1,029 matches
-
cenușa Zarazei. Când ulti mele urme de cenușă de pe pe reții urnei au fost înghițite, cântă rețul și-a turnat terebentină pe gât, dar n-a reușit să moară. N-a făcut decât să-și ardă coardele vocale, terminând cu cântatul pentru totdeauna. A dispărut cu totul și din Bucureștiul real, și din celălalt București, fan tomatic și cețos, din memoria oamenilor. Unchiul meu dinspre mamă, care este actor, făcea un turneu cu trupa lui când l-a întâlnit prin 1959
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
a atins nici o fată În viața lui. E dus cu pluta. — Așa Îmi place. Îmi place de tine că știi să le zici. Nu ești proastă deloc. Mai vrei o vodcă? — Una mică, poate Îmi vine să cânt... — Lasă naibii cântatul, mă scoate din sărite folku’ tău. — Ei? Ce zici? O să vorbesc cu bătrânu’ diseară, poate nu vine afu mat, că e la mănăstire, la Măgura, cică să se sfătuiască cu Ghenadie... Îți mulțumesc, nemernicule. — Păi de-aia ai venit aici
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Hai, Blândețea, nani-nani, cu bunica ta cea dragă! Hai, taci, și, nani-nani! Dormi cu florile, și cu zorile, și cu zâmbetele, toate, puișori de nestemate! Hai, Blândețea, dormi, ușor, spre iubirea tuturor! Bunica Cica se opri din legănat. Și din cântat. Blândețea adormise. Adormi, ceva mai încolo, și ea,în patul de alături cu legănușul. Trecu seara. Trecu noaptea. Trecură alte zile, alte seri și alte nopți. Și alte primăveri, și alte veri, și alte toamne și alte ierni. Și alți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scris o carte, autorul se cade a reveni asupra ei, deoarece ea, cartea, e ca și un copil al lui care, nu-i așa, se cere supravegheat! Odată meșteșugit cuibul, rândunica se așează la locul ei și se apucă de cântat fericită, comunicând oamenilor, în legea ei, despre starea vremii... Omul după ce, la maturitate, se strânge la casa lui se gândește la câte și mai câte (bune și rele!), el având de reglat socoteli nu ca vremea ci ca „vremurile”!. Când
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
acum împreună cu mine!... Să te văd la ce-mi ești bun!... Și cântară astfel, umăr lângă umăr, pe rând și amândoi odată multă vreme încă, până când în sticla încețoșată a ferestrelor începu să albească lumina zorilor și să răsune primul cântat al cocoșilor. Atunci moșneagul păru deodată biruit de osteneală și puse capăt cântărilor, cu un prelung chiot de izbândă, iscat cu meșteșug printr-o ultimă alunecare a arcușului pe coarde. El găsi cuvinte măgulitoare pentru silința și pentru priceperea ucenicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Că la un joc mereu pierdeam, Foarte rapid ne împăcam, Prieteni buni redeveneam. Însă acestea-s amintiri, Prietenii, dar și trăiri Ce sigur nu le vom uita, Vor dăinui-n inima mea. Pasiuni Dacă ești pasionat De teatru sau de cântat, De desen sau poezii, Pasiuni sunt mii și mii. Un pictor poți deveni, Ori actor vei putea fi. De ești stea de cinema, Faima este doar a ta. Dacă vrei ceva ușor Poți să fii un dansator Și dacă ești
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
căruța deja plină și-și găsește loc pe fânul moale unde se așază pentru a privi stelele care încă nu plecaseră la culcare. Liniștea este întreruptă din când în când de scârțâitul roților de car, de geamătul boilor și de cântatul cocoșilor care se aud în depărtare. Diii, Joian! Deși îl văzuse de mii de ori, Ion stă cu ochii ațintiți la bolta cerului. Era de un albastru închis, iar cele câteva stele rămase păreau niște perle galbene ce șopteau între
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lunecând de pe trepte pe străzi, parcă tot ne-auzim, cât de mult am să fug, tot la tine în rând mă visez concertând și-ți promit anonim, de oriunde voi fi, la chemarea-ți de oricând o să-ți fiu la cântatul cocoșilor prim.... furtună ... dă mai (departe) Azi e prăpăd și pomii să răstoarnă, pe drumuri sunt baloți dă vată grea, la radio s'-anunță că ar vrea petalele să-ți treacă dă lucarnă. Cad flori, cât ochii tăi dă mari
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în timpul actului sexual și că aceste secreții formează „Marea Libație a Vârfului Median”. În ceea ce privește libația inferioară, trebuie să menționăm că taoiștii au considerat întotdeaună cunilingusul ca fiind o metodă excelentă de a absorbi acest elixir, deși ei nu recomandă felația („cântatul la flaut”) din cauza riscului ejaculării necontrolate. Aceste observații acoperă cultivarea esenței sexuale prin actul sexual. Acum, să aruncăm o privire la situația energiei. Conform tao, atunci când un bărbat sau o femeie ajunge la orgasm, are loc o scurtă explozie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
