3,117 matches
-
Articolele Autorului Orașu-i nebun cu toate bisericile-n derivă, piețele-s pline de statui negre, oameni bolnavi prin lipsă de muncă, nebună ești și tu, plimbându-te pe străzi, te pipăie cu privirea cerșetorii, siliconată de frig. Mirosul sălbatic și cârciumile din care se varsă valuri de fum... Anomalie e și distracția de noapte cu trupuri șerpuitoare. Am vrut să știu de ce nu se întâmplă nimic în orașul ăsta prins bine în brațe unde se petrec lucruri ciudate...!? Zăpezile au pus
MIROSUL SĂLBATIC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354528_a_355857]
-
acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr . Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > BALAURUL DIN COCHIRLEANCA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BALAURUL DIN COCHIRLEANCA (după o știre transmisă la radio) L uni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
în totală contradicție cu ceea ce se putea vedea și prin geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu sfințenie tradițiile așa că nu li se părea nimic ieșit din comun să discute despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
nepoți. Și când te gândești că, peste sute de ani, oamenii de știință vor afirma că și această legendă, la fel cu toate celelalte sunt doar născocirile unor bețivani leneși de la sat. Rușine! (după o știre transmisă la radio)Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
poleite cu iluzii și speranțe. După vreo patru-cinci pauze, se definitivau perechile care dispăreau discret. Înainte de asfințitul soarelui plecau și părinții tinerilor. Treburile gospodărești și orătăniile din curte nu le permiteau să stea mai mult. Rămâneau unii bărbați, care înfundau cârciuma până noaptea târziu. Însă, era o categorie de oameni, bărbați tineri sau bătrâni, cu soțiile sau prietenele lor, împătimiți ai jocului, care spre seară, se îndreptau agale spre horă. Lor nu le plăcea hora cu ritmul ei lent. În ei
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
ștrengărește, dar pe pământ nu vor mai reveni, probabil, niciodată.... Ca nunțile ăn vreme de război, cuvintele, frumoase adăposturi, îmi amintesc de cavalerul scoțian Rob Roy, o, cavaleri, o, nunți, copiii noștri. Femeile plecară la război, bărbații. se ascund prin cârciumi, tu, cavaler scoțian, Rob Roy, ce vremuri de trădare, amari sâmburi. Gingașă-i ura, aspră este viața, între iubiri, turniruri și pariuri, când vom muri eroic, vor cânta toți îngerii spioni în pardesiuri... BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Afară din vis
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]
-
dintre ei a fost Ștefan Ciubotărașu. Odată, la o filmare pentru „Amintiri din copilărie”, în mahalaua Țicăului, marele actor s-a machiat, apoi a mers în cimitir la mormântul lui Ion Creangă. Ieșind de acolo a trecut ulița, la o cârciumă, unde a dat băutură de pomană pentru sufletul povestitorului humuleștean și, desigur, și-a dat sieși. Într-un târziu Ciubotărașu a revenit la bojdeucă adus de câtre șofer și urmat de alaiul unei liote de copii. Actorul nu mai era
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
susținere. Atât tot! Spitale, școli și drumuri nu se realizează de „stat guvern sau parlament” ci de oamenii comunelor, la propunerea primarului,om potrivit la locul cuvenit, și din veniturile proprii ale comunei care nu trebuie risipite pe floricele și cârciumi. Acestea din urmă pot fi realizate de investitori locali care doresc să se îmbogățească. Guvernul să respecte întocmai master-planul de autostrăzi aprobat de Europa nu să se ocupe de maghernițele primarilor Mă doare capul de atâta meditație sterilă deoarece nu
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
prostul de Gheorghe nu simțise diferența; numai mamaia mătura liniștită în fața grajdului. -Băi, nea Gofule! a îneput săracul Gheorghe, dar imediat mamaie l-a pus la punct. -Ia du-te, măi omule acasă, că noi avem treabă! Ce am deschis cârciumă în mijlocul bătăturii?! Gheorghe, supărat a pus dopul la sticlă, a mai plescăit de câteva ori a plăcere și s-a îndreptat spre poartă cu ochii la Ciobănel, câinele nostru, care, simțind frica lui tataie, mârîia printre dinți. Când a închis
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
domnișan, șuviță din marea familie a Stăncioilor, Laurențiu Ciolănescu, și a domnului Gelu Cazan, amândoi prelucrând fotografiile, ba mai mult, artistul Gelu Cazan a creionat cu exactitate casa părintească a lui Titus Podea, dărâmată astăzi, unde pe vremuri a fost cârciuma tatălui său, de unde parcă răzbate și acum damful vinului adevărat de Orlești și al pastramei de noaten, de-ți lasă gura apă. „Păcat că nu am găsit nicio fotografie cu casa părintească, s-a demolat așa... o istorie a unui
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
