1,512 matches
-
inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali răspund la modificări ale concentrației H+ din lichidul extracelular; creșterea concentrației H+ stimulează ventilația, pe când scăderea sa o inhibă. Compoziția lichidului extracelular din jurul receptorului este influențată de lichidul cefalo-rahidian (LCR), fluxul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Această arie se numește astfel deoarece dacă este secționat creierul la animalele de experiență chiar în această zonă, se produce un inspir prelungit întretăiat de eforturi expiratorii tranzitorii. Impulsurile de la acest centru au un efect excitator asupra ariei inspiratorii din bulb, având tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de contact, termometru, spatulă, stativ, sită de azbest, capsulă de porțelan, bec de gaz, balanță analitică, bicromat de potasiu, apa distilata 26 Mod de lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de 2-3 luni. -Decoct din teci de fasole verde sau uscată, eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte deosebit de bune În eliminarea excesului de apă din țesuturi, prin acțiunea diuretică. -Alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă și arpagic, herba de coada calului, scoarță de soc și de mesteacăn, cu adaus de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de anumite mirosuri grele sau mâncăruri cu gust neplăcut. Se exercită printr-un act reflex de tip neurovegetativ, ca o reacție nervoasă care provoacă o contracție spastică a diafragmei și a mușchilor abdominali, comandat de un centru nervos situat În bulbul cerebral. În cazul În care fenomenul se repetă, cauzele vomei pot fi multiple: indigestii, intoxicații alimentare, chimice sau alcoolice, afecțiuni gastroulceroase și hepatobiliare, maladii infecțioase, sarcină, emoție puternică, frică, migrene, boli cardiace, renale și ale sistemului nervos. În general, atât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
atât ca formă acută cât și cronică. *Duodenita acută este determinată de infecții virotice și bacteriene sau de unele intoxicații endogene sau exogene. Prin respectarea tratamentelor, boaba evoluează spre vindecare. *Duodenita cronică constă dintr-un proces inflamator localizat la nivelul bulbului sau În segmentul descendent al duodenului. Se pot distinge 3 forme: bulbită, duodenită dispeptică și duodenită erozivă hemoragică. Prezintă o evoluție lungă, cu dureri permanente și scurte perioade de liniște. Manifestările bolii constau din balonări la 1-2 ore după mese
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
uscate la 250 ml apă rece, se lasă să macereze toată noaptea iar a doua zi, dimineața, se Încălzește ușor, se strecoară și se bea un ceai călduț, de ori apar dureri. *Tinctură de leurdă (Allium ursinum) din frunze și bulbi tăiați mărunt care se pun Într-o sticlă și se acoperă cu alcool 400; se lasă să macereze timp de 14 zile după care se administrează la copii câte 10-15 picături În puțină apă, de 2-3 ori pe zi. Amestecurile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lichior de afine În alcool 400) preparată din 1 kg fructe zdrobite și 500 g zahăr, macerate la soare timp de 15 zile, care se consumă cu moderație de către bolnavii adulți. *Tinctură de leurdă (Alium ursinum) preparată din frunze și bulbi, tăiați mărunt și introduși Într-o sticlă; se adaugă alcool 400 atât cât acoperă materialul vegetal, se Închide cu dop și se lasă la macerat timp de 2 săptămâni, Într-un loc călduros. Se consumă zilnic circa 15-20 picături, diluate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
prin tifon și se Împarte În 3 părți egale, consumate Înainte de mesele principale, prin Înghițituri rare. Tratamentul durează 10 zile consecutiv și se reia, la nevoie, după o pauză de 10 zile. Macerat din frunze de leurdă și măcriș iepuresc, bulbi de ceapă și usturoi, tocați și macerați timp de 12 ore, din care se bea extractul (câte 50 ml la intervale de 30 minute) timp de 3 zile consecutiv. În uz extern se fac băi locale sau clisme cu infuzii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
