1,026 matches
-
57 în 1985, din care 22 interurbane, la 71 în 2000, toate interurbane cu cartelă. Cele 38 posturi publice urbane cu monedă amplasate în oraș fusese înlocuite, în anul 1998, cu altele moderne interurbane cu cartelă. În mediul rural, la Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Rădășeni, Râșca, Slatina și Udești au funcționat în anumite perioade sau permanent posturi publice. În general, rentabilitatea posturilor publice justifica amplasarea lor. Totuși la Fălticeni au fost cazuri când s-au înregistrat minusuri în sume
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
funcționale, destinate oficiilor PTTR. Stabilirea locației a fost determinată în primul rând de traficul poștal și cel de telecomunicații cu perspectivele de creștere în viitor. În mediul rural s-au dat în folosință clădiri noi la Baia(1973), Boroaia(1974), Bogdănești, Vadu Moldovei și Udești(1975), și Dolhasca(1978). În alte comune, Bănești(1983), Rădășeni(1984) și Horodniceni(1988), s-au dat în folosință spații corespunzătoare la parterul unor blocuri moderne, în care funcționează și alte instituții sau persoane particulare. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
depășind cu 37 exemplare media pe județ și cu 114 exemplare media pe județ din anul 1976. S-a clasificat după orașele Câmpulung(930), Vatra Dornei(845) și Suceava(845). În aceeași perioadă comunele Dolhești, Cornu Luncii, Râșca, Forăști, Boroaia, Bogdănești, Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au trecut peste 285 de exemplare, ultimile două
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care în orașul Fălticeni 1.250(236 la presa centrală cotidiană, 740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la oficiile Cornu Luncii și Baia, 393 și respectiv 300. Numai oficiile Boroaia, Bogdănești, Râșca, Dolhești și Mălini au depășit 200 de abonamente. Din totalul abonamentelor contractate în zona Fălticeni 42,2% reprezenta presa localăă 22,0% în orașul 192 Fălticeni și 49,6% în mediul rural)ă Anexa 30). Totuși, față de trimestrul precedent
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ar fi comis crime mai mari, citate anume, care esclud de la dreptul de-a se așeza. Mircea Vodă mai întemeie tot în anul 1392 mănăstirea Cozia ș-o înzestră cu bunuri și posesiuni însemnate între cari numărăm anume: Geneștii, Luncanii, Bogdăneștii, Sevestrenii, Troieneștii, Buchereștii. Asemenea mai întemeie în cei dentîi ani ai domniei lui mănăstirea Cotmeana, căreia-i rândui mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el iertă moșiei Polcăuții toate îndatoririle de bir și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la farmaciile „ALERGOFARMA“ (str. Timiș nr. 10; țel. 447 348): 8-21; „AMNIOCEN“ (str. S. Bărnuțiu nr. 52; țel. 225 613): 7-23; „BODEA FĂRM“ (str. Daliei nr. 8; țel. 203 465): 8-24; „BODEA-HYPERICI“ (str. A. Iulia nr. 7): 9-17; „CICHORYUM“ ( C. Bogdăneștilor nr. 47): 8-18; „COLEFARM“ (str. Gh. Lazăr nr. 35; țel. 243 004): 7,30-21; „CYNARAFARM ÎI“ ( C. Șagului nr. 30; țel. 271 609): 8,30-23; „BOȘCU“ (str. Brediceanu nr. 13-15, sc. C; țel. 200 066): 8-20; „FARMADO“ (P-ța Victoriei
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
4; țel. 225 122): 10-13; „BĂLCESCU“ (Piața N. Bălcescu; țel. 493452): 8-13; „BODEA FĂRM“ (str. Daliei nr. 8; țel. 203 465): 8-24; „BODEA-FARMIS“ (Piața Iosefin; țel. 200 151): 8-13; „CHRISTIAN“ (Bd. Tinereții nr. 30; țel. 493 050): 9-13; „CICHORYUM“ ( C. Bogdăneștilor nr. 47): 8-14; „COLEFARM“ (str. Gh. Lazăr nr. 35; țel. 243004): 7,30-15; „CYNARAFARM I“ (Bd. Dâmbovița nr. 98; țel. 217446): 9,30-13,30; „CYNARAFARM ÎI“ ( C. Șagului nr. 30; țel. 271609): 8,30-23; „DINDACIA“ (str. Teiului nr. 6; țel
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
construcții pe 140 metri pătrați, acoperișul, materiale de tâmplărie, trei dulapuri. Incendiul s-a datorat unui coș de fum neprotejat termic. l În aceeași zi, la ora 13,57, a mai fost semnalat un incendiu la un imobil de pe Calea Bogdăneștilor nr. 9 din Timișoara. Ca urmare a unui scurtcircuit la instalația electrică a unui cazan de încălzire, elementele combustibile ale acestuia au fost afectate. Au mai ars zece kilograme maculatură. Incendiul a fost lichidat la ora 14,13. Lt. col. ROMULUS
Agenda2003-45-03-45-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281679_a_283008]
-
