1,353 matches
-
luând-o pe stânga, ajung la casa de veci a autorului Florilor răului, Charles Baudelaire... - construcție tombală sobră, de asemenea cu bilețele, pietricele, dar și cu un... dop de plută de la vreo sticlă de vin, probabil ca aluzie empatică pentru boemă și absint. De unde purced să-i întâlnesc pe ai noștri. Ajung la mormântul lui Eugen Ionescu și al soției sale Rodica. Fără îndoială, pe aici trec zilnic foarte mulți admiratori, dar care nu au știut, probabil, ce să scrie pe
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
altceva decât directivele culturnicilor ideologiei totalitare. Jazz-ul constituia pentru el o veritabilă insulă a libertății; prin jazz, Iancsi ne invita să fim, să ne simțim liberi. Serile prelungite de la "Mon jardin", pitorescul restaurant-terasă de pe Calea Dorobanților, locul preferat al boemei bucureștene a anilor '60, era locul preferat al iubitorilor muzicii de caffé concert, era locul în care am deprins gustul muzicii de divertisment aflate la hotarul acesteia cu marea artă a jazz-ului; aici am putut cunoaște ultimele tendințe ale
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
marcat de debutul la Wiener Staatsoper, în anul 2003, cu rolul Micaela, din opera Carmen de Georges Bizeț. De atunci, soprana româncă devine invitat permanent al scenei vieneze, încheind contracte până în stagiunea 2009-2010, cu rolurile Donna Elvira (Don Giovanni), Mimi (Boema), Amelia Grimaldi (Simone Boccanegra), Contesa (Nunta lui Figaro) și Tatiana (Evgheni Oneghin). Rămâne fidelă scenei bucureștene în timp ce este invitată în teatre precum Volksoper Wien, Deutsche Oper Berlin, Theatre Capitole du Toulouse, Teatro Municipal Santiago de Chile și Het Muziektheater din
Roxana Briban - scurtă biografie () [Corola-journal/Journalistic/70996_a_72321]
-
Donna Elvira, Donna Anna (Don Giovanni), cât și roluri verdiene că Violetta Valery (Traviata), Alice Ford (Falstaff), Amelia Grimaldi (Simon Boccanegra), Aida din opera cu același nume, Leonora (Trubadurul), Elisabetta de Valois (Don Carlo), din repertoriul puccinian interpretând rolurile Mimi (Boema) și Cio-Cio Sân (Madama Butterfly). În repertoriul sau se regăsesc lucrări vocal-simfonice, de la Bach, Haendel, Beethoven, Brahms, Felix Mendelssohn Bartholdy, Verdi, Mahler, până la Dmitri Șostakovici și Paul Hindemith. După turneul asiatic, cu opera Nunta lui Figaro de W.A.Mozart
Roxana Briban - scurtă biografie () [Corola-journal/Journalistic/70996_a_72321]
-
mai mult se pozează decît se admiră (bagă, dragă, zoom, și te mai uiți acasă...) e, într-un oraș modern, un colț de țară veche, pe-ale cărui policioare răsar bucăți de strălucitoare actualitate. Unelte purtate ordonat, și-o chitară boemă, studii în piatră, bronz și lemn, ancadramente colțuroase și ovaluri șlefuite, asprimi și dulceți, hotărîri, duioșii. Dar... arta n-ar fi nimic fără publicul ei, chemat să-și lase impresiile pe un caiet velin, botezat carte de oaspeți. O dulce
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
G e o r g e Marcu), „Vrem să ciocnim cu viața un pahar” (N. Kirculescu), „Cine ești tu?” (V. V. Vasilache). La acestea se adaugă „Când era Mărin haiduc”, dintr-o culegere de pe Valea Jiului, orchestrația George Marcu. Fără Titi Rucăreanu, boema artistică bucureșteană este mai săracă... Alte două dispariții au îndoliat televiziunea publică, fiind vorba de realizatori de marcă. Scriitor cu un umor rar, Dan Mihăescu a semnat numeroase divertismente muzicale alături de Titus Munteanu; sperăm că au rămas în arhiva TVR
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
ei e mierla, ceasul ei noaptea, podul ei Pont des Arts. Ce este de căutat aici? Felul în care Maga este dintru început o făptură neliniștită și neliniștitoare, creatoare a unor stări de așteptare a ceva neclar, neștiut. Nocturnă și boemă. Numai că povestea aceasta de dragoste este din start imposibilă sau măcar întretăiată de obstacole: Și iată că abia ne cunoșteam și viața și începuse să urzească tot ce trebuie pentru a ne despărți. Dar tocmai aici stă provocarea: iubirea
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
Dar atunci nu riscă dragostea să fie doar dorință, adică ... zadarnica supunere solitară? Oliveira nu are marcaje exacte în acest sens, dar nici nu vrea să pună singur marcaje: el doar simte (deși pretinde că mai degrabă gândește). În atmosfera boemă pariziană, fără Maga (cea pierdută, abandonată, alungată, părăsită), alcoolizat și însingurat, dar securizat întrucâtva de o spumoasă causerie între intelectuali anti-sistem, Horacio Oliveira (personaj atroce și aparent anti-emoțional) o poate iubi în sfârșit necondiționat pe Maga (sau mai exact poate
