2,653 matches
-
vizitiu energic! Petre își întoarse spre ea fața îmbujorată de bătaia gerului, cu mustăcioara aburită și pișcată de sloiuri, cu ochii mici, sfredelitori, în care se jucau licăriri vii de bucurie. Spuse: ― Apoi iepele-s buiece, coniță, că-s iepe boierești, toată vremea numai odihnesc și mănâncă bine și nu muncesc. Cum să nu le ardă de nebunii? Și scuipă triumfător între crupele pline ale iepelor extenuate. ― Bravo, Petre, bravo! strigă Titu Herdelea, care în sfârșit izbutise a se descotoșmăni dintre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
putea stinge. Boierul Miron s-a îndurat de suferința oamenilor și i-a lăsat să-și aducă din pădurea lui crengi, uscături, fără parale și fără să-i însemne în catastife. Dar iarna se lungea și uscăturile, puține în pădurea boierească. Unii începură să-și puie pe foc gardurile, alții să-și taie pomii de prin grădini. Duminica următoare primăria se umplu de oameni. Primarul Pravilă, venit mai devreme, a așteptat liniștit să se adune lumea și n-a vrut să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai lesne, că... Nadina întoarse ochii spre el cu mirare. Recunoscu pe vizitiul de odinioară. Îl privi lung, să-l domine. Petre îi înfruntă privirea, simplu, ca și când ar fi zis că el nu se sperie de o muiere, fie și boierească. Apoi Nadina răspunse puțin disprețuitor: ― Crezi că pentru ochii voștri am să-mi risipesc averea? Nu, băiete, și nu, oameni buni! Eu vând moșia, ca să iau bani în schimb, nu ca să fac pomană altora. Pomană poate să facă statul, dacă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vă spun și eu! adăugă omul cu icoanele. Nici vodă nu poate face de capul lui, dacă nu-l ajută nimeni și dacă boierii se împotrivesc. Se aude pe la noi că la muscali a început împăratul lor să împartă pământurile boierești. Dar muscalii s-au sculat mai an, cu mic cu mare, și-au pus mâna pe topoare și-au făcut o vâlvătaie de a mers vestea în toată lumea. Au pierit ei mulți, nici vorbă, că nici boierii lor nu s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pus mâna pe ce-au putut, și-au alungat pe boieri, și au început să-și ia fiecare cât pământ îi trebuie. ― Of, că nu mai vine și la noi, să-mi iau și eu măcar nițel porumb de cel boieresc, să-mi satur copilașii, că greu am mai dus-o iarna asta! oftă Toader Strîmbu. ― Ba eu parcă m-aș lipsi de toate, dar tare mi-e sete să-i dau șefului numai două scatoalce, știi, românești, să le ție
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sau se ridică contra ei, mănâncă pușcărie. Ce bine-ar fi dacă și guvernul ar putea impune poporului o iubire perpetuă! În satul Ionești, următorul, prefectul ținu o cuvântare mai caldă, fiindcă nu fusese nici o dezordine, adevărat că nici conac boieresc nu se găsea. Îndată ce ieși coloana din Ionești, maiorul Tănăsescu trecu la compania din urmă să dea ultimele dispoziții căpitanului însărcinat cu pacificarea satelor de pe malul drept al Teleormanului până la Izvoru. Într-o brișcă, un procuror cu administratorul de plasă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de interdicții venite de la Bruxelles și de supraveghere cu ajutorul elicopterelor pentru ca vechiul consemn să fie respectat. Suverana productivitate interzice, face suspectă odihna ! Chiar a pămîntului !”, constată George Banu. Alături de acest „țăran” istoric îmi imaginez un „boier” stilistic și atemporal. Lene boierească, spune bunul meu prieten N. Boierii minții - a spus cineva, foarte frumos, doar că, neprivind niciodată un cîine în ochi, ci doar pe sine în oglindă, nu a priceput despre ce vorbește. „Să uiți ce e graba și să decretezi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e la volan, îl zărește bine prin geamul camionului. — Eee-tee... zice ea. În rigolă a mai rămas gheață spartă și, vârâte în ea, bucăți de ziar care ies ude ici și colo. Da-n rest e curat pe jos, cartier boieresc, poate să meargă liniștită până la Ivona. Își scoate din buzunar o mână încârligată, înfășurată într-o mănușă de lână destrămată la vârf, și-o reazemă de perete. Picioarele încă îi tremură. — Eeee-te, zice, mă miram de unde-l știu. Mă miram
