1,854 matches
-
Arghezi, V. Voiculescu, Radu Gyr, Al. Philippide, Ion Vinea, Minulescu, G. Bacovia, Emil Isac, Zaharia Stancu, dar și ale criticii, eseului și prozei precum Dan Botta, G. Călinescu, Mircea Eliade, Petre Pandrea, Tudor Vianu, Victor Papilian, Mateiu I. Caragiale, G. Breazul, Vasile Băncilă, Mihail Ralea, Ionel Teodoreanu etc. Masive defecțiuni se vor înregistra după anul 1930 când devine imperativă noua orientare impusă de Crainic, teologică, antiraționalistă, etnicistă, preconizând o renaștere religios-ortodoxistă de rit bizantin. Revista va fi angajată tot mai mult
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Iată cum muzica de calitate poate contribui la promovarea unei localități! Primarul Costin Răzvan Bălășescu a avut ideea de a-l implica pe cunoscutul naist Nicolae Voiculeț într-o campanie având drept scop evidențierea, inclusiv peste hotare, a atracțiilor orașului Breaza, unde s-au stabilit, între alții, Marina Voica, Sanda Țăranu, Eugenia Vodă. Aici ființează un centru de dans, „Barna Dance Studio”, Changing Skins: „Changing Skins” Una din cele mai tinere și mai promițătoare formații autohtone, care a luat naștere la
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
limba engleză, cu stiluri diverse, de fapt un melanj interesant de electro, alternative-rock, pop și rock’n’roll pe care formația l-a denumit pop’n’roll. Una din titulaturile de urmărit din noul val al muzicii underground. Nicolae Voiculeț: „Breaza” Iată cum muzica de calitate poate contribui la promovarea unei localități! Primarul Costin Răzvan Bălășescu a avut ideea de a-l implica pe cunoscutul naist Nicolae Voiculeț într-o campanie având drept scop evidențierea, inclusiv peste hotare, a atracțiilor orașului
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
Iată cum muzica de calitate poate contribui la promovarea unei localități! Primarul Costin Răzvan Bălășescu a avut ideea de a-l implica pe cunoscutul naist Nicolae Voiculeț într-o campanie având drept scop evidențierea, inclusiv peste hotare, a atracțiilor orașului Breaza, unde s-au stabilit, între alții, Marina Voica, Sanda Țăranu, Eugenia Vodă. Aici ființează un centru de dans, „Barna Dance Studio”, și au loc două mari manifestări internaționale, un festival al naiului dedicat de Voiculeț mentorului său Gheorghe Zamfir și
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
în actul interpretativ, în procesul de cultivare spontană sau profesionalistă a frumosului muzical. Scrierile și vorbirea despre muzică proprii lui Viorel Cosma, ghidate de impactul cu ceea ce este sesizabil, elocvent în faptul artistic, îl apropie pe acest autor de George Breazul, cu diferența însă că predecesorul său își făurise cu virtuozitate un anume stil retoric de farmec arhaic și livresc, pe când muzicologul timpului nostru își rostește cuvântul uneori patetic, alteori sobru, dar întotdeauna în tonuri clare, cu rezonanță directă în sensibilitatea
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
cu balamucul? Și atunci, ce mi-e, că ai noștri toarnă rachiu pe gât, la Rătana, ce mi-e, că ăia, ai lor, din Occident, îl toarnă în Agia Pelagia,?! Sau, ai crede că ăia din buricul Parisului sunt mai breji? Tot un drac! Omul doar tinde să fie... Dacă mai tinde?! - Blaga zicea altfel: ,,tinde să devină!’’ - Cine, mumă?! - s-a mirat mamaie. - Blaga! - Auu! Lasă-l, Doamne, iartă-mă, că ce-l mai blesteamă lumea... Le-a înjumătățit pensia
Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
cu naturalețe la consemnarea unor momente de beatitudine: "Am început să descifrez mesajul celest / de foarte mult timp aproape uitat: unirea / cerului cu pomul înflorit se poate înfăptui / doar prin fereastra sufletului meu ..." (O fereastră mică spre cerul înflorit la Breaza). Pe același trapez al antinomiilor se întîlnesc elogiile destinate prietenilor cu o sarcastică mustrare adresată unui confrate insațiabil de glorie: "ŤIntrați cu aplauze...ť / Un ordin al lui Adrian Păunescu / atunci cînd am participat și eu / La o emisiune a
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
undeva pe lângă Lugoj, împreună cu alți aviatori (Dragu, Olteanu), prieteni ai lui Criveanu, și ei căutând să scape de regimul comunist. Pentru Tina se puneau o mulțime de probleme: drumurile ei clandestine de la o gazdă la alta, aducerea lui Andrei de la Breaza, unde stătea ascuns, la București, obținerea de acte false și încă altele ce se vor ivi pe parcurs. Acum își dovedește eroina curajul, abilitatea și inteligența strategică, ingeniozitatea. Ea caută mereu case cu bune posibilități de refugiu, ca aceea a
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
neofit, după ce-l comparase pe Carol al doilea cu Louis Quatorze și se declarase monarhist constituțional. Citează copios din Marx, Engels, Lenin și chiar Jdanov. La moartea lui Stalin, "figură gigantică a istoriei", publică un necrolog pompos. Nu sînt mai breze nici articolele literare din jurul lui 1950. înainte de studiile lui Ion Vitner despre Eminescu, acela care promovează, cu aplombul binecunoscut, în interpretarea operei marelui poet, sociologismul vulgar este Călinescu. El cel dintîi dă modestei poezii Vieața o însemnătate exagerată, numai fiindcă
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
legal de viteză anterior și actual, la nivel național, pe raza celor 88 de localitîți, sunt cuprinse într-o listă întocmită de polițiștii rutieri. Otopeni, Copăceni, Valu lui Traian, Murfatlar, Medgidia, Făclia, Craiova-Filiași, Branesti, Săftica, Tâncăbești, Ciolpani, Potigrafu, Românești, Băicoi, Breaza, Comarnic, Posada, Sinaia, Bușteni sau Azuga sunt câteva dintre lcoalitățile prin care șoferii au voie să circule cu 70 km/k, pe drumurile naționale care le tranzitează.