lui tata-mare însemna „noroc”, vărsându-se plină la prima oră de școală. -O să învețe, că doar s-a vărsat plină, nu s-a spart goală! ne-a spus mulțumit, după ce a ascultat toată povestea. -Tu crezi că suntem la cârciumă: când se spartge sticla plină, o să avem vânzare bună! i-a întors-o tanti Oala spre nemulțumirea mea. Într-adevăr, călimara mi-a purtat noroc în toți anii de școală, iar rușinea din prima zi a fost un stimulent care
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
ținea la avutul lui. Era un om adevărat! Mă uitam la tataie mirată. Ce însemna „un om adevărat”, nu înțelegeam. Ghicindu-mi gândul și citindu-mi mirarea pe față, tataie mi-a explicat: -Ținea la bani. Toți se duceau la cârciumă, el bea acasă un pahar la masă. Toți banii îi punea în poală la aia bătrână. O iubea pe Susana ca pe ochii din cap. În fiecare zi îmi spunea, “Gogule, dacă vrei să ajungi departe, trebuie să fii primul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
În nici într-un caz nu poate să vină statul să facă reguli Bisericii. Biserica are regulile ei de care statul nu ține cont și nici nu-i convin. Dacă statul ar fi creștin, atunci duminica nu s-ar lucra, cârciumile nu s-ar deschide, în post mâncarea ar fi adecvată și nu s-ar vinde cărnuri în magazine. Or, statul nu face aceasta și noi ne supunem unui astfel de stat care, mai înainte, făcea și multe alte rele: prigonea
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
chef, înfuriindu-ne mai ales pe noi, băieții, pentru că, pe de o parte, discuțiile cu el erau o încântare, iar pe de altă parte, dacă am fi știut că nu vine, ne-am fi dus la o bere în „II-6” (cârciumile frecventate de studenții ieșeni aveau pe atunci nume de... amfiteatre sau biblioteci: „Copou” era „II-6”, „Vânătorul” era „III-10”, „Bolta Rece” era „Biblioteca Eminescu” etc.). Personal, eram surprins mai ales de curajul cu care asistentul iniția cu noi discuții libere pe
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
cu limba de câteva ori până să-și aducă aminte să o aprindă. Fuma rar. Doar când era supărat ori foarte preocupat și adâncit în gânduri ce niciodată nu-i dădeau pace. Mai fuma după câteva păhărele, când discuțiile din cârciumă, la întoarcerea de la biserică, se încingeau. În acele momente părea că este mulțumit. Nu și-a mai aprins alta. - Dacă tu zici că nu vrei, să știi că nici eu nu zic altfel. Știi că nu pot să-i înghit
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
oi liniști, a întrerupt-o Vasile nepoliticos, iritat și, în aceeași măsură, rușinat. Iar cu băiatu’.... Stau eu de vorbă. Vede el pe domnu’ dracu’! Bine, o să mai discutăm, tovarășa..., săru’ mâna! Acasă a fost furtună. Vasile a trecut pe la cârciumă și a dat pe gât două păhărele de țuică, pe nerăsuflate, ca pe apă, i-a salutat din mers pe cei ce sperau că face cinste, cum se mai întâmpla în zi de duminică, a îndesat pălăria pe cap și
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
prin curte adîncit în gînduri și din cînd în cînd se oprea brusc, zîmbea încîntat de gîndurile care îi treceau prin minte, se ștergea hotărît la gură cu dosul palmei, mugea stins și ieșea pe poartă, se repezea pînă la cîrciumă, își lua o bere și, dacă avea norocul, îl agăța pe cîte unul și îi povestea despre băiatul lui, care e ditamai flăcăul, a dat iama în fete, cosește ca un adevărat lup de mare, înțelege semnele vremii, știe cînd
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
așa că Afrodita este o scumpete? Vorbeau toate deodată și erau mai vesele decît trebuia, semn că trăseseră la măsea, ca muierile între ele cînd simt nevoia să se prostească și ele nițel, ca nătărăii ăia de bărbați ai lor la cîrciuma din sat. Estera, Lilicuța și Roua stăteau așezate turcește în jurul Afroditei și rîdeau ca apucatele. Mirarea lor era că, dintre toți bărbații, Vascodagama, mai bătrîn ca toți, se vădise a fi mai bun de prăsilă, e drept că nici Afrodita
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
se poate gusta „La dolce vita”; Maritime Park - cu restaurante și magazine plutitoare; Harborview - o mică Havana; Tide Point - o milă și jumătate de plimbare; Fell's Point - vechiul port cu apa adâncă, unde se găsesc nenumărate distracții spirituale, mâncare, cârciumi, muzică live, antichități, felurite magazine și spectacole; Captain James Landing - este granița dintre Fell's Point și Canton și de asemenea poarta de intrare la alte magazine; Canton Waterfront Park - locul unde se poate oferi respectul veteranilor războiului din Coreea
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
doar mama fetei, respectiv mătușa, un băboi de cam treizeci de ani, care putea doborî un bou cu pumnul, dar care, mai mereu, se plângea de dureri de cap și de faptul că Filică al ei era interesat numai de cârciumă, spre deosebire de alți bărbați care... Toate muierile o compătimeau pe față, iar pe la spate o bârfeau că nu-i mai ajunge. În fine, precum vedem, este vorba de entertainment-ul rural, unul ceva mai subtil decât cel urban. Într-una din zile
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]