11,153 matches
-
unică a unui venit economic. Încrederea în puterea pământului de a hrăni amintită de Mirabeau (1756-1758) sau Quesnay (1758) nu va fi împărtășită de economiștii clasici englezi care fondează economia politică făcând din munca agricolă și din munca industrială originea bogăției națiunilor. Factorul demografic este de atunci considerat ca un factor endogen ale cărui interacțiuni cu producția determină creșterea. Totuși, două viziuni îi despart pe acești autori: demersul ricardian conchide asupra unei stări staționare a economiei, legată de legea naturală malthusianistă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
termen lung la care duce jocul acestor forțe și, printre ele, creșterea populației și progresul tehnic. Creșterea economică poate întâlni obstacole care-o fac să ajungă la o stare de stagnare, dar acumularea și investiția productivă a unei părți a bogăției produse în economie sunt factorii esențiali ai creșterii. În dinamica ricardiană în care principiul lui Malthus este un element central, trei clase lucrători, proprietari de pământ și capitaliști își împart venitul global primind respectiv salarii pentru supraviețuire, rente și profituri
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de lucru a persoanelor în vârstă de muncă, comportamentul lor, durata muncii...). De exemplu, în 2000, rata de participare cea mai slabă și numărul cel mai mic de ore lucrate pe lucrător ar explica în mod egal esența diferențelor de bogăție între zona euro și Statele Unite (Giuliani, 2003); diferențele de bogăție între zona euro și Statele Unite s-au adâncit în perioada recentă, din cauza reducerii orelor de lucru în Europa (ibid.); pentru perioada 1980-2003, diferențele de rată de creștere între Statele Unite și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
durata muncii...). De exemplu, în 2000, rata de participare cea mai slabă și numărul cel mai mic de ore lucrate pe lucrător ar explica în mod egal esența diferențelor de bogăție între zona euro și Statele Unite (Giuliani, 2003); diferențele de bogăție între zona euro și Statele Unite s-au adâncit în perioada recentă, din cauza reducerii orelor de lucru în Europa (ibid.); pentru perioada 1980-2003, diferențele de rată de creștere între Statele Unite și UE-15 s-ar explica pentru patru cincimi prin diferențialul demografic
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
doilea sau asupra unui copil de ordin superior. În acest caz, se caută prin măsuri potrivite să se influențeze comportamentul cuplurilor pentru ca ele să ia hotărârea de a procrea. O populație tânără și reînnoită înseamnă asigurarea dinamismului, a creativității, a bogăției colective, o populație bătrână și sclerozată înseamnă o viață economică și socială ternă, apatică și mai puțin îndreptată către inovație, către creație și persoane puțin incitate să facă dovadă de spirit de inițiativă. Politicile sociale sunt destinate să asigure familiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ori mai mult decât un pacient de aceeași vârstă în 1992 (3 500 € față de 1 750 €). Totuși, îmbătrânirea nu este numai o cauză a creșterii cheltuielilor, este și o urmare. Cu cât o țară consacră o parte mai importantă a bogăției sale sănătății, cu atât starea de sănătate a populației sale ar trebui să se amelioreze și speranța de viață să crească, fără să uităm influența schimbărilor economice și sociale (muncă din greu, modificarea comportamentelor alimentare). Astfel, în următorii ani, impactul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de dependență și politicile de prevenire? Capitolul VIII Solidaritatea între generații Este de neconceput operarea unui studiu demografic făcând abstracție de generații. Seniorii le aduc copiilor lor experiență, ponderare, înțelepciunea lor, reculul în raport cu evenimentele. Părinții, persoane active, sunt creatori de bogății și aparțin generației care ia deciziile politice, economice, sociale, legate de mediul înconjurător și desigur pe cele din domeniul procreării, care se exprimă în procentele de natalitate. Copiii moștenesc experiența celor mai bătrâni și hotărârile părinților lor, ei formează generația