putea arăta existența cancerului gastric, a cancerului duodenal sau a cancerului ampulei Vater, situat la nivelul duodenului. Examenul radiologic baritat arată o rigiditate segmentară a stomacului, cu lipsa peristaltismului pe o anumită zonă, prezența unor nișe mari și adânci iar bulbul duodenal apare mărit și deformat. Pentru a mări șansele de vindecare, diagnosticarea bolii trebuie să se facă cât mai precoce știind că evoluția acestei afecțiuni este foarte rapidă, intervenind hemoragiile digestive, stenoza gastrică și pilorică, perforațiile În peritoneu, alterările În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Cu ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sămânța de orz (Bobeș, 1963). Razele gamma, beta, infraroșii, ultraviolete au fost, de asemenea, experimentate cu succes în combaterea unor agenți patogeni. Radiațiile vor putea fi folosite în practică în primul rând la dezinfectarea semințelor și a organelor vegetative (tuberculi, bulbi etc.) destinate păstrării. Folosirea electricității și a mijloacelor electromagnetice. Curentul electric este folosit în unele țări ca SUA la dezinfectarea solului. În acest scop, în pământul umezit, așezat în lăzi, se introduc electrozii și după închiderea circuitului, temperatura solului se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din usturoi sau din rădăcini de hrean au dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția nutritivă a fost evidențiată în principal în rizosferă și mai puțin în filosferă și constituie lupta între specii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atacate de diverși agenți patogeni și aflate într-un anumit stadiu de degradare, sunt aruncate în locuri necorespunzătoare, unde constituie o sursă de infecție potențială pentru plantele sănătoase. Astfel, tuberculii atacți de Erwinia carotovora, fructele cu atac de Monilinia fructigena, bulbii și rădăcinoasele cu simptome de putregai alb produs de Sclerotinia sclerotiorum, vor fi adunate și ingropate la o adâncime care să permită mineralizarea acestora, eliminând astfel pericolul infecțiilor. 3.4.6. Prognoza apariției patogenilor și avertizarea tratamentelor Prin prognoză se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
imersia semințelor în soluția sau suspensia de tratat o anumită perioadă. Ca rezultat al acestui tratament umiditatea semințelor crește, fiind necesară uscarea acestora chiar dacă se păstrează un timp scurt. Tratamentul umed se aplică atât la semințe cât și la tuberculi, bulbi, tuberobulbi.Tratamentul uscat și umed se realizează cu MTS-1, MTS-4; tratarea prin mocirlire "Slurry". Acest tratament se bazează pe amestecarea produsului pesticid într-o cantitate mică de apă, formându se o suspnsie densă. Operația de tratare se face într-o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care hipofiza este numită „dirijorul glandelor endocrine“. Partea superioară este de natură nervoasă și face legătura între hipofiză și un centru subcortical specializat în reglarea funcțiilor vegetative: hipotalamusul. Legat de alte numeroase formațiuni nervoase complexe, cortexul, talamusul („computerul vieții perceptive“), bulbii olfactivi etc., hipotalamusul poate fi considerat ca un veritabil computer al vieții vegetative, care programează componentele fiziologice ale foamei, setei, sexualității, ovulației, ritmicității de bază a somnului. Francezul Guillemin a descoperit substanțele neurocrine care sunt molecule intermediare în partea superioară
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
la nevoie, se pot lipsi complet de îngrășământ: le numim „legume-frunze”, termen care desemnează salatele (cresonul, lăptucile), spanacul, hasmațuchi. Sunt, în general, plantate pentru a termina de asanat parcela. În aceeași categorie de vegetale puțin pretențioase se găsesc legumele cu bulbi, precum ceapa, feniculul, hașmele, usturoiul și toate plantele aromatice. Hașmă Legumele cu boabe pot constitui îngrășăminte Aceste plante sunt bune ca îngrășăminte azotate: este vorba despre leguminoase precum lintea, bobul sau mazărea, ale căror rădăcini conțin bacterii ce fixează azotul
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
frunze În acest an, veți planta în grădina de-acum „îngrășată” legume cu frunze, care sunt mari consumatoare de azot și care își extrag necesarul de la suprafață. Al patrulea an: rădăcinoasele Ultimul an va fi consacrat rădăcinoaselor și legumelor cu bulb, care preferă azotul din profunzime. Cultura verzei epuizează considerabil solul, ceea ce e mai degrabă benefic: liliaceele și umbeliferele își vor extrage cât mai adânc din pământ elementele indispensabile dezvoltării lor. Așadar, la începutul sezonului veți planta morcovi, ridichi, ceapă și
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
frunzele se vor închide la culoare, vor deveni roșii sau cu pete roșiatice. Înflorirea este, în acest caz, foarte redusă iar maturizarea fructelor este mai lungă. Potasiul (K) Elementul acesta ajută plantele în lupta împotriva maladiilor. Favorizează creșterea rădăcinilor, a bulbilor și tuberculilor și dă gust fructelor și culoare florilor. Este util pentru circulația sevei și asimilarea de către plante a elementelor nutritive. Carența în potasiu provoacă o închidere la culoare a vârfului frunzelor intermediare. Dacă plantelor le lipsește potasiul, veți afla
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]