Limita de viteză majorată la 70km/h, în 88 de localităţi din ţară () [Corola-journal/Journalistic/27208_a_28533]
-
de dolari, dar la care dl Dîncu a renunțat în prezent. Avem totuși promisiunea de a relua acest contract de sponsorizare. Mai intratabil se arată MCC care ne-a scos și de la suflet și de la buget, preferîndu-i pe alții mai breji. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă, cum s-ar zice. În al treilea rînd, vin susținătorii ocazionali, patru mai importanți în deceniul postdecembrist: dl Octavian Mitu, în tipografia căruia am apărut o vreme, Ion Rațiu, următorul nostru tovarăș de drum
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
partidul de guvernământ, tocmai "împrospătat" cu doi dintre dezertorii din circul politic al lui Vadim. Neacșu și Mercea sunt persoane care există parcă dinadins pentru a-i scoate din sărite pe paznicii ideologiei N.A.T.O. (pentru că există și așa ceva!). Cai breji ai național-comunismului românesc, ei au promis mari dezvăluri despre Vadim, dar în realitate n-au făcut decât să dea drumul la invective demult cunoscute din lectura "României Mari". Probabil că pesediștii au uitat articolele xenofobe, anti-semite și antioccidentale din revista
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
a avut loc, în perioada 1933 - 1940, la Conservatorul de Muzică din București. Aici, a beneficiat de excepționala îndrumare a renumitelor personalități marcante ale creației și pedagogiei muzicale naționale: Faust Nicolescu, Alfonso Castaldi, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, George Breazul, Ionel Perlea, Silvio Florescu ș.a. Ulterior s-a perfecționat în tainele complexe ale științei și artei compoziției muzicale, cu acad. Mihail Jora, pe care genialul George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor”. Urmând exemplul distinșilor săi
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
alt canal, unui bărbat îi moare fiul, din neglijența doctorilor, care nu știu ce e cu febra care-l cuprinsese. Înnebunit, tatăl îi ucide pe vinovați. Apelează la un avocat ca să-l scape, declarîndu-l iresponsabil. Hotărît lucru, oamenii prezentului nu sînt mai breji decît cei ai viitorului. Așa că am continuat butonatul. Sonny e un tînăr îndrăgostit de alt tînăr, Sal, care vrea să-și schimbe sexul. N-are însă bani pentru operație. Dragostea e în stare de orice. Așa că Sonny pune mîna pe
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
responsabil pentru adoptarea acquis-ului comunitar și a lui Alin Teodorescu la Cancelaria mai pot fi socotite un flit dezinvolt la adresa vechii gărzi, rămasă fără nici o compensație. Nu vă faceți iluzii! Guvernul Năstase, în noua lui alcătuire nu va fi mai breaz decît în precedenta formulă. Cîtă vreme remanierea a însemnat doar mici coafări de funcții, nu avem a spera la îmbunătățiri spectaculoase. Cum a fost așa rămîne!” În privința faptului că nu e cazul să ne așteptăm la îmbunătățiri spectaculoase Cronicarul e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
din care provin, ci numai și numai propria bunăstare. Patrioți cam în procentul în care erau și hulpavii iliescieni, noii stăpâni ai țării s-au dedulcit, cu o viteză fulgerătoare, la pastrama corupției și la trufandaua învârtelii. Cu nimic mai breji decât ciracii kaghebisti, ei își protejează, cu aceeași cerbicie, uneltele care fac muncile murdare. Că pe vremea triștilor ani '90 - '96, escrocii sunt eliberați pe ușa din dos, criminalii se bucură de înaltă protecție a câte unui ministru ce-ar
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
E. C.) Colegiile militare Elevii și elevele din clasele a VIII-a din județul Arad care au medii generale de peste 8,50 în ciclul gimnazial se pot înscrie la colegiile liceale ale Ministerului Apărării Naționale - Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ din Breaza, Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia, Colegiul Militar Liceal „Ștefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc. Toate fac parte din filiera vocațională și au specialitatea matematică-informatică. La fiecare există câte 100 de locuri (80 pentru băieți, 20 pentru fete
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
jumătate. Tocmai de aceea, simt nevoia să atrag atenția că unele accente nepotrivite, din note și din aparatul critic, riscă să compromită demersul. Din împrejurarea că regimul comunist a fost rău, nu rezultă că extrema dreaptă ar fi fost mai brează.
