1,697 matches
-
Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se poate stabili greutatea medie a unui strugure odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1. Producția de struguri la butuc. Se cântăresc strugurii de la cel puțin 10 butuci și se stabilește producția medie pe butuc. Scara de interpretare este următoarea: foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7) și foarte mare (nota 9), în raport cu direcția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1. Producția de struguri la butuc. Se cântăresc strugurii de la cel puțin 10 butuci și se stabilește producția medie pe butuc. Scara de interpretare este următoarea: foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7) și foarte mare (nota 9), în raport cu direcția de producție în care este încadrat soiul. 3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1. Producția de struguri la butuc. Se cântăresc strugurii de la cel puțin 10 butuci și se stabilește producția medie pe butuc. Scara de interpretare este următoarea: foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7) și foarte mare (nota 9), în raport cu direcția de producție în care este încadrat soiul. 3.2. Producția marfă. Interesează la soiurile pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 9), în raport cu direcția de producție în care este încadrat soiul. 3.2. Producția marfă. Interesează la soiurile pentru struguri de masă și se exprimă în procente din producția totală. În acest scop se cântărește producția marfă la minim 10 butuci. Scara de interepretare este următoarea: foarte mare > 90% (nota 1), mare 80-90% (nota 3), mijlocie 70-80% (nota 5), mică 60-70% (nota 7), foarte mică < 60% (nota 9). 3.3. Indicele bobului. Acesta reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pielițe + semințe). Scara de interpretare este următoarea: indicele de randament foarte mic < 3 (nota 1), mic 3-4 (nota 3) , mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7), foarte mare (nota 9). Coordonarea unitară a conservării, caracterizării, colectării și utilizării durabile a resurselor genetice din agricultură a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
producătorii direcți Concord, Delaware și Catawba ce aparțin speciei americane Vitis labrusca, în care aminoacizii sunt reprezentați de alanină și triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă de aminoacizi se găsește în seva care circulă prin organele lemnoase ale butucului de viță de vie. Lorcheveque (1998) analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt Însă fructul răutății omenești, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe dușmanii mei’’. Torturile suportate În Închisoare sunt greu de imaginat pentru fiecare dintre noi: mâinile și picioarele le-au fost prinse În butuci de lemn, pielea capului le era crestată și rănile erau presărate cu sare, primeau bătăi În fiecare zi, pe piept și tălpi li se punea fier Încins, la subțiori erau arși cu bucăți de cânepă Înmuiată În păcură, le-au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
sufletele lor neprihănite dincolo după retezarea capului, când nu mai cunoșteau niciodată moartea și deveneau sfinții lui Dumnezeu cel viu și-L Însoțeau pe Hristos oriunde s-ar fi dus El. Ei purtau această slavă Înaintea așezării capetelor lor pe butuc aceasta reieșind din Îmbărbătările domnitorului către fiii săi: „Fiii mei, iată, toate avuțiile le-am pierdut. Să nu ne pierdem și sufletele! Stați tari, bărbătește, dragii mei, și nu băgați seama la moarte. Priviți la Hristos, Mântuitorul nostru, cate a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
fața sultanului Ahmed al III-lea și li s-a reamintit că Își pot cruța viața dacă se dezic de Iisus Hristos. După ce Constantin Brâncoveanu și-a Îmbărbătat copiii rând pe rând, Începând cu sfetnicul Ianache au pus capetele pe butuc și sub securea necruțătoare a călăului au acceptat moartea cu demnitate. Când a venit rândul lui Mateiaș, mezinul de 11 ani, Îngrozit de teamă s-a aruncat la picioarele sultanului, promițând că se va face musulman, dacă va fi cruțat
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat." "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne în Mine și Eu în el, acesta aduce roadă multă. (Ioan, 15, 5)" Seva trece din butuc în viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cele subterane. Plantele din școala de viță, formează tumori atât pe partea aeriană, în locurile unde au fost extirpați ochii sau la punctul de altoire, cât și subteran la nodul bazal. La plantele pe rod, se dezvoltă tumori pe tulpina butucului și ariceală (o aglomerare de gale mici tumorete) pe cordoane și coarde. Majoritatea țesuturilor tumorale putrezesc la sfârșitul fiecărui an, iar în anul următor apar altele noi.. De regulă, aceste porțiuni moarte se taie și ca urmare, butucul apare sărăcit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe tulpina butucului și ariceală (o aglomerare de gale mici tumorete) pe cordoane și coarde. Majoritatea țesuturilor tumorale putrezesc la sfârșitul fiecărui an, iar în anul următor apar altele noi.. De regulă, aceste porțiuni moarte se taie și ca urmare, butucul apare sărăcit de formațiuni fructifere, iar producția scade (fig.188). Prevenire și combatere. Măsurile ce se impun sunt în general aceleași ca în cazul cancerului de la pomi. (vezi pag.266). În privința combaterii biologice, până nu demult, nu exista un biopreparat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