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și diferențialul de performanțe care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că economia se îndreaptă către un stat ineluctabil staționar, conform legii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mult în capitalul său uman, ceea ce este sugerat cu tărie de "strategia de la Lisabona"... Luarea în calcul a relației între economie și demografie este astăzi, în sfârșit, imposibil de ocolit pe piața muncii. Sub-ansamblul populației totale și responsabile de crearea bogățiilor, populația activă este, în ultimă analiză, suma locurilor de muncă (activi ocupați în producție) și a șomajului (activi momentan lipsiți de ocupație). Această dimensiune demografică a pieței muncii, care nu scapă opiniei publice, dă loc uneori la interpretări înșelătoare: o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
refuz la lui Abraham, el provoacă indirect călătoria cerească și apocalipsa din capitolele 10-14. Înainte de a muri, Abraham îi cere lui Dumnezeu un ultim hatâr: să poată contempla în trup fiind întreg pământul, de la un capăt la celălalt, în toată bogăția și diversitatea vieții sale. și rugămintea i se împlinește neîntârziat. Arhanghelul îl așază pe bătrânul patriarh într-un car format din heruvimi și tras de șaizeci de îngeri. Din înaltul cerului se văd ca-n palmă, simultan, toate îndeletnicirile omenești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și Cain devin astfel personaje-cheie în epopeea mântuirii, simbolurile a două entități, în același timp metafizice și istorice, care se vor împleti neîncetat până la sfârșitul oamenilor pe pământ. Concluzii A venit momentul să tragem câteva concluzii. Să semnalăm înainte de toate bogăția variantelor mitului și a interpretărilor pe care le-a suscitat atât în mediul iudaic, cât și în cel creștin. Louis Ginzberg, pe care l-am lăsat în mod deliberat la o parte, furnizează în celebra sa culegere de haggada și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Louis Ginzberg, pe care l-am lăsat în mod deliberat la o parte, furnizează în celebra sa culegere de haggada și alte episoade inedite care totuși n-ar putea figura ca mărturii propriu-zise într-o lucrare filologică și istorică. Această bogăție constituie o dovadă limpede a interesului pe care mitul căderii îngerilor l-a suscitat în mod constant începând din secolul al II-lea înainte de Cristos până în secolul al V-lea după Cristos, datele pe care le-am luat ca limite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
autorului corpusului, Stăniloae susține că ar fi putut exista o formă de monahism incipient înainte de Antonie și că apariția unui mod de viață solitar nu este o caracteristică a creștinismului târziu, începând cu secolul al IV-lea. 5. În sfârșit, bogăția liturghiei creștine, așa cum este ea descrisă de Dionisie, îi întărește lui Stăniloae următoarea convingere: „Liturghia s-a scurtat din vremea Constituțiilor apostolice și a lui Iacob și până la Ioan Hrisostom. Faptul că autorul corpusului sugerează existența unei bogate vieți liturgice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ierusalim, unde e așteptat ca rege, am să mă apropii și am să I-l dau. Poate că are nevoie de el. Uite ce mare e! Iar regii, cu cât sunt mai bogați, cu atât au mai mare nevoie de bogății." Și deodată, glasul tânărului se frânse, înecat în lacrimi. "Ce-i cu tine?" l-am întrebat. "Nu știu, mi-a apărut așa, deodată, în minte surâsul bărbatului aceluia când stingea lumânările, blând și trist: n-ai înțeles nimic. Și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a uscat și lacrimile, iar când te culci, adormi cu gândul să-i visezi... Îi știi dincolo de zare și-i chemi... cu fiecare val pleacă de la tine strigătul și fiecare val se întoarce... singur. Ești sărac în duh și singura bogăție e dorul după ei și iubirea pentru ei... Așa mă simțeam și eu, pierdut, dar când l-am auzit pe El, parcă deodată mi s-a deschis inima... mi s-a făcut cald în piept, știam că sunt, dintotdeauna, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
