1,369 matches
-
Bogza (1983). Colaborează cu studii, articole, recenzii, eseuri pe teme de cultură generală sau didactică la "Ateneu", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Revista română", "România literară", "Steaua", "Cronica", "Viața românească", "Ziarul de Iași" ș.a. Cărți de critică și istorie literară: Geo Bogza (Editura Minerva, București, 1983; Semne și simboluri, Editura Cronica, Iași, 1995; Istoria literaturii române. I. Epoca Junimii; II, Eminescu, Editura Geea, Botoșani, 1995; Eminescu și universul artei. Album, Editura A92, Iași, 1995; Eminescu și religia, Editura Timpul, Iași, 2000; Odiseea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cel "malefic". Această capacitate aperceptivă ce deosebește cu finețe nuanțele diferite ale unui miros prin conotațiile lor morale pune în valoare virtuozitatea descriptivă a prozei lui Blecher, semnalată de numeroși cronicari încă din anii 30. Mihail Sebastian 112 sau Geo Bogza 113 constatau în cronicile lor, cu surpriză, coexistența în scrisul lui Blecher a unor calități precum "exactitate", "luciditate", dar și "halucinație". Constatările criticilor vizează tocmai abilitatea scriitorului de a crea imagini ce ordonează ceea ce nu poate fi pus în ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Blecher, mai puțin cunoscut, ed. îngr. Mădălina Lascu, București, Hasefer, 2000, p. 225. 113 "M. Blecher a analizat la rece tema halucinantă a cărții și a reușit să vorbească despre o lume de totală nebunie în fraze limpezi, corecte". Geo Bogza, în în M. Blecher, mai puțin cunoscut, ed. îngr. Mădălina Lascu, București, Hasefer, 2000, p. 222. 114 Nu este singurul astfel de obiect din proza blecheriană. Tot în Întâmplări, scrisoarea veche, uitată, se transformă într-un simbol al uitării înseși
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de o lupoaică." "Hitler a vrut să creeze rasa acarienilor." "Un septuagenar este
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
minut... Nu e nevoie să delimitezi acea „linie interzisă”, pentru a realiza care este relația ta cu viața și cu semenii tăi. Lectura acestor crochiuri ne-amintesc de tabletele lui G. Călinescu din „Gazeta literară”, de tabletele semnate de Geo Bogza în „Contemporanul” sau „România literară”, de ștefan Roll și câți alții. Imortalizând clipa, Maria Postu a găsit (am convingerea!) răspunsuri la multele întrebări care ne frământă: de ce este „casa ocolită de timp”, care este „gustul minciunii” sau „ce se ascunde
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
spre al tău izvor / candelă albastră...” (Ana) Ceea ce impresionează este subtilitatea poetului de a recrea, în revărsări sinestezice, atmosfera de intimitate a atelierului brâncușian din care-ar putea lipsi, „doar mireasma fânului și foșnetul frunzișului” gorjean, după cum afirma cândva, Geo Bogza. Câtă suplețe-n vocea poetului: „opresc timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context, înțelegem că poezia și sculptura devin
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o vreme în care oamenii, în sfârșit înțelepți, vor lăsa în garaj, de câte ori vor voi să-și ofere o mare bucurie, tigrii de oțel ai automobilelor, de dragul celor două roți subțiri, care le pot prelungi ființa fizică și spirituală” (Geo Bogza) “Un copil, când jocu-i place, Toată lumea joc îi face. Iar el toate le pricepe Și cu ele-un joc începe.” (Jucăriile celui cuminte) George Coșbuc Societatea actuală se caracterizează prin activități preponderant unilaterale, sedentare, solicitări psihice intense, stres, probleme de
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
nevoit să publice în Olanda volumul său Moartea citește ziarul, respins de cenzura Secției de Propagandă, acordă pe 17 martie 1989 cotidianului Libération un interviu incendiar; drept urmare, el e dat afară din redacția României literare, dar, la 9 aprilie, Geo Bogza, Ștefan Augustin Doinaș, Dan Hăulică, Octavian Paler, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu și Mihai Șora protestează în sprijinul lui Dinescu printr-o scrisoare adresată președintelui Uniunii Scriitorilor. Tot în aprilie, dar la New York, istoricul Dinu Giurescu, refugiat politic în SUA, lansează
