1,960 matches
-
și mai ales ce face Europa. Dacă Dostoievski ar fi trăit în România de astăzi, nu cred ca n-ar fi participat la surdele noastre dezbateri culturale, nici c-ar fi ignorat chiar gesticulațiile minore ale revoltaților de serviciu. Tocmai „bunul-simț” al credinței îmi spune că lehamitea generalizată a inteligenței creștine și lenea de a reflecta cotidian asupra implicațiilor publice ale Crezului Bisericii nu reprezintă altceva decât moștenirea unei modernități atee care subzistă neproblematic în noi. Cu doar câteva excepții, am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
experiență, părintele Teofil devine el însuși, pentru cei tineri sau vârstnici, un exigent model de viețuire. Detașat de clișeele scorțoase ori prăfuite ale atâtor pravoslavnici, reticent la orice soi de integrism religios, părintele Teofil este absolvent al facultății echilibrului și bunului-simț. Cred că părintele Teofil s-a născut și a crescut printre noi pentru a întări înțelepciunea Bisericii drept-măritoare. Infinitului pneumatic al ortodoxiei i-a corespuns mereu diversitatea în ipostasuri: de la pildele lui Antonie cel Mare până la scrierile cuviosului Siluan ori
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aduc mărturie despre „înțelepciunea cea de multe feluri” (Efeseni 3, 10) a lui Dumnezeu. Părintele Teofil va rămâne în amintirea celor care l-au iubit acel duhovnic situat mereu la mijloc: între itineranță și sedentarism, între rigoarea patristică și elasticitatea bunului-simț țărănesc, între înțelepciunea rurală și urbanitatea intelectuală, între ingenuitatea scenică și un diafan histrionism, între discursul volubil și sentința ireductibilă, între licență și inovație, între certitudine și neprihănită șovăială. La toate aceste interstiții se întrupează chipul pacificat al unui bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arbuști conferă un aspect deosebit aleilor și aduc un plus estetic grădinii dumneavoastră. Coacăzii roșii pot fi plantați la extremitatea grădinii, pe o brazdă rezervată plantelor perene, cum ar fi rubarba, căpșunele sau anghinarea. Acest lucru corespunde unei logici de bun-simț, pentru că plantele respective cer aproximativ același tratament. Dimpotrivă, zmeurii, care au o tendință evidentă de a-și răspîndi mlădițele peste tot, trebuie să fie plasați în fundul grădinii. Dacă optați pentru acest gen de grădină, alegeți un plan în formă de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în toate încurcăturile astea. Nu-mi dau seama de ce ai făcut-o. - Împușcarea cuiva ți se pare chiar atât de lipsită de sens? Îmi zâmbi cu căldură. - Dumneata n-ai împușcat niciodată pe nimeni. - Ce te face să afirmi asta? - Bunul-simț... și o lungă experiență în cunoașterea oamenilor ce vin pe aici. ș...ț Mă privi în tăcere. Ținea în mână cărțile de joc, făcute grămadă. Le netezi și le dădu pe față, împărțindu-le repede în două pachete. Cărțile păreau
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unde merge, atâta vreme cât e vorba de un local elegant, unde curge gârlă șampania demisec. Mai e și blondina mică și înfiptă, care e nițeluș palidă și vrea să nu rămână nimănui datoare, și e plină de raze însorite și de bun-simț și se pricepe strașnic la judo, fiind în stare să arunce peste umăr un șofer de camion fără să scape măcar o vorbuliță din ultimul editorial al lui Saturday Review. Și pe urmă mai e și blonduța foarte palidă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
meu”. Naive din punctul de vedere al motivației psihologice, astfel de noduri narative trimit spre zona implicării trans-logice, sugerând existența unei forțe metafizice care-l determină pe detectiv să acționeze împotriva propriei voințe, a instinctului de conservare și chiar a bunului-simț. Revenirea în Esmeralda îi oferă lui Raymond Chandler prilejul să plaseze încă una din bine cunoscutele sale meditații. Mizând pe această carte, romancierul încearcă să dea armătură logică unor acțiuni care, altminteri, ar fi putut lăsa impresia improvizației și arbitrarului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
le obții sau nu, în funcție de împrejurări. La fel și cu onorariul. Se întâmplă uneori să obții informația și încă multe alte lucruri, inclusiv o poveste despre un cadavru pe un balcon care, atunci când mergi să verifici, nu mai e acolo. Bunul-simț îți spune să mergi acasă și să uiți totul, inclusiv de bani. Bunul-simț vorbește întotdeauna prea târziu. Bunul-simț e un ins care-ți spune că trebuia să-ți verifici frânele săptămâna trecută, înainte de a fi izbit o mașină săptămâna asta
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
