1,700 matches
-
popor riscă existența și tot viitorul lui. 7. A cere României să imite gestul Italiei înseamnă a ignora total poziția ei actuală. Când Italia a făcut gestul pe care l-a făcut, anglo-americanii se găseau la porțile ei și armatele bolșevice la 2 000 kilometri depărtare. Față de România situația este just contrarie. A face și noi gestul Italiei însemnează a înlesni rușilor ca, la brațul nostru, să intre în țara noastră, în Balcani și în Europa Centrală. Acesta este rolul istoric
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe loc. După o scurtă rătăcire pentru a dejuca planurile urmăritorilor, Callemin se refugiază la Romainville, la sediul ziarului Anarhia, la Rirette Maitrejean, care i-a urmat lui Lorulot. Ea trăiește cu Kilbatchiche, care va pleca mai tîrziu în Rusia bolșevică și va cunoaște sub numele de Victor Serge celebritatea de scriitor revoluționar troțkist: o filieră pe care ar fi interesant de urcat pînă la luarea sub control a sindicatelor în Franța, în ajunul primului război mondial. Bonnot întîlnise deja, pe
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de anumite grupări autonome, terorismul unor grupări mici despre care s-a putut spune că erau victimele unui climat de violență, terorismul palestinian și numeroasele acte criminale, toate plecînd de la un același model? Prezența lui Kibalciș, mai cunoscut în Rusia bolșevică sub numele de Victor Serge, și a misteriosului Jean Dubois în legenda Bandei lui Bonnot poate aduce un prim element de reflecție nu asupra terorismului în ansamblul său, ci asupra utilizării, cu scopuri politice, a criminalilor într-un moment precis
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a celei care o preceda. Sociologia nu e posibilă fără rezultatele științelor sociale particulare. [...] Politică se fondează pe sociologie. [...] Etică este știința normativa cea mai înaltă care închide seria științelor sociale explicative și normative"35. La scurt timp după revoluția bolșevica, când a atras atenția asupra pericolelor comunismului și leninismului, Gusti mărturisea că "propunerile de reformă a metodei de legiferare ale lui Saint-Simon se află la baza Asociației pentru Studiul și Reforma Socială și merită toată atenția noastră. Politică, accentuează Saint-Simon
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
relevă spiritul critic și practic al sociologiei gustiene. O cercetare care era gândită iluminist în sensul implicării și acțiunii de stimulare a inițiativelor locale și de dezvoltare comunitară 40. Gustiști prinși în capcana legionara și în afara ei În contextul revoluției bolșevice din Rusia, apoi al ascensiunii fascismului în Italia, al preluării puterii de către naziști în Germania, pe fondul recesiunii economice cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor intelectuali, în condițiile dificile de viață ale majorității populației care trăia la sat, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
deloc cu susținerea propagandista pentru totalitarismul fascist, precum cea cultivata de Nae Ionescu și discipolii săi. Dimitrie Gusti nu a căzut pradă nici capcanei comuniste de factură revoluționară. El a "anticipat desfășurarea momentelor care aveau să se producă după Revoluția bolșevica, accentuând pe nașterea totalitarismului de tip sovietic"62. Preocupat de problemele României rurale, Gusti a încercat să instituie o Școală de cercetare și de acțiune ca alternativă la Mișcarea legionara în care erau atrași tot mai mulți tineri intelectuali. Legiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
umărul la demitizarea Revoluției Franceze în sensul discutării critice a acesteia (lucru care a început, strict cronologic, încă de la începutul secolului XX atunci când o mică broșură a pus pentru prima dată problemă asemănării de mijloace între Revoluția Franceză și Revoluția bolșevica), cât mai ales pentru că așează genocidul în inima revoluției și pentru că face responsabil statul republican (indiferent de varianta să constituțională) de perpetuarea genocidului sub forma memoricidului. Așadar, pentru un francez acest diptic se poate constitui într-o dublă punere sub
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
moldovenească (1977), Poemul moldovenesc contemporan (1981). Studiul pe specii a fost completat cu studiul înrâuririlor folclorice (Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, 1987) sau al unor circumstanțe istorice determinate (Prezenți în front, 1985). Autoarea plătește un anume tribut temelor oficiale bolșevice (Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, 1979). A publicat studii monografice despre lirica lui G. Meniuc (1980) și Pavel Boțu (1987), în tentativa de a descifra coordonate stilistice și individualități poetice. SCRIERI: Poezia meditativă moldovenească, Chișinău, 1977; Teoria și metodica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
