2,180 matches
-
avea ca adaos localități deosebite: Merișescu-Ciumulești, Merișescu-Tămburești, și când venea vorba despre ei se întreba dacă se face aluzie la "Ciumulești", la "Tîmburești", femeile fiind numite "Ciumuleasca", "Tîmbureasca". Asta venea din faptul că Merișeștii sau Teodoreștii nu erau țărani sau burghezi, ci membri ai unor familii obscure, ce-i drept, nu mai puțin reale, de aristocrație minimă, în sensul că puteau să-și urmărească documentar genealogia măcar un secol în urmă și să dovedească înrudirea cu alte grupuri sociale mai proeminente
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se prezenta un amator pentru un obiect notat în mod special pe catalogul Sultanei, Demirgian vestea clientul că nu poate decide singur și chema pe Sultana. Evident, cumpărătorii nu erau de obicei G. Călinescu mari intelectuali, oameni fără bani, ci burghezi bogați, ahtiați de lux țipător. Sultana avea o manieră de a exclama și de a elogia complet dezarmantă. Astfel clientul se atașase de un soi de garderob de nuc foarte înalt și cu multe sculpturi, care îi plăcea fiindcă era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
exorbitante a lucrurilor, făcea afaceri mai bune din vânzări mai puține. Reputația de a vinde scump satisfăcea snobismul cumpărătorilor, și a avea obiecte de la Manigomian însemna acum a fi om cu dare de mână. Chiar și calitativ, în ciuda falsurilor, clientul burghez trăgea un profit mai mare, fiindcă Sultana nu mai vindea după aprecierea la întîmplare a clienților, ci după un criteriu artistic. Cumpărai o copie cu bucăți de nuc cariat, dar era o copie după un prototip atestat, o mobilă de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ce să ne facem sânge rău cu ceea ce s-ar putea întîmpla? - Cariera unui arhitect este legată și de reputația în public, o campanie influențează asupra clientului. . - De obicei mi-aleg clientela printre oamenii cudiscernămînt artistic. Nu fac dependințe pentru burghezi. . - Îmi pare bine că ești optimist, eu mă tem serios.Pomponescu e tenace. . - Eu sunt un profesionist liber, nu impiegat public, ca să fiu concediat după placul lui Pomponescu. . - Ești însă și profesor la Școala de Arhitectură. Dacă... . - Vrei să zici
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răufăcător, ca să-l dea pe mâna vreunui sergent. Hoțul se smulse țipând că păgubașul e nebun și izbuti a se da jos din vagon, cu complicitatea altor călători, pe care Ioanide îi cunoștea din cursele sale zilnice ca fiind niște burghezi onorabili. Publicul se împărțise în două cu violență. Unii țineau cu păgubașul, alții luau apărarea hoțului, susținând că era un bărbat onest, că văzuseră cu ochii lor cum acela stătuse liniștit. Astfel, un fapt veritabil devenise o problemă și nevinovatul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spațiul exteritorial al misiunii diplomatice germane. Printre cei de față în congresul de familie se afla și Gaittany, care, auzind despre ce e vorba, se ridică discret și o șterse pe ușă afară. Propunerea, oricât s-ar părea de curios burghezului timorat, nu scandaliză adunarea. Se produse numai unele obiecții. . - Dacă vom fi arestați și deferiți Curții Marțiale, aventuraar fi dezagreabilă nu numai pentru ofițeri, dar pentru familie în totalitate. Ar fi mai bine să ne servim de interpuși. . - Prostii! sări
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu-și piardă avutul. Ca să-și păstreze fabrica, știu pe unul, care ne-a dat bani, dispus să cedeze toată Transilvania, sub cuvânt că ardelenii nu s-au asimilat. Partidele mari cu care noi am avut conciliabule sunt înțesate de burghezi timorați de comunism. Ne-am irosit tinerețea să apărăm de furtună o societate în prăbușire, care ne-a momit cu fonduri și ne-a adulat. Acești oameni primesc orice condiții, oricât de înjositoare pentru țară, din partea puterii care le făgăduiește
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mi-am dat eu seama, bunule Dumnezeu! Nu puteam să păstrez pentru mine această neplăcută remarcă? Iată-mă discreditat pentru totdeauna; și acum este înțeles că sunt un om fără inimă și fără simțăminte, un filozof sec, un individualist, un burghez și, pentru a spune totul într-un cuvânt, un economist de la școala englezească sau americană. Oh! Iertați-mă, scriitori sublimi, pe care nimic nu vă oprește, nici măcar contradicțiile. N-am dreptate, fără îndoială, și retractez cu toată inima. Nu cer