de caldă, de colorată, de parfumată, de vie! Într‐un aprilie la Grand‐Belgia într‐un cămin de bătrâni. Din „ Pagini medicale bârlădene”n r. 124‐125/2008 . Smion Bogdănescu Ion Puflea, numele său adevărat, este născut în satul Hupca, comuna Bogdănești, județul Vaslui, la 27 0ctombrie 1951. Este un apreciat profesionist ca pedagog dar și un remarcat poet și publicist, conducător de publicații literare. Au scris favorabil despre poezia lui Simion Bogdănescu, Theodor Codreanu, Gruia Novac, Valeriu Stancu, Doina Mandache, Ion
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Era gras, mătăhălos, cu un cap enorm, dar foarte simpatic și bun ca pâinea caldă. Cu timpul, se împrieteniră și soțiile noastre. Ne făceam vizite reciproce, ca să omorâm după-amiezile plictisitoare de duminică, sau ne duceam împreună la teatru. Odată, când Bogdăneștii veniră la noi, se încinse o discuție aprinsă pe tema unei drame pasionale care stârnise multă vâlvă. Era vorba de cunoscutul autor dramatic Dimitrie Albu, însurat cu o frumoasă și talentată actriță, Iolanda Manole. Căsnicia ținea de trei ani, fără
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de ușor să spui soțului că iubești pe altcineva? izbucni Mihaela puțin contrariată. ― Nu prea miroase a bine, draga mea. Prea faci cauză comună cu femeia adulteră, am exclamat cam surprins de atitudinea ei dârză, dar, ca să nu atrag atenția Bogdăneștilor, dădui cuvintelor un aer de glumă. Musafirii izbucniră în râs. Odată cu ei râdeam și eu într-o dezlănțuire care mi se păru cam exagerată. Soția mea se mulțumi numai să zâmbească (ce-i drept, cam acru) și să conchidă: ― În
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Dragostea nu dă nimănui această prerogativă. I-am dat dreptate în sinea mea. Desigur Mihaela se referea la propria noastră soartă. ...Târziu, înainte de culcare, pe când soția mea își făcea rugăciunea obișnuită (era, dealtfel, evlavioasă), îmi veni în minte discuția pu Bogdăneștii. ― Haide, jură-mi că nu mă înșeli. ― Te rog isprăvește cu glumele de prost gust, se îmbufnă ea și întorcîndu-mi spatele se vîrî în patul ei. A doua zi sau a treia zi, Zamfira, slujnica noastră, mă întrebă pe când ne
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
făcut, m-am apucat să citesc o carte. Din când în când consultam ceasul. ― Opt și jumătate... nouă... nouă și jumătate... Ea nu se întorcea. Începeam să-mi pierd răbdarea: ― Pe unde o fi umblînd? Am telefonat fără rost la Bogdănești. Amely mi-a spus că nevastă-mea nu călcase pe acolo. ― Trebuie să fie la Cici. Am ridicat receptorul și am întrebat-o. Același răspuns. ― S-o fi dus, poate, la soră-sa... Alexa n-avea telefon acasă; întrebînd la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să concep așa ceva. Cum să-mi închipui pe Mihaela tre-murînd în brațele altcuiva, ― ea, pe care o consideram atât de a mea? Cum de nu prinsesem nimic de veste? Am avut, e drept, o bănuială vagă de când cu discuția la Bogdănești; toți acuzam pe soția adulteră a dramaturgului, și numai Mihaela singură îi lua apărarea. (De ce nu i-ar fi luat-o dacă era în aceeași situație?) Aveam prea multă încredere în mine și încrederea asta nesfârșită mă orbise. O urmărisem
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
într-un local prea aglomerat, siliți să șadă la aceeași masă. Într-o vreme ea rupse tăcerea și mă întrebă: ― Te duci la birou? ― Cred că nu. Numai de lucru n-aveam poftă. Și când mă gândeam ce vor spune Bogdăneștii, Cici, Veverița și ceilalți prieteni auzind că... Fulgerul unui gând neașteptat m-a făcut să tresar. ― Ziarele! Dac-or afla din ziare? Până acum nu-mi trecuse prin minte o asemenea eventualitate. Zamfira a coborât să-mi aducă repede gazetele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
n-a venit? ― Nu, n-a putut... Era cam... indispusă. "Cam indispusă"? Numai pentru atâta lucru? Credeam c-o interesează tema (era vorba de La Drame des Poisons) mai ales că odată (ce mult mi se pare de atunci) discutasem cu Bogdăneștii despre "crima" lui Racine. De curând, citisem în Conferencia un studiu foarte documentat în legătură cu această afacere, iscălit de academicianul Henri-Robert. După plecarea Alexei mi-a mijit în minte întrebarea: ― Oare pentru Mihaela am ținut conferința asta? Am gonit furios gândul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