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sătești de bună tradiție. Pe drumul spre Broșteni, un alt cîrciumar a dat prilej Vitoriei să adauge încă un element în vederea reconstituirii portretului, de data aceasta de natură vestimentară. Nechifor Lipan se oprise aici cu cei doi adversari ai săi, Bogza și Cuțui. Cîrciumarul nu reținuse numele niciunuia dintre ei, în schimb putea să-l identifice pe omul din Tarcău după căciula brumărie, semn al distincției și mîndriei gospodărești. Pasajul respectiv, așa cum l-a conceput Mihail Sadoveanu, interesează și pentru a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de identificări. Pe unele și le traduce din spusele oamenilor, pentru ca să le raporteze la diverse momente învolburate ori senine, petrecute împreună cu vrednicul său bărbat, plin de mîndrie și de fală. Aceleași epitete emblematice, fizico-morale, îl distinge pe Nechifor îndeosebi față de Bogza și de Cuțui, ca într-o dramă de caractere. Peste tot, el este „cel cu căciula brumărie”, cum s-a întipărit în amintirea oamenilor din diverse locuri pe unde a trecut. În jurul individului se țese legenda. Memoria colectivă reține, firesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ceremoniile misticoide în jurul vreunui autor, grupurile de adulatori, miturile găunoase, casele memoriale, volumele omagiale, statuile, 305 oricâtă importanță "socială" ar avea ele. Iubirea pentru un scriitor e pentru mine ceva intim și nu public. Gestul de odinioară al lui Geo Bogza de a pune o floare, de ziua nașterii lui Eminescu, în fața statuii de la Ateneu poate fi frumos, nobil etc. Dar cred că Eminescu ar dori mai degrabă, ca singură floare, înfiorarea reală la lectura, singur în camera ta, a unui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1. Arghezi, Tudor, "Caragiale și snobismul". Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3. Biberi, Ion, "Urmuz și Morgenstern", România literară, an XVI, nr. 32, joi, 11 august, 1983. Bogza, Geo, "Urmuz premergătorul" în revista Unu, nr. 31, noiembrie 1930, reprodus în Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997. Călin, Vera, "Procedee caragialiene", în Gazeta literară , IX
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Samuel, 129, 192, 198, 207, 227, 265 Beda, Alleman, 88 Behrendt, Richard F., 191 Bergson, Henri, 30, 31, 32, 34, 37, 39, 40, 43, 44, 46, 47, 48, 300 Biberi, Ion, 233, 301 Bilous, Daniel, 70 Blakemore, Diane, 81, 300 Bogza, Geo, 233, 301 Boileau, Nicolas, 56, 145, 146 Bolintineanu, Dimitrie, 75, 76 Bonnefoy, Claude, 217 Borev, Iuri, 38 Boskin, Joseph, 39 Brăescu, Gh., 20, 62, 116, 167, 169, 170, 290, 293 Brecht, Bertolt, 110, 296 Breton, André, 110 Brown, Penelope
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
apară. De exemplu, Szász János, pe urmele lui Ion Biberi, reface paralelismul dintre Urmuz și Kafka în "România literară", an XVI, nr. 32, joi, 11 august, 1983, iar Ion Biberi semnează în același număr, articolul Urmuz și Morgenstern. 2 Geo Bogza, articolul Urmuz premergătorul în revista "Unu", nr. 31, noiembrie 1930, reprodus în Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 81-83. 3 Sintagma apare în titlul studiului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o intrigă mai complicată. Exemplu: Dumbrava roșie de V. Alecsandri - reportajul - specie epică ( și cu momente lirice) caracteristică prin relatarea de fapte reale, informații de călătorie, fie în coloanele unor periodice, fie în volum aparte. Exemplu: Cartea Oltului de Geo Bogza - romanul - specie a genului epic, în proză, cu acțiune complexă și de mare întindere, cu personaje numeroase și intrigă complicată. Exemplu: Moromeții de Marin Preda - schița - specie a genului epic, caracterizată prin numărul redus de personaje, limitarea acțiunii la un
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
s-au ivit pe ceriu...”( A.Russo - Cântarea României) Nu numai substantivul și adjectivul au funcție de epitet, ci și adverbul, atunci când, caracterizând o acțiune sau determinând un adjectiv ori o interjecție, sporește încărcătura afectivă a operei. În reportajele lui Geo Bogza, care surprind o multitudine de aspecte ale realității în devenire, sunt frecvente adverbele cu rol de epitet, unele din ele marcând superlativul absolut: "cumplit de dezolantă înfățișarea lumii”, "urcau într-o după-amiază, cu sufletul la gură, spre crestele atât de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
premiu pe care, în absența juriului, mi l-aș fi înmânat și l-aș fi primit singur, cu-aceeași încântare. În fond, aveam predecesori iluștri, pe care nu ți-era rușine să-i lauzi, darămite să-i urmezi: Rabelais, Villon, Bogza, Brad Pitt (în Fight Club) (pare a fi vb. despre o relatare imediat postrevolutionara; fight club a aparut mult mai tirziu). Nu-mi crăpa obrazul în compania lor, înmuiaseră și ei penelul în pasta groasă a intestinului, înainte să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