termeni chinezi din Dormitorul de Jad, însoțiți de denumirea lor științifică: Denumirea științifică Traducere literală cervix Poarta Interioară clitoris Terasa de Jad Perla Prețioasă Sămânța Bobul yin clitoris (frenulum) Coardele Lăutei clitoris (prepuț) Câmpul Divin cunnilingus Sorbirea Izvorului Abundent felație Cântatul la Flaut act sexual Norii și Ploaia Trasul cu Tunul Relații Prietenoase sex homosexual (feminin) Frecarea Oglinzilor sex homosexual (masculin) Despicarea Piersicii Relații cu Dragonul yang labiile mici Mugurii de Grâu Perlele Roșii Muntele lui Venus (mons veneris) Dealul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Marele Maestru a subiliniat faptul că acea creativitate a apărut din acest centru și că oamenii cum era Ceață în Crâng, un artist deosebit de talentat, aveau în mod natural acest centru deschis. Centrul din gât, în mod previzibil, ajuta la cântat, dar era responsabil și de clarviziune. Folosit în combinație cu al Treilea Ochi, acesta interpreta percepțiile altor realități văzute de acel centru. Adesea, Saihung nu-și înțelegea experiențele spirituale până când centrul din gât nu pronunța înțelegerea verbală. Dan-tien superior sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Netezea În felul său calea capitalismului În propria ogradă. Aflase de planurile fiului său cu câteva ore În urmă, la ceaiul de dimineață. N-a avut nici o obiecție, ba dimpotrivă, spre bucuria Martei care făcuse focul În cabană la primul cântat al cocoșilor. La urma urmei, și un pierde-vară ca Flavius-Tiberius ar putea reuși În viață. Dacă nu ratează momentul potrivit. El cum a făcut? A lăsat mai Întâi mâna Amaliei să-i șteargă fruntea cu o batistă. Apoi să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din când În când, și care sună cam așa: Ca păsările, mort voi cântări mai greu decât viu... Puneți „costă” În loc de „cântări” și versul are Înțeles. Păi, știi de ce? Nu. Pentru că o pasăre moartă nu mai poate cânta. Pe ele cântatul le face ușoare și le ajută să zboare. La fel și cu pictorii. Moartea, Sebastiane, orice s-ar spune, dă greutate... Cui? dom' Brândușă ? La toate. Și nouă? Da, numai că nu În părți egale. Păi, eu am cântat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lui Beethoven, cântată de Filarmonica din Viena, sub bagheta lui von Karajan, de care toată lumea a auzit, inclusiv recepționista de la hotelul Regyn’s Montmartre. Ea, personal, o prefera pe la jeune femme, atât de umană, filarmonicii din Viena o mașină de cântat, și chiar lui Beethoven, În general, care, dacă ar fi auzit când a compus și dirijat Simfonia a IX-a și aria de la belle de la etajul II, ar fi schimbat ceva În elanul prea optimist al celebrei sale creații, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
poezie așa, simțită, sinceră, dar, când intrase la Universitatea Populară, cursul de poezie „De la Dosoftei la Eminescu” fusese înlocuit de cursul de radioficare „De la Popov la Marconi”. Nici de cântat nu știa cânta, cum făcea Dromiket 4; pe vremea lui, cântatul individual nu era privit cu bunăvoință, se cânta mai mult în cor, sub atenta îndrumare a unui dirijor de specialitate. Doar doi-trei aveau dreptul la solo-uri. În ciuda acestor mici probleme, viața la bordul navei „Bourul” se scurgea liniștită. Cosmosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dar să fi scris totuși ceea ce ai scris“. Din fericire, Du Maurier nu detectase nici o rezervă În tributul adus, În Încheiere, stilului narativ al romanului: „un stil atât de vorbit și de fumat, de desenat, de jucat, de fluierat și cântat, Încât nici nu ne mai trece prin cap să ne Întrebăm dacă este cumva și scris“. Căci, dacă Îți puneai Întrebarea, trebuia să Îți răspunzi că nu era scris prea bine. Dar fluxul de amintiri și anecdote nostalgice, pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cinste. Singurul său dezavantaj era c-a făcut parte din generația care a fost obligată să învețe limba rusă, cântând. De fericire, pe toate străduțele, lumea mărșăluia și cânta. Patrick se pricepea foarte bine și la limbi străine și la cântat. Au venit de l-au luat într-o noapte, minunîndu-se de toate înclinațiile lui, niște domni foarte simpatici, într-o mașină... După patru ani, aceiași domni au revenit, în același mijloc de locomoție, și tot către seară. Au tropăit stingheriți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