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cel puțin că p-aci nu-i ghețuș, bine cel puțin că nu mai are grija de dimineață. Cât polei a fost, s-a topit și ăla. Numa vile, și case cu etaj, și grădini, și tei pe stradă, cartier boieresc, ce vrei. Cartier boieresc a fost, cartier boieresc a rămas, atâta doar că acu e alții. Atâta doar că acu e boierii noi, că boierii vechi, care-a murit, care s-a scăpătat, care-a fugit în străinătate, care mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aci nu-i ghețuș, bine cel puțin că nu mai are grija de dimineață. Cât polei a fost, s-a topit și ăla. Numa vile, și case cu etaj, și grădini, și tei pe stradă, cartier boieresc, ce vrei. Cartier boieresc a fost, cartier boieresc a rămas, atâta doar că acu e alții. Atâta doar că acu e boierii noi, că boierii vechi, care-a murit, care s-a scăpătat, care-a fugit în străinătate, care mai fuge și-acuma... Boieri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bine cel puțin că nu mai are grija de dimineață. Cât polei a fost, s-a topit și ăla. Numa vile, și case cu etaj, și grădini, și tei pe stradă, cartier boieresc, ce vrei. Cartier boieresc a fost, cartier boieresc a rămas, atâta doar că acu e alții. Atâta doar că acu e boierii noi, că boierii vechi, care-a murit, care s-a scăpătat, care-a fugit în străinătate, care mai fuge și-acuma... Boieri vechi, boieri noi - ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
avere nu mai posedă, Cărți: Liturghier,Minei, Triod, Penticostal, Apostol, Ceaslov, Psaltire, Moliftelnic, Panahida, Catravasier” (Revista Elanul, nr.25 - octombrie 2003, p.19) Biserică este situată în afara satului, deoarece în vremea când a fost construită în jurul ei se află conacul boieresc, mutat pe la 1890, de Ștefan Rosetti, în partea de sud a satului. Are forma de corabie cu turn-clopotniță pe pronaos, acoperită la început, cu șindrila. Inițial, avea câte 2 contraforturi exterioare la pereți spre nord și sud, și unul spre
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
fost îndepărtat paraclisul din fața Uliței Mari (Bd. Ștefan cel Mare), în locul căruia a fost construită o poartă. A disparut acum și temnița de lângă poartă, menționată și în documentele din 1717.2 * Ulterior, în anul 1838, au început furturile de pe moșiile boierești, din cauza sărăciei țărânilor clacași și în rândul armatei (dezertările), astfel încât se hotărăște înființarea unei închisori la Poarta Verde, intrarea în orașul Iași, strada Păcurari nr.9, clădire în care este astăzi Policlinica studențeasca. În același timp, în casele egumenești din
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
taică- tău turna În tine ceai de tei, ca să te dezghețe. Uneori, vara, cînd orașul ăsta prăfuit de cîmpie dădea În clocot, rămîneați peste noapte să dormiți În atelier, vă adăposteați de nopțile caniculare Între zidurile răcoroase ale vechii case boierești. Nea Goguță Îți făcea capul pătrat de fiecare dată cînd te prindea prin atelier - avea această dambla să povestească lucruri care s-au petrecut Într-un Înainte un pic cam abstract, dar despre care chiar și tu Înțelegeai că se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lăcuitorilor Moldovii, au rămas sfânta măn(ă)stire de nu are cu cine poslușie. Dreptu aceasta, patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va țigani de a mănăstirii,... ori în țigani boierești, ori mănăstirești sau și la alții din lăcuitorii Moldovii de nu i-ar mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
călca pe cadavre. II După terminarea liceului m-am înscris la Facultatea de drept din București. Tatei i-ar fi plăcut să urmez medicina veterinară, pentru că aveam pe moșie o întinsă crescătorie de vite. Ne trăgeam dintr-o familie veche boierească, având rădăcini în trecut. Un străbunic fusese în divanul lui Bibescu-Vodă, tata-mare luptase aprig pentru unire și era intim cu Domnitorul Cuza, dar o ceartă pentru o femeie și mai ales orgoliul său care nu cunoștea margini (credea că se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
