3,270 matches
-
cu alta. Pământurile Bisericii au fost confiscate În Europa de Vest și Nord - chiar și În țări catolice precum Spania și Austria -, iar pământurile latifundiarilor feudali au fost fie confiscate, fie vândute. Distrugerea vechii ordini feudale a făcut loc pentru apariția noii burghezii financiare de comercianți, oameni de afaceri și negustori. Noțiunea de „chemare” avansată de Luther a ajutat la punerea bazelor pentru legea naturală a proprietății și a furnizat fundamentul spiritual esențial pentru comasarea capitalului și bogăției - care a făcut posibilă epoca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o orientare productivă la una de consum. Teoria muncii a proprietății furniza un fundal filosofic ideal pentru o epoca În care atenția era concentrată pe munca grea, pe hărnicie, pe economie și pe acumularea de capital. Comercianții, negustorii și o burghezie În formare vedeau În teoria muncii o justificare pentru propriul comportament. Ideile lui Locke au devenit valori conform cărora să ne trăim viața și nu numai teorii care explicau natura relațiilor de proprietate. Astăzi, consumul și comoditatea sunt factori mult
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
organizare a activității economice, a vieții sociale și a puterii politice. Clasa burgheză În curs de apariție era, totuși mai grăbită să-l lase pe fiecare om liber să-și caute calea. O clasă aristocratică bine așezată a mers Împreună cu burghezia. Nobilimea s-a dovedit foarte flexibilă În a se adapta la noile regimuri republicane și dovedindu-se abilă În a folosi În propriul beneficiu resursele ei financiare și legăturile sociale, pentru a face afaceri foarte bănoase pe piață. Lucrătorii Însă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atât relații diplomatice și Înțelegeri biși multilaterale unele cu altele, să aibă de asemenea dreptul să folosească forța pentru a tranșa dispute, dacă este necesar 24. Pentru un timp, interesele noilor monarhii teritoriale, ale clasei capitaliste În formare și ale burgheziei au coincis. Noile puteri de Stat, dornice să-și consolideze puterea, aveau nevoie să genereze venituri. Trebuiau să fie recrutate armate, să fie construite vapoare, să fie fabricat armament, iar birocrații administrative trebuiau formate pentru a controla teritoriul propriu și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că interesul propriu rațional este motorul principal, iar eficiența economică este forța motoare a comportamentului uman. și-au Împletit ideile lor cu teoria lui Locke a dreptului de proprietate, cu noțiunea lui Adam Smith de mână invizibilă și cu credința burgheziei În democrația reprezentativă. Liberalii vedeau În piețele libere ordinea naturală a lucrurilor și credeau că dacă nu sunt Îngreunate, și sunt lăsate să Înflorească, acest lucru va Împiedica națiunile să se arunce În lumea de coșmar a lui Hobbes. Britanicii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
CL, 1935, 3-5; C. Dan Pantazescu, „Eu, Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S. [N. Steinhardt], „Cei șapte frați siamezi”, „Revista burgheză”, 1935, 4-5; Pericle Martinescu, „Eu, Tina și Adam”, „Reporter”, 1935, 70; N. Pătrașcu, Un scriitor al micii burghezii, „Reporter”, 1935, 71; AD. B., „Eu, Tina și Adam”, VR, 1935, 5-6; Victor Valeriu Martinescu, Galia Faressova, „Reporter”, 1935, 73-74; C. I. Șiclovanu, Doi autori și o carte, FCL, 1935, 1 472; Teodor Scarlat, „Femeia de la miezul nopții”, „Naționalul nou
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
în străinătate, să capete modeste slujbe etc.). A lucrat și ca ziarist, scriind virulente texte politice, mai ales împotriva Liberalilor (numiți "Roșii"), ca suporter și protejat al Partidului Conservator Român, compus aproape exclusiv din clasa superioară de boieri, de înalta burghezie intelectuală etc. Din cauza unor poeme sau texte patriotice scrise ca jurnalist, "regimul" a început să-i dea o "înaltă apreciere" (după epoci în care era criticat datorită unor fragmente "naționaliste"). Și astfel, Centenarul său a fost celebrat în marea sală
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
de nuanță: iudeocomunismul. Dacă ne referim la epoca acestor aberații se mai găsește masoneria. Toate ziarele aveau o sfîntă oroare de aceste trei, patru crime împotriva republicii domnilor Stelian Popescu, Ilie Rădulescu, Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru etc., crestele înalte ale burgheziei noastre, piscurile albe, al căror vîrf, imaculat din depărtare, era un moț de puroi". Mirare, poliția a confiscat ziarul, după ce se difuzaseră 30.000 de exemplare. Apoi, se consemnează în notă, a treia zi ziarul a reapărut. Norocul lui a
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
