970 matches
-
de eremuri, Răsfrânge cucernic divinul în tristă a plângerii vale... Și-n graiul tău rostul adânc al bucoavnei scripturilor sfinte, Aprinde în beznele vremii irize de vii curcubeie, Și-aievea și pacea-ntre neamuri veni-va prin graiu-ți cuminte, Ca boarea cea blândă în liniștea serii-n câmpii elizee. Și, Doamne, ce sfântă-i povața ce-o picuri în inima frântă Din ’nalte amvoane, din scunde chilii unde lucri izbăvire!... Cum crește în suflet nădejdea, când dreapta ta binecuvântă Norodul ce-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
bucurie nebună... Această plenitudine n-am resimțit-o decât câteva clipe, alături de Dânsul, dar a fost asemenea unui fulger care a luminat tot restul discuției noastre, tot restul zilei... Vedenie Astăzi l-am simțit pe Dumnezeu. A venit ca o boare de lumină și mi-a învăluit sufletul... Iar gura mi s-a încleștat a plâns, în timp ce inima îmi cânta de bucurie... A stat o clipă, iar apoi - s-a dus... Pe Dumnezeu îl port totdeauna în mine. Pentru că Dumnezeu sunt
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vechi clopote din schit, Să știi c-a fost o noapte, în care ne-am iubit. Trecând vrăjiți prin roua, să mergem la izvor, Sa simti apă cea rece, pe sâni și pe picior. Să vezi cum se destramă o boare, colo sus, Ce duce-n vai acuma, povestea ce mi-ai spus. Cuprinsă apoi de vraja si-nvaluita-n nor, Vei ști că fericirea e-n stana din pripor. Și după această noapte, iubind fără hotar, Uita-vom noi și ziua, ce
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
deschisă asupra patriei mele străbune, asupra trecutului meu, asupra tinereții care a rămas acolo, prinsă ca o floare între filele unei cărți. De la întâia la ultima pagină, totul îmi este drag și familiar: Tribuna e un climat, o atmosferă, o boare de simpatie și dor.“ (Tribuna României, 1 ianuarie 1977) GALAN V. Em. V. Em. Galan și frontul servitudinii (nota V. I.) „Alcătuim un adevărat front, scriitori de azi din România, în care stăm, umăr la umăr, sub conducerea partidului, oameni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu sufletul aleasă, Lui - fericirea noastră de-a fi stăpâni în casă, Lui Ceaușescu - omul, azi, sinceră urare: Să duceți România pe culmi nepieritoare!“ („Gând suprem“, Ramuri, 15 ianuarie 1978 ) „Laudă ție vestită fiică a neamului, Azur animând zorii câmpiei, Boare mângâind ape și spice, Lumină dragostei și omeniei, Fereastră binelui pentru toți, Fântână bucuriei de a zidi, Solie fericirii și păcii, Flamură vie împurpurând veșnicii.“ („Laudă“, România literară, 5 ianuarie 1989) HOBANA Ion „Scriitorii sunt ajutoare de nădejde ale partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înalte de flori roșii. Ne scriem sufletul în trei cuvinte: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Omagiu“, Săptămîna, 26 ianuarie 1978) LIVESCU Cristian „Patima zidirii se cheamă partid Viața se vrea din ce în ce cântec Zborul de pasăre se vrea columnă neprihănită Boare de rai Simțind și rostind românește « Ferice de noi că ni-i pre cuget».“ („Senin de mai“, Cronica, 14 mai 1976) LOGHIN Aurel, prof. univ. dr. „Ridicând pe un plan superior lupta de eliberare socială și națională, Partidul Comunist s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că se pierde prețiosul nume Bădescu (e destul de comun, sînt atîția bădești pe lumea asta, încît nu i-ar fi simțit nimeni lipsa), ci mai degrabă sînt tentat să cred că în pînzele ei sufla o proaspătă (la vremea aceea) boare feministă. Desigur, nu e nimic rău în asta. Pe de altă parte, cînd scriam „Poveste de la țară“, am auzit la radio fantasticul nume Daniel Abagiu și m-a distrat sugestia masturbatorie care se potrivea ca o mănușă la întîmplarea povestită
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
scoate din singurătatea și izolarea în care trăiește și pentru a-i lumina două, trei zile viața gri și ternă. Evenimentul, căci pentru Dumitru Dascălu prilejul de a petrece câteva zile cu băieții este realmente un eveniment, vine ca o boare de bucurie, de revigorare psihică pentru existența sa bântuită de neajunsurile vârstei și ale singurătății. Întreprinzători și ingenioși, copiii lui Dumitru Dascălu (pentru bătrânul dascăl ei tot copii au rămas) fac din întâlnirile lor adevărate sărbători de suflet, se străduiesc