uneori să obții informația și încă multe alte lucruri, inclusiv o poveste despre un cadavru pe un balcon care, atunci când mergi să verifici, nu mai e acolo. Bunul-simț îți spune să mergi acasă și să uiți totul, inclusiv de bani. Bunul-simț vorbește întotdeauna prea târziu. Bunul-simț e un ins care-ți spune că trebuia să-ți verifici frânele săptămâna trecută, înainte de a fi izbit o mașină săptămâna asta. Bunul-simț e sfertul de dolar de lunea dimineața, cu care ai fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
încă multe alte lucruri, inclusiv o poveste despre un cadavru pe un balcon care, atunci când mergi să verifici, nu mai e acolo. Bunul-simț îți spune să mergi acasă și să uiți totul, inclusiv de bani. Bunul-simț vorbește întotdeauna prea târziu. Bunul-simț e un ins care-ți spune că trebuia să-ți verifici frânele săptămâna trecută, înainte de a fi izbit o mașină săptămâna asta. Bunul-simț e sfertul de dolar de lunea dimineața, cu care ai fi putut câștiga meciul dacă ai fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îți spune să mergi acasă și să uiți totul, inclusiv de bani. Bunul-simț vorbește întotdeauna prea târziu. Bunul-simț e un ins care-ți spune că trebuia să-ți verifici frânele săptămâna trecută, înainte de a fi izbit o mașină săptămâna asta. Bunul-simț e sfertul de dolar de lunea dimineața, cu care ai fi putut câștiga meciul dacă ai fi fost în echipă. Bunul-simț e omulețul în costum cenușiu care nu greșește niciodată la adunare. Dar e vorba întotdeauna de banii altcuiva. Al
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care-ți spune că trebuia să-ți verifici frânele săptămâna trecută, înainte de a fi izbit o mașină săptămâna asta. Bunul-simț e sfertul de dolar de lunea dimineața, cu care ai fi putut câștiga meciul dacă ai fi fost în echipă. Bunul-simț e omulețul în costum cenușiu care nu greșește niciodată la adunare. Dar e vorba întotdeauna de banii altcuiva. Al doilea plan al cărții, acoperind un spațiu restrâns (e vorba, practic, de ultimele două capitole), ne readuce în lumea romanului detectivistic
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sau să-i simt cuvintele, după care eram liber să le resping sau să le accept” (în Marc, 1987). Cea mai bună soluție este, cu siguranță, aceea preconizată de Freud (1937b/1987), care recomandă psihanaliștilor să adopte o atitudine de bun-simț și de modestie: „Nu merităm reproșul că am respinge cu dispreț atitudinea subiectului analizat față de construcțiile noastre. Ținem în mare măsură seama de ea și extragem adesea repere prețioase”. Istorictc "Istoric" În 1895, în prima sa publicație despre isterie, Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de adâncire a specializărilor, cu efect favorabil asupra productivității și a costurilor. Această remarcă, ușor de înțeles, este făcută, deoarece într-o anumită economie (centralizat-planificată de stat), posturile de la întreținere și auxiliare au fost desființate ca fiind neproductive. Raționamentul de bun-simț și economic este foarte simplu, orice activitate care eliberează timp specialiștilor pentru a-și releva calificarea în activitatea concretă trebuie înlocuită cu munca mai puțin costisitoare. Efectele unei astfel de atitudini sunt numeroase, printre care mulțumirea personalului calificat pentru activitatea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
memorialistică și traducerile întregesc portretul acestui cărturar cu largi disponibilități. Relatările pline de umor ale experiențelor încercate în călătoriile sale sunt făcute într-un stil vioi și antrenant. Pus în situații neprevăzute, de cele mai multe ori comice, povestitorul, înzestrat cu mult bun-simț și istețime, găsește rezolvări fericite. B. este primul care a făcut o călătorie la vlahii din Arabia, trimiși acolo de împăratul Justinian. În această amintire, el explică, într-o sinteză, scopul călătoriilor sale la românii din străinătate: „Pe acești frați
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
de pe ce poziții vorbeați. La un moment dat, domnul Shifter l-a Întrebat, cred, pe Stelian Tănase: „Domnule Tănase, cum definești democrația? Dumneata te definești ca democrat?”. La care Stelian Tănase a dat un răspuns de foarte mare pertinență și bun-simț: „Pentru mine, democrația este un regim politic care știe să apere drepturile minorității”. Sunt implicate aici o mulțime de alte lucruri, printre care libertatea presei. Domnul Shifter a dat, desigur, un răspuns provocator, Întrebând ce facem atunci cu drepturile majorității