și calificarea culturii românești contemporane drept „formă fără fond” și combaterea ei violentă în numele „adevărului”, care nu ar fi însemnat altceva decât reîntoarcerea la tradiție. Ca purtător al acesteia era considerat poporul, prin care se înțelegea exclusiv populația mediului rural. Burghezia, moșierii și intelectualitatea erau socotite „pături suprapuse”, desprinse de popor și acționând contrar intereselor lui. Prin articolele teoretice ale lui T. Maiorescu și A.D. Xenopol, prin criticile vehemente ale lui Maiorescu și prin filipicele lui Eminescu, J. a reușit să
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
se desfășoară prin imitație, în condițiile unei interdependențe generalizate sau printr-un spirit al veacului rezultând din aceasta. Ca lege absolută a evoluției sociale s-a verificat limpede și în istoria civilizației române, a cărei ipostază modernă a fost creația burgheziei revoluționare de la 1848, iar din punct de vedere politic e opera Partidului Național Liberal și, printr-o contribuție aparte, a lui Ion C. Brătianu. Primul volum din Istoria civilizației române moderne, subintitulat Forțele revoluționare, prezintă și analizează această împrejurare, ca
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea acestor determinări rezultă superioritatea clasicului, „product firesc al oricărei societăți sănătoase”. „Clasic”, adică „sănătos” moralmente și activ - iată marota criticului. El pledează de fapt cauza unei literaturi menite să „propage” valorile întreprinzătoarei și austerei burghezii în ascensiune: „munca regulată și stăruitoare, viața liniștită de familie, «cinstea», economia, sobrietatea, hărnicia, sentimentele delicate”. Pornind de la aceste premise teoretice și programatice, criticul îi va exalta pe Vasile Alecsandri (pastelistul), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară), I. Al. Brătescu-Voinești, iar
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
mai ales a „decadentismului”. „De un Verlaine - vaticinează el - ne va feri îngerul de pază al României mari”, iar lectura unui roman de D’Annunzio îi provoacă „un dezgust pe veci”. Criticul jură pe „clasicismul de fier” rezultând din consolidarea burgheziei naționale și crede a identifica în Moș Anghel de Panait Istrati „clasicismul proletariatului”. Fostul socialist devine însă un aprig partizan și promotor al liberalismului, și astfel al „clasicismului burghez”: „Burghezia noastră ori va pacta cu capitalul străin, va pune în
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
veci”. Criticul jură pe „clasicismul de fier” rezultând din consolidarea burgheziei naționale și crede a identifica în Moș Anghel de Panait Istrati „clasicismul proletariatului”. Fostul socialist devine însă un aprig partizan și promotor al liberalismului, și astfel al „clasicismului burghez”: „Burghezia noastră ori va pacta cu capitalul străin, va pune în valoare bogățiile țării, va face ordine în stat, va selecționa valorile, va dezlănțui energiile, va cere tuturor munca intensivă - într-un cuvânt: va merge asanându-se - ori va duce țara
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
lui S. Aici se confruntă mentalitatea Hoțului, personaj generic, cu aceea a unui virtual păgubaș: un infractor ocazional vrea să fure (din rațiuni „umanitare”) un tablou valoros și, după o conversație cu Bătrâna, proprietară a acelei „cârpe mizerabile de pe vremea burgheziei”, începe să aibă dubii în privința inițiativei sale, apoi devine confesiv, își dezvăluie candoarea și sfârșește prin a fi o victimă sentimentală. De remarcat este finețea răsucirii lente și subtile (tot ca pe o funie) a contrastului dintre cei doi, precum și
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
personaje-măști, balerini. Toate, slujind un proiect dramatic orgolios, dar fără o deosebită percutanță în plan valoric. Talentul, la S., nu-i pe măsura gândirii lui teatrale efervescente. Într-o țară capitalistă - ca om de stânga, autorul are ce are cu burghezia ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
direcția creșterii nivelului de cultură politică și intelectuală, e neobosită. La pagina întâi, teoretică, Camil Petrescu, în postură de ideolog, sociolog și politolog, semnează toate editorialele revistei, printre care: Muncitorii intelectuali și ideea de clasă: (1) Cum s-a creat burghezia noastră, (2) Naționalismul burgheziei în industrie și naționalismul ei în război; Ce ne preocupă?, Cine sunt muncitorii intelectuali?, Materialism, mașinism, psihologism, Criza parlamentarismului, Despre intervenția statului, iar în numărul în care publicația sucomba din lipsă de suport financiar, pateticul text
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
