1,259 matches
-
versuri! Cu câteva zile înainte de Marea Trecere (aceasta la 10 martie 2004), mi-a declarat franc: "Am scris o sută de poezii care mă reprezintă. E de-ajuns!" DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU Frapantă la debutanta Ileana Mălăncioiu în volum fusese briza de rusticitate francă, bine decantată; impresionează în timp nota de fină intelectualitate consubstanțială creației, vizibilă explicit în Călătorie spre mine însămi, suită de mărturii; și, nu mai puțin, în convorbirile de mai târziu. În fapt, musceleanca de sub munți ajunsă la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt A Opta Minune a Lumii. 139. "Toți oamenii sunt egali!" (I) Democrația înseamnă șanse egale! Într-o frumoasă dimineață de aprilie, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții mai mici cu 23% față de salariile bărbaților la condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
N-ar fi democratic, pentru că ar reprezenta amestecul în treburile interne ale acelor țări", i-a explicat judecătorul cu multă bunăvoință lui Julius Zimberlan. Într-o frumoasă dimineață de aprilie, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții mai mici cu 23% față de salariile bărbaților la condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți din Republica Democratică Vandana. 140. "Toți oamenii sunt egali!" (II) Democrația înseamnă șanse egale Într-o frumoasă dimineață de mai, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții mai mici cu 23% față de salariile bărbaților la condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt A Opta Minune a Lumii. 139. "Toți oamenii sunt egali!" (I) Democrația înseamnă șanse egale! Într-o frumoasă dimineață de aprilie, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții mai mici cu 23% față de salariile bărbaților la condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
N-ar fi democratic, pentru că ar reprezenta amestecul în treburile interne ale acelor țări", i-a explicat cu multă bunăvoință judecătorul lui Julius Zimberlan. Într-o frumoasă dimineață de aprilie, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții mai mici cu 23% față de salariile bărbaților la condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți din Republica Democratică Vandana. 140. "Toți oamenii sunt egali!" (II) Democrația înseamnă șanse egale Într-o frumoasă dimineață de mai, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții mai mici cu 23% față de salariile bărbaților la condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
urmându-se o filieră austro germană. Dar mai ales, s-a infiltrat pe la Gurile Dunării, unde, în timp, corăbiilor italiene li s-au substituit vasele anglo franceze. Nave propulsate de forța vântului și, mai târziu cu aburi, înaintau în șuieratul brizei sau în zgomotul sacadat al zbaturilor și elicelor din largul Mării Negre. Ancorau în porturile Galați și Brăila care se deschideau ca niște porți spre lume pentru Valahii. Vapoare sub diverse pavilioane occidentale, dar în special engleze, încărcau din roadele acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acest lucru? Te rog să te lași să devii din ce în ce mai conștient de cât de relaxat devii... Așa este foarte bine! Și mă întreb dacă poți începe să permiți tuturor acelor supărări triviale din viața ta să se îndepărteze, de parcă o briză răcăroasă le duce departe într-o zi caldă de vară, suflate de vânt așa încât să nu te mai deranjeze vreodată... așa este bine! Observând respirația ta, lentă și fără efort... și corpul tău în contact cu scaunul.. și sunetul vocii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe coasta lină. La început este ușor de mers pe măsură ce treci de curentele line de apă. Și cum urci tot mai sus și mai sus poteca devine mai îngustă și terenul mai abrupt. Odihnește-te un moment, și observă o briză răcăroasă pe care o simți pe piele și prin păr. Ești deja destul de sus pe munte și sub tine se întinde o priveliște frumoasă... poți vedea la kilometri depărtare în