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care utilizează categorii predefinite, bazate pe teorie, prin contrast cu cele empirice, induse de text, nu sunt totuși atât de diferite pe cât ar părea, pentru că cititorul se apropie de text, în mod inevitabil, având deja anumite presupuneri teoretice sau de bun-simț (Linde, 1993). Care ar fi atunci numărul optim de categorii și cât de largi trebuie să fie ele? Răspunsul la această întrebare depinde în mod firesc de scopurile cercetării, ca și de anumite considerații practice. Cercetătorul urmărește să atingă un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să-i raționalizeze dogmele, asupra mișcării filosofice iudaice, cât și asupra scolasticii medievale. Concepția sa face un pas înainte, respinge dogmatismul steril. Maimonide este un vizionar care, descoperind cauzele stării de înapoiere a societății contemporane sieși, pledează cu măsură și bun-simț pentru o adevărată cunoaștere a umanității și a divinității, ca și a relației existente între ele. El susține cu fervoare libertatea omului de a cunoaște și de a avea o conduită etică. Marile rele pe care oamenii și le pricinuiesc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin lucrările istorice (traducerile din clasicii elini și latini), ori prin influența exercitată în viața politică, Olahus este un important personaj al timpurilor în care se petrec tranzițiile spre modern în substratul mental european. Unul din seria umaniștilor al cărui bun-simț, spirit sincer și devotament întru binele umanității îl determină pe Erasmus să spere că în asemenea oameni se va “închega mult râvnita generație de aur a muritorilor”. „Eu însumi” - scrie olandezul - „m-am născut cu fire deschisă și mă desfată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cele spuse sau scrise pe dos de către nu puțini istorici, de altfel de o mare autoritate. Iar dacă noi vom fi dobândit o reușită mai fericită, judecata o lăsăm pe seama cititorului celui plin de discernământ. O asemenea pledoarie, plină de bun-simț, condusă de o minte luminată, depune mărturie concludentă asupra instrumentelor de lucru aflate la dispoziția istoricului, nu mai puțin asupra utilajului mental de proveniență europeană, resimțit în discursul său. Ambele aspecte explică interesul apusean pentru opera lui. Gândirea politică a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secolului XX: pagini din jurnalul intim al Bisericii, când nu mai avea șaptesprezece ani Addenda „Iuda Iscariotul, până ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus!” „Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși Încordați, ci cu credință, bun-simț și știință de carte” PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA NOTĂ PRELIMINARĂ Volumul de față este rodul cercetărilor mele În materie de biblistică și patristică de-a lungul mai multor ani de zile, În diferite medii universitare, laice sau teologice. Fără să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
prejudecățile feminismului sunt simptome ale unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul Însuși de „tradiție” poate Îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual refuzată. Dar nu deformată tendențios, fără argumente solide, fără probe decisive de ordin istoric sau filologic. Literatura mi se pare un registru mult mai frecventabil și mai cinstit, În acest sens. Dacă nu s-ar pretinde manual de istorie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
asta va face pseudoteologia din toate vremurile, În special când ajunge să fie recunoscută ca „oficială”). Fariseismul e Încarnarea spiritului fals, a Îndărătniciei În prostie și ideologie, Împotriva logicii vieții, a credinței și a iubirii; Încarnarea Îndărătniciei ideologice Împotriva evidenței bunului-simț, a evidenței unei acțiuni realizate cu acordul sau complicitatea Duhului Sfânt. De remarcat, În același context, radicalismul bun al lui Isus: alegeți Între Mine și Beelzebul, Între Cel care intră În casa demonilor, Îl leagă fedeleș pe Nefârtat, Îi fură
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dar dacă cineva ar vorbi Împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta, nici În veacul acesta, nici În [veacul] următor.” Totul apare la condițional (nu la indicativ, modul realității), tocmai pentru că o asemenea situație pare de neînchipuit În logica bunului-simț și a credinței naturale. Nimeni nu este socotit capabil să ajungă la un asemenea stadiu de mizerie și ticăloșie, Încât să pronunțe blasfemie Împotriva Duhului Sfânt. Nu e vorba, În contextul evanghelic, de a treia persoană a Treimii (am comite
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
botezat, s-a isprăvit, nu mai ai voie să păcătuiești. Aceștia exclud, pe de o parte, pocăința din partea păcătosului, pe de altă parte, capacitatea harului de a lucra și de a ierta, bunătatea harului. Aluzie clară la donatiști! Contrargument de bun-simț: ce se Întâmplă cu creștinii care au primit botezul de mici, fără să fie conștienți de „povara harului” pe care o duc În suflet? Aceștia sunt excluși de la mântuire, din moment ce mintea lor nu era Îndestul de coaptă atunci când au fost
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]