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franța, Statele Unite ș.a.m.d. Un rol important l-a avut, desigur, inițiativa organizatorilor de popularizare a festivalului în cât mai multe universități. Am putut constata prin urmare un adevărat exod către Sibiu, suportat, după rețete boeme, "pe bucăți" de multiplele legături dintre trenurile locale și regionale, sau, după rețete mai înstărite, de automobilele personale - ori foarte mulți debarcați pur și simplu în calitate de autostopiști (se pare că aceștia au fost și cei mai rapizi). Acest public entuziast
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
Orice creator, din aproape orice colț al lumii, indiferent de domeniul artistic în care activează, are în minte, când vine vorba despre capitala Franței, câteva clișee bovarice care îi produc frisoane și dorința irepresibilă de a o (re)vizita: viața boemă a pictorilor din Montmartre, buchiniștii înșirați pe malul Senei, florăresele, cafenelele de pe bulevardul Saint-Germain, șansonetele cântate de Edith Piaf, Charles Trenet, Aznavour, Yves Montand sau Juliette Greco, trompeta lui Boris Vian, Jean-Paul Sartre și mișcările studențești din mai 1968, existențialiștii
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
a "dicteului automat". Realul e transformat potrivit cu noile cerințe ale imaginarului. De aici rezultă impresia de bizarerie, ilogic, burlesc și mister. Epopeea bufă, extravagantă, are mai mult tragism decât umor, la fel cu viața acestui iubitor de muzică și de boemă, sobru, melancolic și ciudat, care s-a sinucis la o vârstă când opera abia începe să capete contur bine identificabil. Mai trebuie spus, pe scurt, că în pofida abandonării modelelor tradiționale, a retoricii anterioare, în spatele acestor texte, ce par lipsite de
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
o preferă (dar nu o găsește, în oferta de "specialități") "eroul" celui mai recent roman al lui Radu Ciobanu: Steaua fiecăruia, publicat anul trecut la Editura Excelsior Art din Timișoara. De altfel, întîmplările din carte țin, în linii mari, de "boema" cafenelelor de familie. În vremea (ante '89) cînd sînt scrise, locul adunărilor în bistrouri cochete îl luaseră ședințele de bloc și, poate, mesele date acasă. Unele, "spectacole" ale vieții trăite la vedere, zgomotos și, uneori, indecent, celelalte, dimpotrivă, încercări de-
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
Trece o săptămână, trec două.... Stalin nu-i mai primea. Delegația română sta la hotel ca pe ghimpi, la fel ca Neculce pe vremuri. Și, într-o bună dimineață, la al câtelea mic-dejun... apare Eftimiu, freș, pempant, cu lavaliera sa boemă la gât, și în auzul tuturor, deschizându-și teatral brațele, declamă cu voce bubuitoare, din Racine: Sortirons nous jamais de ce funeste empire?... Ieși-vom noi vreodată din ăst funest imper?
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
filosofie ale mamei mele, pe care le citeam pe ascuns, când nu-mi atrăgeau atenția albumele de artă din raft, sau cele de anatomie artistică, unde, spre deliciul prietenelor mele de 9 ani, am descoperit nudul de bărbat. În atmosfera boemă pe care mama mea o întreținea în casă, unde plasticieni, muzicieni și actori se desfășurau liber, acasă, unde domneau lucrările în lemn ale maestrului Constantin Grangure și unde cadou de la mama am primit camera mea cu pereți pictați de ea
Agenda2004-29-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282649_a_283978]
-
psihologice dintre cele mai pernicioase pentru mentalul cultural al unei comunități: disprețul activ arătat efortului intelectual sistematic, didactico-enciclopedic (și ca rezultat à la longue, descurajarea reală a unor astfel de eforturi, acolo unde ele mai există); lenea intelectuală programatică, trîndăvia boemă deliberată ca stare de grație întru așteptarea nu știu căror divinus influxibus ex alto, imprecizia scriiturii sau excesul de expresivitate chiar și în acele zone ale discursului teoretic unde se impune mai cu seamă evitarea lor..." Or, Maiorescu, crede autorul
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
despre timp, despre el însuși. Fotografiile lui sînt documente prețioase. Sînt un fel aparte, anume de a mărturisi despre creație și creatori. Fotografiile lui sînt un suport viu, neliniștit și neliniștitor al istoriei noastre literare, a ceea ce a fost, cîndva, boemă, emoție, solidaritate. Opera lui este uriașă, este depozitarul fără cuvinte al celor care s-au exprimat cel mai bine prin cuvînt. Atunci cînd folosim un citat dintr-un scriitor, punem măcar ghilimele. Dacă nu indicăm și numele autorului, al cărții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
de flori (Magnoliei, Orhideelor, Crăițelor), în zona Calea Șagului pe DN 59 la km 7 străzile noi au primit numele unor orașe din Italia (Parma, Milano, Torino, Palermo, Napoli, Cremona), în zona Mureș - Musicescu, nume de lucrări muzicale (Ana Lugojana, Boema), iar în zona Plopi, noile denumiri reprezintă nume geografice (Gărâna, Mărghitaș), în celelalte zone au fost atribuite străzilor numele unor personalități. Astfel, noile denumiri stradale sunt: în zona Urseni - Legumiculturii: Cincinat Pavelescu, Duiliu Zamfirescu, Gib Mihăescu, Teodor Bucurescu; zona Urseni
