3,756 matches
-
împarte în 4 genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
de poeme, Umblă despletită, cu figuri boeme. Păsările nopții, în straie parfumate, Pândesc pe la colțuri, de vers înfometate. Bardul, cu câinii albi și iuți, Alungă strigoii prin munții cărunți. La castel, prinți și Ilene Cosânzene Se prind în joc, cu brâu de sânzâiene. Cu buzele dulci, ca boabele de struguri, Zânele-și ard, în lumini, miresme de ruguri. Ecoul iubirii, ferit de blestem, Se pierde pe vale precum un recviem. Din Ruga lui Goga, ca un blestem pe rană, S-aprind
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
MOISA - FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) - VERSURI Autor: Gavril Moisa Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului TU EȘTI Tu ești o apă curgătoare Ce te prelingi prin trupul meu, Cu unduiri seducătoare, Țesându-mă în brâu de curcubeu. Tu ești o rază lucitoare, Ce vii din zările celeste, Tu ești ca roua pe o floare Aceeași veșnică poveste. Tu ești o lume de mister, Subiectul fiecărui vis, Un semn nedefinit de cer, Cel mai frumos poem
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
mi-am zărit vaca, rumega la umbra tufanului. -Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Cruci a Mântuitorului, Patriarhul, mitropoliți, episcopi, preoți și pelerini din toată lumea. Clopotele începeau să bată. Se înconjura, de trei ori, Sfântul Mormânt, cântându-se "Invierea Ta Hristoase", după care Patriarhul se dezbrăca de veșminte și rămânea doar cu stiharul, epitrahilul, brâul și mânecuțele. El era controlat cu deosebită strictețe de către reprezentanții tuturor autorităților bisericești și de stat, pentru a nu avea ascunsă vreo sursă de foc spre a înșelarea credincioșilor. Toate luminile, candelele și lumânările se stingeau, se rupeau pecețile, iar
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit, opinci. Patrisia Moldovan și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea Chioar, iar Balogh Luciana din Sălaj. Prezentarea costumelor specifice populației românești din zonă a fost străpunsă de apariția pitorească și originală a Patrisiei Moldovan din Chelința
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de vântul serii, De prin văi și până-n stepe, Să culegem miezul verii Din copitele la iepe. Să străbatem zarea-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito, pune-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare Și în ierburi, ca o coasă, Să mă-ntunec la chemare. Tihna asfințind aproape La crepuscul
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
este reprodusă în facsimil. STEMA municipiului Băilești, județul Dolj Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Băilești, județul Dolj Descrierea stemei Stema municipiului Băilești se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, partea superioară fiind despicată. În primul cartier, în câmp albastru, se află un soare de aur cu șaisprezece raze, unele mai lungi, altele de mai mică dimensiune, alternând. În cartierul doi, pe fond roșu, se află un
HOTĂRÂRE nr. 83 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294900]
-
și luminii, transpune în stemă condițiile naturale în care localitatea s-a dezvoltat. Spicele de grâu amintesc de activitatea de bază a locuitorilor, cultura cerealelor. Caduceul, atribut al zeului Mercur, evocă activitatea comercială desfășurată de localnici de-a lungul vremii. Brâul undat face aluzie la apele care fac zona fertilă și bogăția piscicolă. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. -------
HOTĂRÂRE nr. 83 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294900]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Giuvărăști, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Giuvărăști se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, în al cărui câmp albastru se află un caduceu de aur. Vârful scutului este tăiat de un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Caduceul arată că localitatea a fost târg încă din vremea lui Mihai Viteazu. Brâul undat semnifică hidrografia localității, râul Olt. Coroana
