945 fiind de proporții terifiante. Și nu e vorba doar de sluțirea macabră din anii comunismului, ci de obtuzitatea deceniilor recente. Dinu C. Giurescu, în preambulul volumului, descrie inconștiența cu care
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]