opțiunile, refuzurile și revelațiile unui maniac al coincidenței contrariilor: cioranian noicist, caragialoeminescian, sceptic euforic, naționalist eurocentric, sangvino-melancolic. Pe scurt: sănătoși să fim! * Acesta era textul de deschidere a rubricii „Ce mi se-ntâmplă“ din Dilema veche, 8 aprilie 2010. O boierească găzduire pentru care îi rămân dator (o dată mai mult) lui Andrei Pleșu. Și o colaborare de perfectă civilitate (plus veche amiciție) cu Mircea Vasilescu. Cât a durat, când și cu ce gânduri am plecat, vă invit să vedeți în nota
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
-nnebunesc!“ 9 septembrie 2010 Deznădejdea ca ultim refugiu Trăiesc de-o viață din citit și scris. Din biblioteci, arhive prăfoase, excerpte, manuscrise, dactilograme, șpalturi, corecturi, dedicații. Din cronici, recenzii, studii și eseuri, ca și din lene contemplativă, rumegare de idei, boiereasca (inevitabila) ardere a gazului și fantazare cât cuprinde. În cazul nostru, cele nevăzute, metafizicele, fac substanța și temeiul celor vizibile. Trebuie să te porți cu mintea ta - cu fantasmele, erudiția, reveriile și farmecul reflecției - exact ca dansatorul și fotbalistul cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să vorbești o perioadă numai de chestiile plăcute!“ mi-a spus un prieten expert în gândirea pozitivă și mare dușman al masochismului mioritic. Iată de ce mă precipit să-mi fac publice bucuriile estetice din ultima vreme. Ele încep cu eleganta, boiereasca etalare de sine care este Amor intellectualis, romanul de formare a personalității acestui rafinat degustător de psihologii (și situații) alambicate: Ion Vianu. Poate cea mai spectaculoasă irumpere - dinspre interbelic - în lumea literelor noastre, de vreo 15 ani încoace, după cum îmi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Național al Literaturii Române, prin vreo două sute de locuințe scriitoricești din istoria literară a Capitalei (Literaturile Bucureștiului, sau Despre memoria fără amintiri, fotografii de Ion Lazu și Dan Vatamaniuc). Despre acesta din urmă scriu acum, fiindcă mi-a turnat cu boierească mărinimie în cupa amintirilor o sumă de nostalgii catifelat nimerite în aerul tomnatic zgribulit de afară. Am copilărit la câteva străzi de casa lui George Bacovia, la doi pași de Șoseaua Giurgiului (ba chiar de câteva ori i-am cărat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de îmbietoare. Când ți-ai încărcat tava, te duci și te așezi la una din măsuțe, în fotoliu, sau ieși pe punte unde sunt, risipite, mese albe. Am văzut că există și piscină pe punte! Neutilizabilă, acum. Ce mai, condiții boierești. Dacă ar fi vară, dacă marea ar fi liniștită, ar fi grozav. Seara, în "marele salon" sunt programate tot felul de "manifestări". Pentru azi e prevăzută o "seară de dans". Fiindcă așa e tradiția. Orice croazieră debutează cu o asemenea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și pe mama lor care trăgea să moară și le spuse că s-a rătăcit din pricina viscolului și nu mai poate ajunge la conacul său din satul vecin, fiind nevoit să rămână la ei peste noapte. Afară era sania lui boierească, la care erau înhămați doi cai murgi. Copiii îi spuseră că în spatele casei este un grajd. Acolo își duse călătorul caii, apoi ajutat de cei doi băieți, începu să golească sania care era încărcată cu tot felul de bunătăți. Spre
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
urmare, am început să citesc: „Io Petru voievod... domn al Țării Moldovei...am dat și am miluit... sfânta mănăstire care este la muntele Sinai... cu șase fălci de vie în dealul numit Porcul, care aceste vii de demult au fost boierești,...până ce au ajuns domnești. Deci domniia noastră am miluit pe răposatul și adevărata și credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistratigi Mihail și Gavriil...în Galatia de jos împreună cu soția sa, Ana
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și s-or judeca pre faptele lor cu ocna. Așijderea, înțeles-am,... precum o samă de călugări și de călugărițe... și-au părăsit mănăstirile și au înstreinat pre la țări și șăd pre la neamurile lor și pre la curți boierești și la preseci...și la odăi și mănăstirile rămâind făr-de călugări...Pre unii ca acia, ori unde s-ar afla...pre toți să-i ia de grumazi și cu tot ce ar avea ei și să-i trimită la mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]