jurul tău. Ici și colo poți da peste un iepure sau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la soare, dar n-avea fier de călcat), a scos motocicleta din șopron, și-a pus niște ochelari negri și s-a dus În sat, dând rateuri pe drumul de pământ care șerpuia printre pini. Ziua era luminoasă și caldă. Briza blajină dinspre sud nu izbutise să Îndulcească de una singură temperatura de pe dig, când el s-a oprit și a sprijinit motocicleta pe suport. A admirat o clipă albastrul cobalt al mării de cealaltă parte a molului cu felinar din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sprijinit motocicleta pe suport. A admirat o clipă albastrul cobalt al mării de cealaltă parte a molului cu felinar din port, năvoadele brune și verzi Îngrămădite lângă bintele pescarilor care, la ora aceea, lucrau În larg, clinchetul fungilor clătinate de briză pe catargele duzinii de nave ancorate pe chei, sub zidul din secolul XVI și sub micul fort care pe vremuri ocrotea golfulețul și populația originară din Puerto Umbría: vreo douăzeci de case date cu var, care se cățărau pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe verticală, peste sticla aburită, privind picăturile care se adunau În cercul ud de pe masă. În fine, fără să bea Încă, a scos pachetul cu țigări din ranița pe care o pusese pe jos, lângă scaun, și a aprins una. Briza mării ducea fumul dintre degetele lui când, Încă aplecat peste flăcăruia chibritului, pe care o ferea cu podul palmelor, s-a uitat la Faulques. - Credeam că ți-e sete, a spus acesta. A aruncat chibritul stins, s-a uitat iar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a Întors iar ochii spre el, Markovic l-a privit aproape prudent, din spatele sticlelor murdare ale ochelarilor. - Și dumneata pari o persoană răbdătoare, domnule Faulques. Pictorul de război n-a răspuns. Celălalt a tras o dată din țigară și a lăsat briza să-i ducă fumul din gura Întredeschisă. La sfârșit, a dat din cap. - E ciudată pictura dumitale. Te asigur că a fost o surpriză. Spune-mi ceva, te rog. Ai fotografiat războaie, revoluții. Munca dumitale de acum e un rezumat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Apoi și-a scos cămașa și a ieșit afară, ca să se spele pe față și pe mâini; cu apa Încă Încă șiroind pe el, a intrat În peisajul nocturn cu pași lungi și molcomi, cu mâinile ude În buzunare, pe când briza mării Îi răcorea fața și torsul gol, iar greierii, asurzitori, chicoteau prin tufe și pădurici Întunecate. Zgomotul resacăi răsuna jos, printre pietrele golfului invizibil. S-a dus spre buza falezei - s-a oprit puțin mai Înainte, precaut, Încă orbit de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În spatele ochelarilor. Faulques n-a zis nimic. Privea o muscă ce-și fluturase aripile Între ei, apoi se așezase pe brațul stâng al croatului. Markovic o privea foarte liniștit. Impasibil. Fără să se miște și fără s-o sperie. 11. Briza sufla dinspre uscat spre mare, iar noaptea era caldă. Deși luna strălucea, se putea zări toată constelația Pegas. Faulques era tot afară, cu mâinile În buzunare, În scârțâitul greierilor și foșgăitul licuricilor pe sub pinii care se profilau, negri, la fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
singurul sunet era cel al gheții care clinchețea În pahare când mai beau o Înghițitură, distrați, cu gesturi pe care situația, lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat de lente, aproape artificiale. Din vreme În vreme, sufla zefirul dinspre nord-vest, o briză de coastă care aducea un miros intens de ars și un vuiet surd și sincopat, asemenea duruitului timbalelor ori al tunetului, care se prelungea monoton. Faulques și Olvido luau micul dejun cu cafea și pâine prăjită, privind coloanele de fum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