exista două femei așa urâte ca nevasta lui O’Toole. Așadar, aici exista un mister. Deggle se îndreptă agale spre Dolores. Ea continuă să cânte cu gura sa știrbă, ignorându-l. — Doamna O’Toole? întrebă Deggle. Dolores se opri din cântat, se întoarse încet și se uită la el. — Iubitule, spuse ea. Așază-te. Iubitule? se gândi Deggle, dar era obosit, așa că se așeză pe scaunul lui Jones. Virgil, se gândi Dolores. Vocea cântătoare a feței puhave. Inima îndurerată în corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
toate. Maică-sa și cumnatele ceruseră roibos îndulcit cu vanilie și asprit cu o urmă de sâmbure de cireașă. Era în paradisul mirosurilor peste care trecea gânguritul femeilor, ca o briză. Omar simțea asta drept muzică. Atunci, în Kerman, auzise cântatul unor voci care nu există decât între sufletele pornite în aceeași călătorie. După ceai, sosiră bărbatul și femeia lui farhavită să îi ducă la Turnul Magilor. — Ce-i acolo, mamă? — Un templu... Nu era nici templu, nici turn, arăta ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îi legase la un loc, și Petrică Cîrcu a oprit-o sub candelabru și-a dat s-o pupe. Atât așteptase Bozoncea. A răsturnat masa și-a strigat: - Săriți, mă, că-mi fură nevasta! Lăutarii s-au oprit uluiți din cântat. Doar așa era obiceiul! Sandu și Nicu Piele i-au și încălecat pe negustori. Gheorghe cu ucenicul s-au dat lângă ușă. Măr i-a făcut Stăpânul pe meșteri. - Na-vă! Să vă mai uitați la nevestele altora! striga. Didina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o sumă, dacă nu este precedat de câteva cifre. Un agricultor, un zidar, un soldat reprezintă fragmentele uniforme ale aceleiași mase, segmentele aceluiași cerc, aceeași unealtă cu mânerul diferit. Toți aceștia se culcă și se scoală o dată cu soarele; pentru unii, cântatul cocoșului; pentru altul, goarna; pentru acesta, un pantalon de piele, doi coți de postav albastru și niște cizme; pentru ceilalți, primele zdrențe care le cad sub mână; pentru toți, cea mai ordinară mâncare: strădaniile lor se Îndreaptă cu egală măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
în pelerinaj. Suna ostentativ, ca și cum ar fi imitat-o pe una din maicile de la școală. Dar Maggie se ruga să meargă. A, vrei Betleem? Nu părea s-o creadă. Mergi la Betleem? A, nu dragă, Doamne ferește! Rabinul termină acum de cântat și se băgă în discuție. —Trebuie să ajungi la Betleem? Se întoarse într-o poziție din care putea da indicații. Nu, de fapt, mă duc la Ierusalim. Și se pare că am fost înșelată, mă tem. —Înșelată? —De un taximetrist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cântau... (Plâns cu sughițuri.) Până și călăul cânta... până și osânditul... se așeza în genunchi și cânta plângând... săreau hainele de pe el și noi... O, Doamne, ce-ai făcut din noi? Cu ce ți-am greșit? Și după ce terminau de cântat, izbucneau în strigăte! Vivat! Vivat guvernatorul! Vivat generalul! Vivat osânditul! Apoi... se făcea liniște... și se auzea... ARTUR (Cu degetul la buze.): Psst! GARDIANUL: Hârști! (Puternic.) Și din nou răpăiau tobele! Și capul osânditului era dus încet, încet... prin oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dar BĂRBATUL CU VIOLONCELUL nu dă semne că i-ar fi remarcat prezența. BĂTRÎNUL CU BASTON bate ușor cu bastonul în. podea. Nici o reacție. BĂTRÎNUL CU BASTON bate mai tare cu bastonul, în pământ. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se oprește din cântat și își ridică privirile.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Fii un... te-am ruga cu toții... dacă nu te superi... fă și dumneata o pauză. (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL își așază arcușul pe scaunul de alături, își scoate o batistă și începe să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mai tare cu bastonul în podea.): Nu te supăra... (Nici o reacție. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă preocupat, captat, pasionat, absent.) BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind secunde în șir cu bastonul în podea.): Da’ încetează dracului, odată! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se oprește din cântat și ridică privirile mirate către BĂTRÎNUL CU BASTON.) BĂTRÎNUL CU BASTON (Bate continuu cu bastonul, iritat; când realizează că BĂRBATUL CU VIOLONCELUL s-a oprit din cântat rămâne secunde lungi cu bastonul în aer, paralizat; după câteva secunde de tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]