profesor Tîrnoveanu care îmi prezicea un viitor strălucit. (Ce păcat ― după o lună s-a stins din viață). Au venit și părinții mei, mai fericiți ca oricând. Altă petrecere, alt banchet, de astă dată intim, cu prietenii mei, printre care Bogdăneștii, Veverița cu Urangutanul ei și câțiva mansardiști (Gleber, Charlot, Iliuță). Dar toate astea mă lăsau rece, indiferent. Nu mai vibra nimic în mine, parcă mă transformasem într-un bloc de piatră. Era golul visului împlinit? Nu, încă nu! Numai când
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să nu uit Râpili Cogălnicenilor di pi Kogâlnic... și, mai sânt, da‟ eu nu mai am țâniri di minti.“ Când bătrâna Zoița povestește despre satele răzășești trecute în uitare, ochii i se umezesc în tăcere... - Aproape, sânt șî Epurenii, șî Bogdăneștii șî Berezenii... tăti sate răzeșești din Țânutul Fălciului, cel mai românesc țânut din țară. ...Șuletea, altădată Brăițenii de sus, stă înșirat pe Valea Elanului, vale numită așa, pentru că în vremurile străvechi, prin acești codri hălăduiau turme de elani. A vorbi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
afla biserica „Sf.Nicolae” (vezi și Monumentele religioase medievale din zona Bârladului, de Laurențiu Chiriac, Editura Kolos, Iași, p.142), poiană înconjurată de te i și acoperită de iarbă frumoasă numită „Avrămească”, s-a căsătorit cu Ileana Mărăscu din satul Bogdănești, dintr-un ținut care se numea al Bacăului și împreună au dat naștere la copii; fetele apoi le-au măritat după păstorii vitelor lor, iar băieți i du pă fete din satele îndepărtate de munte, dar care le erau cunosc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sută de vii), avea cîteva vinuri reputate: de Jăvereni (azi Viișoara), de Flocești (localitate devenită între timp Florești), de Tîrgu Ocna, de Gioseni, de Răcăciuni. Lista poate fi lungită cu „vinurile țărănești” bune de Răcătău, de Parincea, de Tamași, de Bogdănești. Cît a stat la Bacău, Bacovia - lasă el să se înțeleagă undeva - le prefera, căci îi „producea(u) însemnări pentru caietele sale”. Cineva susținea că și „podgoria Panciu este o metamorfoză a centrului viticol Pîncești din regiunea Bacău”.6) Cei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și în care semnează George Tutoveanu, I. Paloda, George Nedelea și M. Lupescu cu ...” Un gospodar care... se ouă” - auzită de la Ioana Bărgăuanu de 90 de ani din comuna Bogdănești Suceava - despre cum se împrăștie minciuna... Marieta L. Creangă semnează o succesiune de art icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova îți creează impresia unei reviste de literatură în care alături de G. Tutoveanu, chiar când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ion Diaconu, a merituosului arheolog Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific „Sărățeni 513 ani de istorie", eveniment creionat de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de ctitori", „Profesorul Nicolae Bălan la 70 de ani" de prof. D. Apostolache; alt gen de medalioane care aduc sufletului și inimii de român ctitoriile locurilor și evoluția lor„Mănăstirea Moreni", „Schitul Mera", „Satul și parohia Corlătești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
BOGDAN-PITEȘTI, Alexandru (13.VII.1871, Pitești - 10.III.1922, București), publicist. Lăsa să se creadă că s-ar trage din neamul domnesc al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută Balotă. Este dat la școală în Pitești, dar nu termină aici gimnaziul, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
357 2.843 47. C.S.V. Costești Costești 59.310 177 523 48. C.S.V. Crasna Crasna 59.311 101 1.260 49. C.S.V. Bunesti Bunesti 144.902 108 1.431 50. C.S.V. Averesti Averesti 59.308 211 2.759 51. C.S.V. Bogdănești Bogdănești 59.307 183 2.365 52. C.S.V. Bârlad Bârlad 59.306 376 4.455 53. C.S.V. Berezeni Berezeni 59.305 214 1.186 54. C.S.V. Bacesti Bacesti 59.303 296 2.629 55. C.S.V. Bancă Bancă 59.304 109
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
2.843 47. C.S.V. Costești Costești 59.310 177 523 48. C.S.V. Crasna Crasna 59.311 101 1.260 49. C.S.V. Bunesti Bunesti 144.902 108 1.431 50. C.S.V. Averesti Averesti 59.308 211 2.759 51. C.S.V. Bogdănești Bogdănești 59.307 183 2.365 52. C.S.V. Bârlad Bârlad 59.306 376 4.455 53. C.S.V. Berezeni Berezeni 59.305 214 1.186 54. C.S.V. Bacesti Bacesti 59.303 296 2.629 55. C.S.V. Bancă Bancă 59.304 109 859
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]