HOTĂRÂRE nr. 55 din 13 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294902]
-
aur. Vârful scutului este tăiat de un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Caduceul arată că localitatea a fost târg încă din vremea lui Mihai Viteazu. Brâul undat semnifică hidrografia localității, râul Olt. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 55 din 13 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294902]
-
serbări școlare, evenimente, demonstrații. Figuri de bază din dansurile standard: • Vals lent; • Vals vienez; • Quickstep; • Tango. Figuri de bază din dansurile latino americane: • Samba; • Cha-cha-cha; • Rumba; • Jive; • Lambada; • Salsa; • Bachata. Figuri de bază din dansurile populare românești/specifice altor tări: • Brâul; • Alunelul; • Ciobanașul; • Învârtitea - variantă; •Cazacioc. Coregrafii pentru serbări școlare, evenimente, demonstrații. Deprinderi muzicale • muzica - element al culturii: melodii, cântece populare; • muzica și ritmul muzical: metrica, accentul ritmic, tempoul, periodicitatea, sincopa; • recunoașterea genurilor muzicale; • identificarea ritmului, tempoului și a frazei muzicale
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
în obiceiurile tradiționale din familie (aniversări, nunți, botezuri), sărbători religioase: - Paște: cozonac, drob, ouă roșii, friptură de miel; - Crăciun: sarmale, cârnați, piftie, prăjituri; • Alimente tradiționale în diferite regiuni: - preparate specifice regiunilor din România: Transilvania: tocănițe, jumări; Moldova: plăcinte „Poale-n brâu”; Dobrogea: pește, mâncăruri cu influențe balcanice. 7. Relația alimentației cu celelalte componente ale stilului de viață • Alimentație și exercițiul fizic: carbohidrați: principala sursă de energie pentru activități intense; proteine: esențiale pentru refacerea și creșterea masei musculare; grăsimi sănătoase: susțin rezistența
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
în facsimil. STEMA orașului Măcin, județul Tulcea Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Măcin, județul Tulcea Descrierea stemei Stema orașului Măcin se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în șef de un brâu crenelat și zidit negru. În partea superioară, în câmp albastru, se află cinci masive muntoase de argint. Scutul este împărțit în suliță. În partea dreaptă, în câmp de aur, se află un ciorchine de strugure cu frunză de viță și
HOTĂRÂRE nr. 397 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297385]
-
trimitere la Cetatea getică și la castrul roman Arrubium - monument istoric. Ciorchinele de strugure face trimitere la una dintre ocupațiile importante ale locuitorilor, viticultura. Broasca țestoasă face trimitere la broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturii) ce se găsește în zonă. Brâul undat reprezintă hidrografia localității Brațul Măcin -Dunărea Veche. Ancora reprezintă Portul industrial Măcin. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -----
HOTĂRÂRE nr. 397 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297385]
-
Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! În gerul aspru al Bobotezei, s-a născut, pe repede înainte, guvernul bicolor al României! Ca un ou roșu cu brâu galben! La șale. Mult mai obez ca precedentul, de parcă nu era suficient Parlamentul plin de lipide. Sper, ca noul guvern, preponderent sudist, să nu aibă probleme cu rezistența! La caniculă! De iarnă va trece hârr-mârr!... Despre Opoziție, doar „javra națională
TABLETA DE WEEKEND (182): GUVERNUL KAMIKAZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340368_a_341697]
-
activ două interviuri cu president Castro. Primul, în '77, când dna Walters străbate Cuba într-un Jeep rusesc GAZ (ca formă, putea fi și IMS-ul românesc), avându-l ca șofer pe Castro în celebra uniformă kaki, cu pistol la brâu și bomboane în buzunare (pentru copii, cu care îi plăcea să se întâlnească și să stea de vorbă), plus nelipsitul trabuc. „Un om cât un urs, șarmant, amuzant, deschis, vorbea, vorbea, întruna, până noaptea târziu, toată echipa îl plăcea, până când