odgoane lângă năvoadele Îngrămădite pe chei. Când ornicul primăriei a bătut amiaza În spatele lui, s-a așezat sub umbrarul barului-restaurant cel mai apropiat; acesta avea cea mai frumoasă vedere a șenalului din port și a Întinderii de apă Încrețită de briza dinspre răsărit, care ajungea până la linia cenușie a Capului Rău. A cerut o bere și a stat acolo neclintit, În fața mării și a molului pustiu, unde ancora Îndeobște șalupa cu turiști, gândindu-se la Ivo Markovic și la sine. La
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
punea la dispoziția oricărui observator situat În punctul propice. Tușele unor nori puteau să se Întindă deasupra mării, la orizontul estic al dimineții, ca anunțul unei noi zile perfecte din lumini și umbre, dar și ca fumul care, dus de briza de pe pământ, târa după sine duhoarea de moarte dintr-un oraș devastat - smell of war, obișnuia să spună Olvido, atingându-și hainele cu un surâs Îngrozit: duhoarea asta va muri odată cu mine. La fel, vâlvătăile roșii, portocalii și galbene, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pus sticla pe masă, printre flacoane și peneluri, apoi, după ce a șovăit o clipă, a luat-o iar și a băut a doua dușcă, direct din ea. A ieșit pe ușă, ca să se rezeme de zid și să simtă răceala brizei de noapte, pe când aștepta ca medicamentul să-și facă efectul. A privit stelele și lumina farului din depărtare, decupat pe faleză. La un moment dat, printre punctele luminoase ale licuricilor care foșgăiau sub masa Întunecată a pinilor, i s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
era perfectă. 19. A Încuiat ușa cu cheia și s-a Îndreptat spre siluetele negre ale pinilor, pe care licăririle farului din depărtare le profilau din când În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns lângă pădurice, s-a oprit și a așteptat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În contact cu pământul, Faulques Întinsese mâinile, mai Întâi În căutarea locului unde să poată pune stavilă hemoragiei, apoi pipăind gâtul inert și pândind pulsul deja imposibil. - O iubeai? a Întrebat Markovic. Faulques a privit spre răsărit. Nu se simțea briza, dar linia luminii era mai concretă: vira În tonuri albastre și cenușii, pe când lumina stelelor era mereu tot mai slabă. - Poate că de aceea ai și făcut poza. Nu? Ca să duci lucrurile Înapoi, În starea lor naturală. Pictorul de război
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cenușie și apoi auriu-portocalie se ridica la orizont, silueta neagră a turnului se profila În prima lumină a dimineții și totul În jur, copacii, arbuștii și stâncile, prindeau formă pe Îndelelte. Luminile farului din depărtare s-au stins tocmai când briza ușoară Își relua zborul Între uscat și faleza unde marea era liniștită, iar vuietul pietrelor duse de resacă murise. Abia atunci Faulques s-a uitat În fine spre locul unde stătea Ivo Markovic și n-a văzut decât o jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
incolor (2); invizibil (2); lumină (2); mediu (2); mireasma (2); munte (2); pădure (2); putere (2); respiră (2); suflare (2); sufocare (2); sursă (2); transparență (2); viața (2); vînt (2); zbor (2); -; aer; aere; aerob; albastru; anvelopă; aspirație; balon; boare; briză; bun; carbon; casă; cor; curent; dens; dependență; durere; esențial; fără; flori; fluturi; frumos; fulger; gîze; greu; gură; hidrogen; iarbă; imponderabilitate; inevitabil; inexistent; inspira; insuficiență; irespirabil; iubire; închis; leneș; liniște; mătură; moderat; mulțumire; murdar; muștar; nelimitat; cea mai mare nevoie; ok
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
măr(2); mașină(2); pat(2); pește (2); plăcere(2); prost(2); prostie(2); rece(2); sare(2); suflet(2); vara (2); abundență; adînc; agitată; agitație; aglomerat; alge; amintiri; arătos; atracție; avan; avion; barosan; beatitudine; biceps; bine crescut; bogat; brad; briză; buze; caracter; cît casa; cascadă; cățel; cer; cerc; chin; ciocolată; conștiință; corali; Costinești; cerul; cunoscut; daaa; depărtare; departe; destul; dimensional; în dimensiuni; doare; drum lung; drum; dulce; durere; etern; eu; față; floare; de flori; foame; frumusețe; glob; harnic; iapă; idee
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]