cultură politică și intelectuală, e neobosită. La pagina întâi, teoretică, Camil Petrescu, în postură de ideolog, sociolog și politolog, semnează toate editorialele revistei, printre care: Muncitorii intelectuali și ideea de clasă: (1) Cum s-a creat burghezia noastră, (2) Naționalismul burgheziei în industrie și naționalismul ei în război; Ce ne preocupă?, Cine sunt muncitorii intelectuali?, Materialism, mașinism, psihologism, Criza parlamentarismului, Despre intervenția statului, iar în numărul în care publicația sucomba din lipsă de suport financiar, pateticul text Faceți din virtute o
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
diasporă (Emil Cioran, Petru Popescu) ș.a. În romanul Herbert, urmat în 1992 de un roman-pamflet, Tratat asupra cozii, iar în 1998 de volumul de nuvele Sâmbăta engleză și alte povestiri, S. este, după cum a remarcat critica, „un cronicar al valorilor burgheziei”, cu personaje ce amintesc de Anton Holban și Mihail Sebastian, dar și de Al.Vlahuță, I. Al. Brătescu-Voinești, Cezar Petrescu (eroii inadaptabili), Mateiu I. Caragiale și Ion Vinea (prin „decadentism”) ori, mai cu seamă, de Nicolae Breban, model preferat în
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
1983). În schimb, Pe firul de păianjen al memoriei (1977) e o edificatoare scriere memorialistică. Potrivit aprecierii criticilor, principala realizare a prozatoarei este primul roman. „Pânza de păianjen” simbolizează mediul sufocant al copilăriei Dianei Slavu, fiica unui ins de la „periferia burgheziei”, cu idei și inițiative care îi ies mereu pe dos, irascibil, imprudent în afaceri, dar pâinea lui Dumnezeu, milostiv cu cei amărâți, arțăgos cu nemernicii, chiar dacă depinde de ei, și a unei gospodine îndelung răbdătoare. Fată inteligentă, sârguincioasă la școală
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Medelenilor cuprinde două realități diferite: anii premergători maturității, în accepția de permanențe inalterabile ale existenței umane pe de o parte, și realitatea socială, pe de altă parte, înțeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viță veche și cel al burgheziei intelectuale, generoase, coborâtoare din răzeși. Prima realitate, prin care La Medeleni se constituie și într-un bildungsroman, este condiționată de stabilitatea celei de-a doua: conservarea candorilor edenice proprii vârstelor aurorale pare posibilă doar în condițiile unui timp social-istoric propice
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Slavici, D. Comșa și D. Popovici-Barcianu, care erau și membri ai comitetului redacțional, V. Mangra, G. Coșbuc, Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu, G. Bogdan-Duică, iar după 1896 Elie Dăianu, I. Scurtu și, probabil, Andrei Bârseanu. T. apare într-o perioadă când burghezia română din Transilvania se reorganiza în cadrul Partidului Național Român, căutând mijloace noi de acțiune. Grupul condus de I. Bechnitz și I. Slavici își structurează programul în funcție de două principii: realizarea unității culturale a tuturor românilor și necesitatea de a se strânge
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
Amar de vreme, București, 2001; Ștefan Zeletin. Contribuții documentare, Bacău, 2002. Ediții: Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul popular românesc, introd. edit., București, 1971; Al. Tzigara-Samurcaș, Scrieri despre arta românească, introd. edit., București, 1987, Memorii, III, introd. edit., București, 2003; Ștefan Zeletin, Burghezia română, originea și rolul ei istoric, București, 1991, Neoliberalismul, București, 1992; Vintilă Ciocâlteu, Adânc împietrit, București, 2003. Traduceri: Michelangelo, Sonete, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., pref. Tudor Vianu, București, 1964, Sonete și crâmpeie de sonet, îngr. și pref. trad
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
suntem fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții care au optat pentru dictatură și, întrucât extremiștii fac caz de religie, roaba lui Dumnezeu Alice scrie în jurnal: „Nu te văd hitlerist, Doamne”. Este dezgustată și de „burghezia criminală”; pierderea Transilvaniei, asasinarea lui N. Iorga sunt pentru ea mari drame naționale, pe care le percepe ca atare. „Doamne - se roagă ea - fă-ne vrednici și putincioși.” Nu are deloc încredere în oamenii politici ai momentului, toată speranța ei
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
cărți” ale aceleiași istorisiri. Reunind tipologic, dar la un nivel artistic diferit, caractere din narațiunile scurte ale autorului, romanele compun o sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-o zi de vară, la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari, dar, cu excepția baciului Micu, acestea nu au pregnanță, prezența lor întregind doar imaginea spațiului rural, gândit ca măsura caracteristică a etosului național. În al treilea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]