Un matematician filat de Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6357_a_7682]
-
numărului lor e bună — n-ar strica să avansăm chiar până la sută la sută. Fie și din motive estetice: cum naiba să-i spui „domnule senator”, fără să te pufnească râsul, vecinului de bloc pe care-l știi de cal breaz: până mai ieri uita sistematic să-și plătească întreținerea, îl vedeai fugărind cu mătura copiii care jucau fotbal „în orele de liniște”, iar singura lui trăsătură distinctivă era că la coborâre, pe scara blocului, își curăța zgomotos gâtul și trăgea
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]
-
de admiratorii de anțărț, și care se adresează, prin ciur-dârmonul experienței sale, competitorilor politici cu un familiar-ciobănesc "La treabă, băieți!" E femeia-plutonier, care nu rabdă să nu-ți reamintească, din două în două minute, c-a văzut ea bărbați mai breji ca tine, că n-ai nici o șansă în fața ei - că doar floarea macho-ismului național a fost la picioarele ei din cele mai vechi timpuri până acum câteva clipe. Românul-care-se-bagă-în-seamă cumulează dubla maladie a limbariței și-a seriozității de cioclu. El
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
Centru de recuperare 122. Olt Balș Școală specială ajutătoare 123. Olt Balș Școală profesională specială nr. 1 124. Olt Balș Școală profesională specială nr. 2 125. Olt Slatina Grădiniță pentru copii cu deficiențe 126. Prahova Câmpina Grădiniță specială 127. Prahova Breaza Școală specială 128. Prahova Vălenii de Munte Școală specială 129. Prahova Filipeștii de Târg Școală specială 130. Prahova Plopeni Școală profesională specială 131. Prahova Nedelea Centru școlar special 132. Prahova Ploiești Școală specială nr. 1 133. Sălaj Simleu Silvaniei Școală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
ploieștene de punere în lumină a activității și dimensiunii compozitorului sunt cu atât mai lăudabile, cu cât sunt susținute de foruri locale, de instituții ce poartă numele muzicianului, într-un climat în care semicentenarul morții lui Constantin Brăiloiu și George Breazul, sau centenarul nașterii lui Gheorghe Ciobanu - pentru a nu cita decât aceste exemple - au trecut neobservate chiar și pentru instituțiile din Capitală, pe care cei trei muzicieni le-au onorat o viață întreagă, contribuind la prestigiul lor național și internațional
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită la George Enescu{\cite 9}, trecând la studierea ei sistematică. Într-o scrisoare adresată în 1928, lui George Breazul, el preciza: „Am simțit de multe ori nevoia de a cunoaște muzica noastră bisericească, «psaltikia» și chiar am studiat-o până la un punct, după un tratat de Nifon Ploieșteanul, altul de Popescu - Pasărea și unul vechi(u) de Anton Pann
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
ce au stat la baza excelentei monografii realizată în urmă cu aproape o jumătate de secol, de muzicologul Vasile Tomescu, prezentate aici în bună parte în forma integrală și incluzând altele inedite din arhiva dăruită de soția muzicianului, lui George Breazul, donată, la rândul ei, Uniunii Compozitorilor, sau din arhiva casei memoriale, a cărei „istorie” transpare din paginile cărții precum și a fondului Ion și Ilinca Dumitrescu. Lor se adaugă 42 desene, crochiuri și caricaturi, autoportrete, chipuri ale celor apropiați ca familie
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Cei doi realizatori ai cărții au avut în vedere, doar teoretic, ceea ce ei consideră calitatea slabă a unor scanări și xerografieri de documente, greu de descifrat și dintre care unora le-au fost eliminate, inexplicabil, semnele apartenenței la fondul „George Breazul”, pentru că nu au însoțit aceste documente de retranscrieri, traduceri și detalieri, capabile să scutească cititorul de eforturi considerabile și de riscurile înțelegerii eronate și chiar a denaturării sensurilor unora dintre ele. Din păcate, unele traduceri promise în nota asupra ediției
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]