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aș dori, pe cât posibil, să îl înlocuiesc cu unul mai blând: Prevederea. De aceea, voi cerceta consecințele câtorva fenomene economice, opunând celor care se văd pe cele care nu se văd. Geamul spart Ați fost vreodată martor al furiei bunului burghez Jacques Bonhomme 8 când fiul său neastâmpărat a reușit să spargă un geam? Dacă ați asistat la acest spectacol, cu siguranță ați constatat de asemenea că toți privitorii, să fi fost vreo treizeci la număr, par să-și fi dat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că rezultă din acest lucru o stimulare a industriei în general, sunt obligat să strig: opriți-vă aici! Teoria voastră se oprește la ceea ce se vede, ea nu ține cont de ceea ce nu se vede. Nu se vede că, deoarece burghezul nostru a cheltuit șase franci pe un lucru, el nu va mai putea să îi cheltuie pe un alt lucru. Nu se vede că, dacă el nu ar fi avut un geam de înlocuit, și-ar fi înlocuit, de pildă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de ce organizatorii Dreptului la muncă s-au adresat contribuabililor. Or, cultivatorii spuneau: "Trebuie să plătesc 45 de centime. Deci, mă voi priva de o haină, nu îmi voi îngrășa pământul, nu îmi voi repara casa". Iar lucrătorii ogoarelor spuneau: "Cum burghezul nostru renunță la o haină, va fi mai puțin de lucru pentru croitor; nu își îngrașă pământul, așa că va fi mai puțin de muncă pentru terasier; nu își repară casa, deci va fi mai puțin de lucru pentru tâmplar și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este tratată de aceste școli de sus în jos, ca un lucru, dacă nu de dispreț, cel puțin secundar, până în punctul în care noi, pentru că ținem cont de ea în mare măsură, suntem tratați de economiști reci, egoiști, individualiști, de burghezi, de oameni fără măruntaie, nerecunoscând ca Dumnezeu decât josnicul interes. Bun! îmi zic, iată inimi nobile cu care nu este nevoie să discut punctul de vedere economic, care este foarte subtil și solicită mai multă stăruință decât pot să ofere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prea serios, a aruncat în foc al doilea manuscris și l-a scris pe cel pe care îl imprimăm (Notă a editorului ediției originale). 8 Jacques Bonhomme, traducere literală "Ion Om bun", revine adesea în scrierile lui Bastiat și întruchipează burghezul, echivalentul englezescului "common man". În timpul Revoluției de la 1848, Bastiat împreună cu Charles Coquelin, Gustave de Molinari, Joseph Garnier și Alcide Fonteyraud a întemeiat chiar un bisăptămânal cu acest nume, care a apărut între lunile iunie-iulie și care avea ca obiectiv creșterea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
guvernării teritoriale franceze 1 Pentru un studiu mai bun asupra tradiților politice din Franța, vezi Sudhir Hazareesingh, Political Traditions in Modern France (Oxford: Oxford University Press, 1994). 2 Tradiția uniunii comerciale franceze a urmat această abordare care era ostilă statului "burghez" și partidelor politice afiliate acestuia, în contrast cu unionismul comercial britanic sau german, care erau foarte apropiate de Partidul Laburist Britanic și respectiv de Partidul Social Democrat German. 3 S-a vehiculat că Lenin se considera un Robespierre de ultimă oră. Este
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
poziția. Din această perspectivă, școala este "aparatul ideologic de stat" care propagă ideologia burgheză (Althusser), sau ideologia "meritocratico-tehnocratică" (S. Bowles și H. Gintis), divizează membrii fiecărei generații (prin cele două rețele: primar-profesional și secundar-superior), astfel încât unii ajung proletari iar alții burghezi (Ch. Baudelot și R. Establet). Școala reproduce raporturile sociale, dar o face disimulat și pe căi mai eficiente (P. Bourdieu și J.C. Passeron). Mecanismele de ordin cultural explică inegalitățile, ca și cele de ordin economic. După cum vedem, există o dezbatere
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de prima tinerețe. „Nici Ghentul și nici Yprul nu avea/ Mai de ispravă țesător ca ea”259 - ocupația practicată, se pare la gradul superlativ, indică măiestrie, îndemânare, spirit burghez, eliberare din teritoriul limitat al căminului și o 252 Nevill Coghill, British Writers, vol. 1, British Council, p. 31. (trad. n.) 253 Ibidem. 254 Ibidem, p. 34. 