prizonieratul... Atanasie ar fi ascultat, ar fi întrebat și iar ar fi ascultat. Dar, după o scurtă pauză, domnul Ovidiu a spus niște vorbe cam seci, cam ca de la carte : că viața e grea, că rusul a pus stăpânire pe bogățiile țării și că comunismul prinde din ce în ce mai mult teren. Se vedea bine că își căuta cuvintele, că nu îi era ușor să îi ceară lui Atanasie serviciul care îi schimbase cursul vieții. După câteva întorsături de fraze, Atanasie înțelese că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din spate garnizoana de la Cetatea Neamțului. Fără ariergardă, mișelul ne lovește și pe noi, bravii mei căpitani. Așa că mai întâi va trebui să pălim acolo, la cuibul de vulturi de la cetate... Să-i nimicim pe toți, până la ultimul mișel! Și bogățiile toate să le confiscăm. Ordon strângerea corturilor! De îndată ridicăm întreaga tabără. Oștenii să nu rămână în urma convoiului, că-i paște pericolul să fie capturați de către cetele de urmăritori ale călăreților moldoveni care răsar de pretutindeni și tot așa dispar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cam de ani 75, de loc de prin părțile Hindăului, frate mai mare pârcălabului de la Cetatea Neamțului, s-a prezentat în fața Măriei Sale regele de Polonia, duce de Lituania și suveran de Letonia. Măria Ta! Noi cetatea nu ți-o dăm! Bogății și grâne nu avem într-însa. Dar pușci, sacalușuri, obuzuri, plumbi, bolovani și catran avem câtă trebuință pentru orice vrăjmaș, care-și zice și creștin pe deasupra, dar se dedă la prădăciuni de odoare creștinești!.. Mai bine le-ai înturna bisericilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fi ca ei să-și ia tălpășița, că țara se va redresa mai repede fără pușlamalele astea. Hoția, curvăsăreala și golănia la vârf demolează România! Fraților!... Numai suflete schilodite peste tot în țara asta... Banul să iasă, averea să sporească, bogăția personală... Țara poate să piardă orice... chiar și un război, fie și un milion sau două de oameni dacă interesul personal o va cere... ori câțiva munți ce aur poartă sau o bucată de mare cu pungi de petrol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acel masacru. Dar și fecioru-meu mi-a spus că nu s-ar mai întoarce acasă, în situația de acum, pentru nimic în lume... Să se întoarcă la minciună, zice, la hoție, la curvăsăraie la nivel înalt și la tunuri-țepe pe seama bogățiilor Țării, făcute de câțiva sus-puși certați cu legea și cu Dumnezeu... Că mai bine-i așa că nu vede... și n-aude... și nu știe... Îi inginer agronom. Are angajare permanentă cu 1000 € pe lună într-o zonă cu căpșuni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
avea cu învățătura... Până una-alta, beți și vă veseliți, măi oameni buni! Dați-i tare cu țoiul! La mulți ani! * * * La ședința consiliului eparhial, bădia Silvestru a monopolizat întreaga discuție. Și nu cu chestiunea la ordinea zilei, ci cu bogăția lui de fecioraș, pe care a întors-o pe toate fețele după bunul său plac. Da' mai stai, bădie, și dumneata la locul dumitale, că ce ne povestești aicea nu-i deloc bine! Ba chiar îi rău de-a binelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vizibile, dar năravurile ne-au rămas aproape intacte, că de balcanismul nostru turco-fanariot nu ne vom debarasa cu una, cu două. Nedreptele deposedări, îmbogățiri prin fraudă, marile tunuri pe seama averii statului, spolierea țării în toate felurile, înstrăinarea solului și a bogățiilor subsolului, condamnarea unor oameni nevinovați și câte altele întăresc spusele de mai sus. Există și alte dovezi la fel de plauzibile precum că răul se află în noi înșine și nicidecum în altă parte, că înclinația spre delict, ura împotriva semenilor, invidia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
zi nu-l mai vezi printre merinari. Aicea lemnu-i la putere și dacă nu-l ai, dârdâi o iarnă întreagă cu vântul șuierând în pod și în tinda casei. Vai și amar de românul cu mulți copii care vara-s bogăție și iarna curată sărăcie la casa omului. Noroc că se mai descurcă și singuri că altminteri ar trebui să-mi iau lumea în cap, fără șagă! Lasă, mă Tăloi! Stai acasă că poate mai faci vreo doi!.. Tu ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
n-are cine te apăra. Că noi suntem oameni sărmani și trăim numai din munca noastră și din ce ni se mai dă de la stat și de la cei avuți. Da' nu uita că avem și noi, așa săraci cum suntem, bogăția noastră care ne-a ajutat până acum să-i scoatem la lumină pe cei mari, iar de acum a venit și rândul tău, fata mamei! Și bogăția asta a noastră de care-ți spuneam este cinstea, Vasilico, pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cei avuți. Da' nu uita că avem și noi, așa săraci cum suntem, bogăția noastră care ne-a ajutat până acum să-i scoatem la lumină pe cei mari, iar de acum a venit și rândul tău, fata mamei! Și bogăția asta a noastră de care-ți spuneam este cinstea, Vasilico, pe care trebuie s-o avem în vedere la fiecare pas! Ea este mândria noastră! Ea ne-a apărat de petele cele grele de pe suflet! Ea ne-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]