10șC (maxima fiind de 32șC, iar optimum de 22-23șC). În timpul germinării, sporul crapă, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce va cădea pe sol. În timpul ploilor repezi din primăvară, sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție ce pătrund în țesuturile plantei-gazdă prin stomate. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece sporii de rezistență germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conținut redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar crăpături longitudinale, profunde, care pot fi confundate cu efectul secetelor prelungite din timpul verii (Maria Oprea și col., 1984, E. Ulea, 1994). În secțiune longitudinală prin lemnul butucilor atacați se văd brunificări specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet, în funcție de soi . Ciuperca produce o distrugere a celulozei, lignina nefiind transformată, ceea ce conferă lemnului o culoare închisă. Lemnul crapă în trei direcții, fapt ce explică și ruperea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trei direcții, fapt ce explică și ruperea foarte ușoară a cordoanelor atacate, când se încearcă rezistența la îndoire, ceea ce se cheamă “testul morcovului”. Uneori simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din brațe, dar ulterior atacul progresează cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câțiva ani survenind moartea. Transmitere-răspândire. Principala sursă de infecție o reprezintă sporii ciupercii, iar momentul optim al realizării infecției se întâlnește primăvara, în perioada februarie-aprilie și toamna în perioada septembrie-decembrie (E.Ulea, 1994). Temperatura de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în toamnele ploioase, viile să fie culese mai de timpuriu, înainte ca putregaiul să producă pagube. Lucrare de desfrunzire a butucului în jurul ciorchinilor, mărește circulația aerului și limitează instalarea ciupercii. În cazul când concentrația în zahăr a boabelor este mică și condițiile climatice favorizează infecțiile, dacă mai sunt cel puțin 2-3 săptămâni până la recoltare, se vor aplica tratamente cu produse din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
eficacitate medie). În camerele de forțare a vițelor altoite, pentru a evita pierderile C. Tică (1990), recomandă tratarea coardelor înainte de introducerea la forțare, cu: Rovral 50 PU-1 %, Ronilan 50 PU-0,1 %, Sumilex 50-0,1 %. Ciuperci ce produc uscarea prematură a butucilor viței de vie 10.13. Esca viței de vie - Stereum hirsutum - Phellinus igniarius Esca sau apoplexia viței de vie, este una dintre cele mai vechi boli cunoscute, fiind semnalată pentru prima dată de greci șI romani (Maria Oprea, 1989). Din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
viței de vie 10.13. Esca viței de vie - Stereum hirsutum - Phellinus igniarius Esca sau apoplexia viței de vie, este una dintre cele mai vechi boli cunoscute, fiind semnalată pentru prima dată de greci șI romani (Maria Oprea, 1989). Din butucii ce prezentau simptome tipice de apoplexie (moarte instantanee), au fost isolate cele două ciuperci mai sus menționate, în funcție de regiune fiind răspândită una sau alta, iar uneori amândouă. Unele cercetări arată că zona centrală degradată a lemnului prezintă un putregai de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înfloritului, pe frunzele bazale ale lăstarilor care prezintă o îngălbenire (la soiurile albe) sau o înroșire (la soiurile roșii), între nerevuri, urmată de apariția unor arsuri marginale ale frunzei. De regulă, aceste simptome pot fi localizate pe o parte a butucului unde sunt răni mari de la tăieri. Este important de precizat că aceste manifestări pot fi deseori confundate cu o lipsă de magneziu la soiurile albe sau o lipsă de potasiu la soiurile roșii. În cazul unei evoluții încete a bolii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cazul unei evoluții încete a bolii, țesuturile din dreptul petelor se brunifică și se unesc cu porțiunile uscate situate pe marginea limbului, astfel că întreaga frunză se brunifică și apoi cade. Boala evoluează rapid în verile calde și secetoase. Butucii aparent sănătoși se ofilesc brusc (apoplexie), în câteva ore sau câteva zile și frunzele se usucă începând de la vârful lăstarilor. Porțiunile uscate capătă o culoare cenușie albăstruie destul de caracteristică (Bernadette Dubos, 1985). În secțiune transversală prin butucii afectați, lemnul prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
calde și secetoase. Butucii aparent sănătoși se ofilesc brusc (apoplexie), în câteva ore sau câteva zile și frunzele se usucă începând de la vârful lăstarilor. Porțiunile uscate capătă o culoare cenușie albăstruie destul de caracteristică (Bernadette Dubos, 1985). În secțiune transversală prin butucii afectați, lemnul prezintă o arsură mai mult sau mai puțin limitată, în porțiunea centrală. În secțiune longitudinală, zona brună este sfărâmicioasă, de culoare albicioasă, mărginită de o zonă de lemn puternic brunificată care nu este încă dezorganizat (P. Galet, 1991
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]