255 G. Genette, Figuri, selecție, traducere și prefață de Angela Ion și Irina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe dealurile Florenței. Dar spre deosebire de cea a lui Ameto, dragostea lui Africo este simplă, pasională, nu implică divagații morale.”619 Ninfale nu este o povestire mitică în care forțele cosmice se opun una alteia, ceea ce se evidențiază este „un mit burghez al iubirii, maternității, al căminului și al familiei, o povestire despre sentimente domestice simple.”620 Părinții lui Africo îi sunt mereu aproape și îl susțin, atrăgându-i atența asupra pericolului unei iubiri cum este cea pentru Mensola, o nimfă a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spirit anticlerical, este o bună cunoscătoare a slăbiciunilor oamenilor Bisericii, o adulterină fără remușcări și fără moralitate, de aceea mai puțin scuzabilă. Ceea ce-i imputa soțului nu era lipsa virilității, ci a unei origini sociale nobile, meșterul țesător fiind prea burghez pentru 898 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 899 Charles A. Owen, art. cit., p. 303. (trad. n.) 900 Joseph D. Parry, Interpreting female agency and responsibility in The Miller's Tale and The Merchant's Tale, în „Philological Quarterly
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de prima tinerețe. „Nici Ghentul și nici Yprul nu avea/ Mai de ispravă țesător ca ea”259 - ocupația practicată, se pare la gradul superlativ, indică măiestrie, îndemânare, spirit burghez, eliberare din teritoriul limitat al căminului și o 252 Nevill Coghill, British Writers, vol. 1, British Council, p. 31. (trad. n.) 253 Ibidem. 254 Ibidem, p. 34. 255 G. Genette, Figuri, selecție, traducere și prefață de Angela Ion și Irina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe dealurile Florenței. Dar spre deosebire de cea a lui Ameto, dragostea lui Africo este simplă, pasională, nu implică divagații morale.”619 Ninfale nu este o povestire mitică în care forțele cosmice se opun una alteia, ceea ce se evidențiază este „un mit burghez al iubirii, maternității, al căminului și al familiei, o povestire despre sentimente domestice simple.”620 Părinții lui Africo îi sunt mereu aproape și îl susțin, atrăgându-i atența asupra pericolului unei iubiri cum este cea pentru Mensola, o nimfă a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spirit anticlerical, este o bună cunoscătoare a slăbiciunilor oamenilor Bisericii, o adulterină fără remușcări și fără moralitate, de aceea mai puțin scuzabilă. Ceea ce-i imputa soțului nu era lipsa virilității, ci a unei origini sociale nobile, meșterul țesător fiind prea burghez pentru 898 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 899 Charles A. Owen, art. cit., p. 303. (trad. n.) 900 Joseph D. Parry, Interpreting female agency and responsibility in The Miller's Tale and The Merchant's Tale, în „Philological Quarterly
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de grajduri și amant. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi pe la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci. La balurile garnizoanelor, roșiorii sunt vânați cu deosebire de infatigabilele silfide, măritate sau feciorelnice. O tânără nevastă neiubită fuge cu iubitul său din adolescență, „un roșior micuț”. Bătrânul soț moare
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de ani, în 1903. Era la modă. La fel și Albert Samain, decedat în 1900, din care medicinistul citează în franceză. Dar Weissmann are și alte lecturi. E socialist prin convingeri și îl citește pe Gherea, în timp ce Felix se simte burghez. Otilia admiră biblioteca bine căptușită a lui Pascalopol. Dar are și ea o bibliotecă de unde Felix extrage Mănăstirea din Parma și i-o împrumută vărului său Titi. Acesta, cam cretin, se mărginește să reproducă ilustrațiile. Tot înainte de războiul de întregire
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în fața hotelului, scriitorii români din întreaga lume ne priveau cu un sentiment amestecat de milă și admirație. Nouă ne-a plăcut mai mult să credem că suntem admirați pentru curajul de a fi călătorit într-un asemenea autobuz. Ifose de burghezi! - ne-am gândit noi. Ce știu ei? Pe noi nu ne deranjează prea mult... Uneori mai cârtim, dar supărarea ne trece, uităm. „Autobuzul lui Andrei” ne solidarizează și ne unește. O dată urcați în el devenim egali, dispare orice diferență axiologică
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Însuși cu o spontaneitate plină de inocență și cu un firesc dat de siguranța totală că - până și atunci când greșește - el are dreptate. Pe de altă parte, cărțile nu i se vând, iar imaginea despre sine e când aceea de burghez meschin, când de om al tuturor ruinelor. E născut pentru mediocritatea burgheză, dar soarta a făcut din el un fel de dandy anacronic, un ins obligat să-și contemple neputincios distorsiunea grotescă a vieții. Sinuciderea Îi e grăbită, Între altele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]