devine pentru el un angajament vital, astfel încât între trăire și poezie orice frontieră tinde a fi abolită. Pentru poetul nostru, poate mai mult decât oricare altul din spațiul avangardei românești (i se alătură, într-un alt registru, doar tânărul Geo Bogza, autorul Poemului invectivă) este valabilă observația unui Jules Monnerot, după care poeții (suprarealiști) urmăresc „nu să exprime ori să reprezinte, ci să fie”. Căci Voronca își asumă poezia ca pe un destin, îi trăiește, cu o rară intensitate a participării
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
antitradițională, limitată la o „convenție” literar-artistică anume, ci de efortul dramatic de a depăși orice formulă, de a transgresa, ca atare, însăși ideea de literatură ca expresie inevitabil convențională a „senzației prime”, a „planului primar” (cum îl va numi Geo Bogza) al trăirii. Idealul, utopic, al avangardei, exprimat în termenii cei mai definitorii de către poetul nostru, este de fapt, cum am subliniat și altădată, realizarea unui soi de perpetuum mobile al spiritului creator, menținerea sa în stare de permanență, absolută disponibilitate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
între extreme și excese, el se știe mereu vulnerabil, retorica sa disimulează cele mai adeseori o sensibilitate rănită sau fără apărare. El nu are ascuțișul ironiei reci a unui Stephan Roll, decizia și fermitatea violențelor de limbaj ale lui Geo Bogza chiar atunci când vorbește despre „exasperarea creatoare”, și nici degajarea jucăușă, dublată de calmul de spectator al lui Sașa Pană. Există în manifestele sale un fel de pudoare a ființei retractile împinse într-un „joc” care-o fascinează nu atât în măsura în care
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
creației, dintr-o perspectivă mult echilibrată în comparație cu spiritul insurecțional de la începuturi. E o reorientare ce poate fi observată, mai devreme sau mai târziu, la majoritatea poeților de avangardă. Tovarășii de idei ai lui Voronca - un Stephan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza - nu vor face excepție de la regulă. Între asemenea repere, definitorii pentru „starea de spirit” avangardistă, s-a cristalizat și la Ilarie Voronca o viziune specifică asupra poeziei, a noii „gramatici” a poemului; acel poem în a cărui „singură morală și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imaginile cele mai surprinzătoare / Îmi amintesc unele, dar la ce bun?”), optând definitiv pentru simplitatea comunicării, în numele unei cât mai mari accesibilități a mesajului generos-umanist al poeziei. La fel ca la majoritatea avangardiștilor (la noi, un Stephan Roll, un Geo Bogza), are loc în scrisul poetului o schimbare sau, mai exact, o nuanțare a atitudinilor față de limbaj, determinată de o aceeași, în fond, sensibilitate față de „ritmul epocii”: militantismul social câștigă teren în defavoarea celui estetic. Descins în „arena timpului”, poetul se simte
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
VIAȚA IMEDIATĂ, publicație apărută la București, într-un singur număr, la 1 decembrie 1933, sub direcția lui Geo Bogza. Articolul-program, Poezia pe care vrem să o facem, semnat de Geo Bogza, Paul Păun, Gherasim Luca și S. Perahim, expune crezul estetic și totodată explicitează titlul revistei. Respingând lirica „abstractă și intelectualistă”, dar și „poezia pură” ce se conduce după
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
VIAȚA IMEDIATĂ, publicație apărută la București, într-un singur număr, la 1 decembrie 1933, sub direcția lui Geo Bogza. Articolul-program, Poezia pe care vrem să o facem, semnat de Geo Bogza, Paul Păun, Gherasim Luca și S. Perahim, expune crezul estetic și totodată explicitează titlul revistei. Respingând lirica „abstractă și intelectualistă”, dar și „poezia pură” ce se conduce după șabloane ermetice („o bâiguială pseudoabsconsă”), cei patru acuză incapacitatea autorilor contemporani „de
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
Moga ( Sunt oameni cu ochi tulburi, Fiecare bubă, fiecare floare, Va răsări groaza), Paul Păun (Poem de dimineață, Voi, oameni picături de otravă), Gherasim Luca (Tragedii care vor trebui să se întâmple, Aceasta nu e decât o încercare) și Geo Bogza (Poemul servitorului Teofil). În pagina a patra Geo Bogza alcătuiește rubrica „Evenimente, cărți, oameni”, ce conține, pe lângă o extinsă „mărturisire” - disertație pe marginea distanței care separă deșteptăciunea de prostie (Câteva rânduri împotriva deșteptăciunii), și o scrisoare de solidaritate adresată lui
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]