mântuirii ei. Slugile lui satan au dorit zădărnicirea operei, sacrificând elita pentru interese meschine de dominație și exploatare. Sub acțiunea lui Horia Sima o nouă elită este pregătită în aceeași lumină vizionară pentru neamul românesc. Și pe aceasta slugile satanice bolșevice o sacrifică, amânând încă o dată speranța neamului în bine. Merită neamul acesta să se bucure de o conducere pământească în care ordinea vieții publice să fie axată pe legea morală, a conștiinței responsabilității în fața lui Dumnezeu? Poate că Dumnezeu așa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu păcatul lor. Dar aceștia se îndreptățesc cu păcatul trădării ca și cu o virtute. Dacă ar fi rămas în unitatea de ascultare, n-ar fi avut curaj dușmanul să ne lovească așa cum ne-a lovit. Acțiunea dusă împotriva hoardelor bolșevice cotropitoare a fost inițiată, organizată și purtată de Horia Sima și de cei ce au înțeles să moară, pentru a menține trează în conștiința neamului nostru și a lumii ideea de jertfă pentru Adevărul dumnezeiesc și național. La Pitești, la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu se mai oprea asupra unui episod atât de sinistru. V-am dat acest exemplu, mai sunt atâtea altele. Nu știam nici că mama a fost profesoară de franceză la Fălticeni În timpul războiului. În schimb, Îi cerusem detalii asupra revoluției bolșevice care o surprinsese la Odessa unde tata și cu ea se deplasaseră cu Senatul pe urmele bunicului. Mi-ați redat un trecut care nu trăia În mine decât ciuruit de uitări sau neștiință și vă sunt profund recunoscătoare. știu că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
auziseră în viața lor de existența unui partid comunist și nici de ideologia acestuia, au profitat imediat de avantajele ce se profilau la orizontul anostelor lor vieți de până atunci. Imediat după ocuparea orașelor Bârlad, Huși și Vaslui de către armata bolșevică rusă, o sumă de frizeri, cojocari, cizmari sau plugari, în cvasi-majoritatea cazurilor cu studii între 0 și 4 clase primare, au trecut la organizarea unui partid profund antinațional numit partidul comunist. De notat este faptul că odată cu proclamația regelui, toți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
morți, dar și după registrele Poliției administrative care înregistra stabilirea sau plecarea definitivă din oraș a unor cetățeni. Spre sfârșitul anului 1945, cu toate că evreii au fost singurii cetățeni români scutiți de vreo contribuție la plata despăgubirilor de război datorate Rusiei bolșevice prin Convenția de Armistițiu și în pofida faptului că își recâștigaseră toate drepturile pierdute sau restricționate în perioada 1940-1944, au hotărât că plecarea definitivă din orașul care lea fost gazdă peste o sută de ani era cea mai bună și convenabilă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
salvator al evreilor! Luat cu totul de valul emoțunilor ce-l pătrunseseră până-n măduva oaselor, Schaffer a prezentat tot în mod ditirambic manifestările evreilor cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august și aici îl credem întrutotul; odată cu intrarea trupelor rusești bolșevice în Vaslui, începuse pentru evrei o nouă eră a prosperității și bunăstării generale. Se putea specula orice produs, aproape fără teama de a fi pedepsiți de către organele competente care în cvasi-majoritatea lor luaseră drumul refugiului lăsând orașul de izbeliște. Ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
salva pe încăpățânați de la o posibilă moarte în lagărele instituite de către Ion Antonescu. În acest episod vom vorbi despre situația evreilor hușeni în perioada 1940-1944, după cercetarea dosarelor fondului arhivistic „Prefectura Fălciu”. Odată cu izbucnirea conflictului armat dintre România și Rusia bolșevică, război considerat a fi drept datorită caracterului său eliberator, chiar de la începutul lunii iulie 1941 începuse un mare aflux de prizonieri sovietici aduși de pe teatrele de operațiuni în dreapta Prutului. În zona noastră, pe care o vizăm mereu în aceste scrieri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
smuls epoleții, le-au rupt uniformele și când au putut au omorât mișelește soldații cu bâtele. Avem dovezi. Aceiași ticăloși au întâmpinat venirea trupelor sovietice cu flori și au sărbătorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare. În timpul ocupației bolșevice, aceia pentru care vă înduioșați astăzi, au trădat pe bunii români, i-au denunțat urgiei comuniste și au adus jalea și doliul în multe familii românești. Din pivnițele Chișinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noștri, care au fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi fragil) pe teritoriul istoric al României. Demn de remarcat este faptul că printre cei care reușiseră să fugă din calea tăvălugului nimicitor se găseau chiar și ruși sau ucraineni sadea, unii dintre ei fiind, foarte probabil, spioni ai armatei bolșevice trimiși în misiuni de cercetare-diversiune. Țara noastră i-a primit pe toți, fără deosebire, sperând în rezolvarea rezonabilă a situației lor în cazul ocupării țării de către invadatorii de la răsărit. Nu a fost așa. Convenția de Armistițiu semnată pe 12 septembrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