Agenda2006-09-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284799_a_286128]
-
iremediabile. În acest tipar filogenetic intră și Igor Isac, al cărui volum cuprinde cortegiul de iubiri, rătăciri și pasiuni artistice care i-au întipărit ființa în ultimele decenii. E cronica răvășirilor puse în tipar memorialistic, grosul amintirilor fiind rupt din boema artistică a Chișinăului din anii ‘70-’80. Cititorul face cunoștință cu figuri antologice din scena cu deșertăciuni culturale ale lumii de peste Prut. Igor Isac e un înzestrat portretist, căci personajele ți se întipăresc în memorie prin pitorescul lor strident și
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
care își caută scăparea într-un amestec de elevație intelectuală și zbatere morbidă, cu biografii sacrificate sub teascul opresiunii politice, o colcăială de genii închipuite și de artiști ratați, care își trăiesc disperarea sub forma surescitată a viciilor. Paradoxul acestei boeme e că, deși meschină prin orizontul limitat, e suficient de rafinată ca să nu fie vulgară. Nici o clipă nu ai senzația că asiști la un spectacol al degradării, și asta fiindcă abrutizarea merge mînă în mînă cu cizelarea spiritului. Pictori, muzicieni
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
care am insistat și eu, de altminteri), dar nici prima nu e de lăsat deoparte. Pierderea Zeldei nu e singura înfrângere căreia protagonistul trebuie să-i facă față, dar e singura care i s-a impus din afară. (Prietenii de boemă i-a îndepărtat din proprie inițiativă, imediat ce le-a simțit, discret, infidelitatea intelectuală. Alcoolul l-a dat pe pustii fără regrete. Țigările la fel. Recunoaștem, în înspăimântătoarea intransigență a acestei serii de renunțări, câte ceva din personalitatea publicistului Nimigean.) Cauzele despărțirii
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
colocatar, n-are cum să nu ne fie familiară. ?iganca vînzînd porumb fiert, "neîndoios" (bucureșteanul nostru știe!), în cazanul de rufe. Străzile frumoase din spatele Bulevardului (în curînd se va întreba, din păcate, care Bulevard...), toropite la mijlocul zilei, cu neorînduirea lor boemă. Casele unde se stă la comun, păstrîndu-se, totuși, o discreție, o bună-creștere mahalagească, venind direct din Ultima emisiune a lui Caragiale. Scrisorile altuia citite fără pic de parapon, logodnicul care acceptă o onoare precară, cu o știință a demontării situațiilor
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
scrise la moartea poetului, al sărăciei și neajutorării acestuia. Un sprijin indirect pentru afirmațiile lui Caragiale va veni din partea celui mai mare biograf al lui Eminescu, firește, G. Călinescu. În portretul făcut poetului, G. Călinescu a îngroșat teribil latura de boemă și neglijența vestimentară, semne, chipurile, atât ale firii, cât și ale vieții paupere pe care ar fi dus-o Eminescu. Ideea a circulat în mediile socialiste dintotdeauna, ca o ilustrare a dezinteresului burghezo-moșierimii față de condiția artistului, găsindu-și terenul cel
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
lipsesc câteva quiproquo-uri și rețetă de succes este asigurată. De fapt, ea și funcționează în paralel cu dezvoltarea nouă pe care regizorul o dă cursului evenimentelor introducându-l pe Gil în lumea din care dorește să facă parte, lumea boemei pariziene. Este drept, nu cea din anii 2010, ci aceea din Parisul anilor ’20. Filmul se transformă într-un fel feerie marca leș années folles, acompaniați de ragtime, chansonete și blues, când o mașină de epocă îl culege de pe una
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
lume cu mult prea puțină cumpănire, memorialistica din Printre scriitori și artiști e de citit pentru tablouri, pentru studiile după natură, cu lume literară încleștată pe viață și pe moarte de o miză, în definitiv, mică, și cu clar-obscur de boemă a cărei inconsecvență, orice ar zice Simion Stolnicu, te cam obligă la revizuri... Cu toate corecțiile aduse, post-factum, atmosferei din Câmpineanu, comparația cu eternul rival Dragomirescu dă la iveală un avantaj, spus frumos: "Lovinescu avînd - să spunem așa - misticismul explorării
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
Iar această forțare a sincerității se numește, la rigoare și în procente variabile, tot critică literară. Tocmai de aceea un volum cum e Viață literară II se salvează inspirat de toate ispitele și pericolele genului: de reportaj și de inventarierea boemelor, de cancanuri malițioase, de colportaje sau răfuieli dezonorante. Unitatea de măsură a vieții literare, așa cum o vede Dan C. Mihăilescu, e mai curând monografia decât pagina biografică. Personajele lui - chiar atunci când au și carne, și oase - capătă statutul de instituții
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]