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
chiar să primesc interdicție. Așa-i viața cu rele și bune, într-o continuă mișcare. - Ai dreptate, zise blondul cu o privire ce nu părea deloc înșelătoare. Era o privire blândă și moale, iar răsuflarea lui părea caldă ca o boare care îți mângâie obrajii. În ochii lui, Carlina era o femeie fermecătoare, iar în acel moment i se părea că și cerul și pământul participă la bucuria lui, însă Carlinei i se păru că ochii lui albaștri erau amari și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
la Dumnezeu că e nedrept!!!!... totul era parcă frânt în mine, dar încet, încet mi-au crescut aripi și am învățat din nou să zbor... poate că de fapt tu m-ai învățat să zbor, draga mea prietenă! Ești în boarea răcoroasă a dimineților de vară, în galbenul senin al toamnei, în diamantul zăpezii și în trâmbița primăverii! Sunt norocoasă și privilegiată că am luat parte la drumul tău pe Pământ; „pe Pământ, care este o stea!” Petronela Grigorescu De la INA
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
adunau și cărau paiele. Până la ora prânzului, zeci de elevi împreună cu profesorii au adunat spicele de grâu. După prânz, camioanele C.A.P.-ului i-au dus pe copii și pe profesori la casele lor. Arșița era cumplită. Nu adia nici o boare de vânt. Tocmai mă pregăteam să stau jos la marginea pădurii, la umbră, când au apărut noii șefii cu Aro-ul. Mâncaseră undeva în sat, băuseră un pahar de vin vechi și o cafea bună. Erau veseli, miroseau a usturoi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a devenit nisipos, cenușa aglutinându-se într-o magmă care, de la an la an, s-a prefăcut într-o coajă. Abia câțiva spini, săraci, uscați, țepoși... singurul semn de viață. Și vântul... vântul care se zbenguie, când ușor ca o boare, când vijelios, încercând să smulgă din această crustă câte un rest dintr-un fost obiect, prefăcut cu timpul într-o formă indecisă, bună doar pentru a inspira pe câte un grafician suprarealist. Dar nu trece pe acolo nici un artist suprarealist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi închipui însă cum s-au despărțit. Îmi închipui lesne despărțirile; am chiar un fel de atracție ciudată pentru despărțirile acestea, experiența despărțirii... ..."Erau gata de plecare, cu bagajele lor sărace gata făcute. Au deschis geamurile. De afară intra o boare dulce, de început de toamnă, mirosind a vegetale putrede. Țânțarii se adunau nervoși în plasa ferestrei. Au aprins lampa, așteptând, atenți, sirena vaporului care trebuia să sosească și cu care trebuiau să plece. A fost frumos, gândeau amândoi, fără a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
celor șapte coline", cum picură, din cer, ca o boabă sonoră, sunetul clopotelor, în preajma învierii. Se simte prin cartierele vechi (târzii rezervații ale unui timp demult dispărut), un duh care există și totodată nu există, se simte, ușoară ca o boare, răsuflarea lui Dumnezeu. Peste casele care încă nu s-au prăbușit și peste gardurile încă nerisipite de putreda lor senectute, stăruie o blândă lumină. Nu știu ce stare sufletească este această indecisă și ocultă înfiorare care mă cuprinde. Este o așteptare, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prin Samain) al simbolismului mallarmean. Tema acestor poezii încărcate uneori de descripții și încercări de afabulație este intrarea în extaz sub valul edenic al mirosurilor: Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot mai grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare Ca un miros fără floare, Al căreia lemn uscat Rădăcina și-a uitat. Ca un foc fără cărbune, Ca un fum fără tăciune. Sfintele sale potire Au intrat în clocotire, Sufletul îmi umblă beat Pe subt veac și peste leat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și clocitor așișderea! Să bage la cap toți cei care se frămîntă să ne arate că sîntem aici aduși de vînt! Termenul de boreas în limba greacă are sensul de vînt rece sau vînt din nord. Limba română are cuvîntul boare cu sensul de vînt rece sau care răcorește. Mai avem cuvîntul bură cu sensul de ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