Cucerirea revoluționară a lui Fidel pe care toată lumea și-ar dori s-o păstreze: Cimavax, vaccinul cubanez pentru tratarea cancerului () [Corola-blog/BlogPost/338704_a_340033]
-
ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două piei slabe (cojoacele se fac din 4-5 piei zdravene, de preferință de berbece), cojocul lui Ioiu abia dacă-mi ajungea la brâu. Noroc că-mi luasem cățelandrul flocos cu mine și mi-a dormit lipit de picioare. Alt noroc a fost că cerul îmi oferea o priveliște extraordinară și am avut la ce mă holba jumătate de noapte. La „giumatate la șasă
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
fusese hipnotizat de marțieni! În liniște deplină, au populat „zona tampon” vreo optișpe de-ai lor. Când am întors și eu privirea într-acolo, i-am găsit dispuși geometric pe toata suprafața, în picioare, muți, cu câte o borsetă la brâu și ținând perfect vertical, cu ambele mâini, niște săbii lucitoare din „Star trek”. Unul singur, cel cu ochii cei mai oblici din câți am văzut eu vreodată, se mișca pe la fiecare șoptindu-le câte ceva. Ăștia micii, lăncierii, nici nu clipeau
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
umblând pe un drum, au dat de o turmă ce păștea o holdă de grâu. Ciobanul, un ficior ca bradul, dormea dus, la umbră. Ceva mai încolo, la o altă turmă, o fată, cu caierul de lână pe furca din brâu, păzea oile torcând. Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat și i-a ospătat cu merindele din straiță. „Ce ficior leneș și ce fată de treabă! a exclamat Sânpietru. S-o răsplătim pe fată.” Și a zis Dumnezeu
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Prispa era plină de apă. Pe dinafară, pereții arătau ca și cum ar fi fost spoiți în grabă. Căldările goale sufereau în bătaie soarelui. Două budane cărămizii răsturnate cu fundul în sus zăceau împrăștiate în fața unui schelet de casă. Dezbrăcați pân la brâu nepoții alergau ca nebunii unul după altul cu cănile pline de apă. Bătrânul intră pe portița îngustă dinspre agud și se strecură în chiler ignorându-i. Apucă de coadă un ibric, îl strecură în găleata plină de sub masă, pipăi cu
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
de la guvernare, cărora și urmașii urmașilor noștri” le vor plăti datoriile făcute, nu pentru dezvoltare națională, ci pentru îmbogățire personală. Democrația ne-a transformat în gropi de gunoaie, atît de pline!, încît avem saci legați și de ochi și de brîu. Dacă nu ne scuturăm acum de ei ne vor afecta pe veci verticalitatea. În România e necesară, fără îndoială, o acțiune amplă de curățire a gunoaielor de la guvernare. Inculții, pungașii aceștia plini de bani care ne conduc, trebuie trimiși la
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
între Tighina și Cetatea Albă - cetățuia de piatră a Palancăi (pe locul unei mai vechi întărituri din lemn[xi] ridicate de moldoveni); pe limba de nisip din fața Oceakovului a fost ridicată cetatea Kinburn etc. În jurul acestor cetăți, ca un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
se pot servi răcoritoare, cu o instalație audio ingenioasă (boxe încastrate în niște butuci de lemn). Totul făcut după desenele învățătorului-primar. Ceva mai încolo, un cuptor de lut, în care, la evenimentele satului, se fac sarmale și plăcinte poale-n brâu, oale de lut puse la uscat, și două grătare pe care sătenii le pot utiliza când vor. Totul e pus la dispoziția lor, totul e deschis oricui vrea să intre. „În 1989, aici nu era nici un gard, nici un copac. Era
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
CEL FERMECAT Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului GREIERUL CEL FERMECAT Sub pădure, pe-o movilă, Greierul, să-i plângi de milă, Cu ițarii ferfeniță, Fără cușmă ori bundiță Și cu brâul peticit, Către seară s-a oprit. Aici, în singurătate, Din trăistuța veche scoate Un arcuș și o vioară Și, cum noaptea se strecoară, Greierul cel fermecat Se apucă de cântat. Doamne, ce frumos mai cântă! Însăși noaptea pare sfântă! Cântecele
GREIERUL CEL FERMECAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340144_a_341473]