reocupaseră Basarabia în anul 1944 dar și de aici ne putem face o idee de ce anume erau în stare „eroii” lui Stalin, cei atât de glorificați și de cozile de topor comuniste de pe la noi, în prima perioadă a dinastiei absolutiste bolșevice: 1944-1965. „Între primul și al doilea val de deportări masive de populație, Basarabia a fost guvernată de autoritățile române, dar RSSM este <<reocupată>> de armata sovietică în vara anului 1944. În acest context, profilul Armatei Roșii, idealizat în pseudo istoriografia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deoarece faptele și purtarea de care dădea dovadă erau denigratorii. În pofida măsurilor administrative pentru a facilita atât ordinea în armată, cât și conlucrarea cu populația autohtonă, soldații aveau tehnicile lor de a comunica și interacționa cu localnicii. Acestea erau tehnici bolșevice prin care sau comis o sumedenie de cazuri de exces de putere și influență a Armatei Roșii și conducătorilor bolșevici față de țărani, averea lor, rezervele cerealiere și alte bunuri. Ei recurgeau la luarea acestor provizii cu forța din hambare, ascunzișuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mărinimia” și de tonul oarecum liniștitor al anunțurilor și vor face cozi interminabile pe la „Biuroul” Armistițiului, dar nu s-a întâmplat așa. În scurtul răstimp de ocupație sovietică cuprins între iulie 1940-iulie 1941, au văzut de ce sunt în stare autoritățile bolșevice: judecăți sumare urmate de execuții în masă, deportări în republicile sovietice din Asia Centrală sau în Siberia ș.a. Opinăm că dacă s-ar fi respectat întocmai clauza de refuz prevăzută de articolul 5 din Convenția de Armistițiu, numărul „repatriaților” ar fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
făcut decât să dea ordine și să semneze hârtiile care pecetluiau destinele oamenilor. Unii basarabeni și nord bucovineni rămăseseră în vechile provincii românești de baștină după marile cedări din iunie 1940 și știau cum se comportaseră trupele NKVD-ului (Securitatea bolșevică rusă, compusă și condusă în mare parte de către evrei). Știau totul despre masivele deportări comandate de către Stalin personal, despre execuțiile sumare prin beciurile tenebroase ale Chișinăului sau în plină stradă ori în curțile caselor lor și nu s-ar mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru prea „scumpii” noștri tovarăși aliați Se pare că nici așa-zisa „casă a oștirii sovietice”, aceea cu paturi suprapuse din cherestea de brad, nu mai era suficientă ca spațiu de cazare de vreme ce superiorii bucureșteni (puși la oala sub presiune bolșevică a lui Malinovski sau Vinogradov care se sprijineau pe articolul 3 al Convenției de Armistițiu) trimiteau subordonaților militari sau civili de la Bârlad, ordine disperate de asigurare a confortului ocupanților de la Răsărit numiți de către trădătorii comuniști români, imbecil, nedrept și interesat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără fir, telegrafie, n.n.), poșta, telegraf și telefon, executate în acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)”. Prin extensie, rușii mai impuseseră și „epurarea” bibliotecilor publice și a librăriilor în scopul înlăturării așa ziselor cărți „subversive”, adică ce nu conveneau „moralei bolșevice” (dacă bolșevismul va fi având vreodată vreun scop moralizator!). Tot atunci, a fost interzisă afișarea hărților geografice cu conturul României Mari, sub amenințarea cu ani grei de pușcărie a celor considerați vinovați. O uriașă contribuție la aplicarea acestui umilitor articol
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lucrării proprii numite „Predică în pustiu” ce apăruse în anul 1941. Din lista nr.4 vom cita următoarele apariții editoriale: „Transilvania românească” (Seișanu Romulus, 1941); „Popas la frontiere” (Stelian Ungureanu, 1943); „Timocul” (Dumitrescu Jippa și Moțca Octavian, 1943); „Economia rurală bolșevică în Ucraina de Sud est” (Aristide N. Bazilescu, 1942); „Dela noi din Basarabia” (Madan Gheorghe, 1935), și multe altele. În concluzie, rușii ar fi vrut ca românii să nu-i mai spună „Basarabia”, Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, și nici „Bucovina
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
transporta în URSS”. La articolul 13: „Dela Prefectură: 1 semănătoare, una mașină bătut porumb, un plug cu patru brazde. (...) La Iordache Ciorici, 14.000 kgr. fer, piese dela o moară”. Nota bene, și acestea trebuiau să fie expediate în Rusia bolșevică, pentru veșnica slavă a nesătulului Stalin! Deoarece ca și un păduche în frunte apăruse și la Bârlad trădătorul partid comunist, diriguitorii urbei și ai prefecturii luaseră măsura de a se discuta „...cu Dl. Harii (vreun evreu bolșevic local, n.n.) pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]