putut găsi nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca o femeie beată de prea mult vin [...] și tobele puternice ale tunetului au răsunat în aer. O boare plăcută adia blând, ploaia cădea dintr-un cer fără nori, florile și poamele cădeau din copaci înainte de vreme - în strădania lor de a-și manifesta venerația față de el”. Cele 10 000 de lumi au răsunat atunci când Gautama a atins omnisciența
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
În primatul pe care l-a acordat conștiinței. Rareori au fost mai potrivite, decât pentru Blecher și pentru scrisul său, ceea ce a spus Pascal despre om: „Nu e nevoie ca Întreg universul să se Împotrivească pentru a-l strivi - o boare, o picătură de apă sunt În stare să-l ucidă. Dar chiar dacă universul Îl strivește, omul e mai măreț decât ceea ce Îl ucide, pentru că el știe”... Universul nu i-a stat Împotrivă lui Blecher doar printr-o boare sau printr-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
strivi - o boare, o picătură de apă sunt În stare să-l ucidă. Dar chiar dacă universul Îl strivește, omul e mai măreț decât ceea ce Îl ucide, pentru că el știe”... Universul nu i-a stat Împotrivă lui Blecher doar printr-o boare sau printr-o lacrimă de rouă. Dintr-un ocean de suferință artistul a recuperat, ca un superb și iluminat scafandru al durerii, un apel unic, o măreață lecție de frumusețe. Chinul pământesc al lui Blecher s-a curmat În ultima
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
C. scrie un sonet, o baladă, un bocet, o imprecație ce dovedesc că starea de poeticitate este esențialmente muzicală, independentă de sens ori de forma impusă a expresiei: „Au înmorit drametice miloave/ sub racul catinat de niturași/ Atâția venizei de bori mărgași.../ Atâtea aene strămătând, estrave.” Limba spargă se situează în imediata prelungire a letrismului avangardist, așa cum personajele imaginare Banibal Bura, Cavalerul Sing, mizerabilul O. Kay în luptă cu junele All Right, descind din viziunile suprarealismului, ale cubismului, ale fanteziei sentimentale
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
casă și că fiul său, Telemah, trebuie să lupte contra abuzivilor pețitori: Astfel grăi Telemah și-i dădu Zeus Atotvăzătorul/ Sus, de prin munți, din înalt, vulturi doi înspre ei să coboare:/ Iară aceștia, atât cât zburară pe-a vântului boare,/ Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos, peste sfatul în mijloc de vorbă,/ Roată dădură și aprig bătură din aripi, pe dată,/ Fețele lor, crunt, în jos le-ațintiră, menind a pierzare,/ Și, sfâșiindu-se-n
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
drept și călăii scoși la pensie și plimbându-și duminica nepoțeii de mână. Toți sunt încă printre noi, și morții și vii, și victimele și călăii, cu toții știm că celălalt știe tot ce nu este mărturisit, alcătuind un fel de boare ciudată care otrăvește atmosfera și o va otrăvi până când totul nu va fi spus cu voce tare, scris la lumina zilei, ca într-un cataclism colectiv care să pună capăt unei respirații gâtuite de păcat și de crimă” (p. 371
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
părți, sub dominantă novel, iar Galatea sau Persiles sub aceea românce. Simplificare greu de admis. În partea a doua a românului situația e mai degrabă inversă și în genere, chiar în eșecuri, în desventuras, cavalerul are un aer, aduce o boare de vis, mit și legendă, proprii, după Riley, modalității românce, iar după noi, sistemului diamantin. În sfârșit, introducerea în discuție, ca element extrem realist, a românului picaresc, capabil de a reprezenta oroarea (paricidul din La codicia desordenada de Carlos García
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Bârdan Domnica Petru 1438. Barzu A. Gheorghe 1439. Basca D. Victor 1440. Băncescu D. Dionizie 1441. Barbosu M. Dumitru 1442. Bedrule M. Victor 1443. Befu C. Gheorghe 1444. Beltic Gh. Mircea 1445. Beșleaga Gh. Milu 1446. Birgovanu Gr. Gheorghe 1447. Boare D. Anton 1448. Boboc Catrina Ioan 1449. Boca I. Vasile 1450. Bocancea E. Octavian 1451. Bodnar N.Vasile 1452. Bodnarescu I. Vasile 1453. Bogatu Ana Vasile 1454. Bordeianu D. Vlaicu 1455. Botezatu V. Gheorghe 1456. Botnariu I. Nicolai 1457. Brădățan
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]