2,960 matches
-
din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
leu, asta ca să dea o tentă de decență paharului. De data aceasta, pot spune că dorința de a mă desprinde mai mult ca niciodată de “treaba de la spital” a fost atât de apăsată, că era să-mi târăsc pe jos cățelul, deoarece prinsesem viteză la alergat. Huh!...am ajuns acasă! Restul zilei mele libere fusese normală, și, totuși, reușisem să uit pentru un moment de Liz. Chiar! Mai am o zi liberă -am răsuflat liniștită. Chiar dacă următoarea mea dimineață liberă am
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
Culmea vinovăției e culpa dramatică (chit că nu ți-ar băga-o altul pe gât) pentru ce nu ai făcut tu.. Culmea civilizației - ca cea mai mica țară să aibe toate conflictele internaționale pe ”ordinea de zi.. Culmea Europei - un cățel cu toate figurinele animalice incluse.. Culmea urii este ca de fapt să iubești și nici să nu bănuiești că de asta.. Culmea științei e să tot vrei să ști și să nu-ți ajungă niciodată.. pentru că ți-ar lipsi cumva
CULMILOR de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352738_a_354067]
-
pești, delfini), cheia cunoașterii, cât și broșe, madalioane în formă de ou, fluture, bănuț, inimioare, cruce, veverițe, vrăbiuțe, peisaje, mașinuțe. Hoțoiu Nela (București), economist, are ca hobby confecționarea de mărțișoare din fetru sub formă de pomul vieții, umbrelă, animăluțe (pisicuțe, căței), buburuze, broșe din fetru lucrat manual cu acul, sub formă de floare, trifoi, broască țestoasă, albinuță. Păduraru Elena Anca (București), artist plastic, absolventă a Universității de Arte Plastice, secția Sticlă expune mărțișoare din ceramică pictată și fetru. Mărțișoarele pictate prezintă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Caut prin dotările fiului soției și găsesc o lansetă. De acasă venisem cu „momeala” adecvată, pilcării (peștișori metalici cu ancoriță la capăt) și cât și-a băut Bogdan cafeaua și a fumat o țigară, eu așteptam lângă ușă, ca un cățel de vânătoare ce-și așteaptă stăpânul. Plin de adrenalină și de nerăbdare, îmbrăcat ca pentru munte și cu lanseta în mână pregătită de "atac", parcă eram un chirurg înaintea unei operații importante, așteptam să pornesc spre marea aventură. Mercedesul lui
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
de multe: de aurolaci, de miliție (când simt polițiștii latră ca țicniții!), de țigani! La țigani latră mai urât decât la milițeni. De hoți... Nu că ar avea ce fura hoții de la el, dar pot da vina pe el. Și cățeii, îi spun în felul lor că hoții sunt pe aproape. Și el fuge! % Pașii nu-l prea mai ajută. Nu mai pot săracii...Piciorul lui e carne vie... Adică moartă! E negru, și cu găuri. Și umflat. Și mirose de
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
pe inima mea, flori de magnolii aș așterne înaintea ei și după ea, dâre de flori de magnolii din barca noastră aș lăsa, lângă mine sau în fața mea e Ea primul sărut, zmeu rătăcit spre cer, doi bătrâni strunind un cățel, copii alergând biciclete, buzele ei ce de acum nu le voi mai uita. http://www.youtube.com/watch?v=dZUOzswbPb 0&... Referință Bibliografică: Flori de magnolii / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1045, Anul III, 10
FLORI DE MAGNOLII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347234_a_348563]
-
465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului PUTEREA EXEMPLULUI VOICA Mică Publicitate este locul unde oamenii-și schimba, tot ceea ce le prisosește și achiziționează tot ceea ce au, sau nu au nevoie. Găsești aici, cele mai năstrușnice anunțuri publicitare, de la căței pierduți, la mașini de lux și vile somptuoase. Nu toate anunțurile, însă, trebuie luate drept bune. Odinioară, am scris câteva poeme cu titlul „Mică publicitate”, dar erau pur fictive, de dragul metaforelor, în care îmi ofeream serviciile: „Caut smerit/ frunze murite
MEDITATIE IN LUNEA SFANTA A PATIMILOR. PUTEREA EXEMPLULUI. VOICA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357148_a_358477]
-
apropiat de prispa coșarului, mamaia i-a făcut semn lui tataie să tacă. Era deja prea târziu. Bănuisem că operația avusese loc cu puțin timp înainte să mă trezesc. Limba mă mânca de zor, dar mârîiam în mine ca un cățel. Era prea devreme să le spun că știam totul. Până la prânz, Gheorghe al Floarei, un vecin care locuia la câteva case mai spre gârlă striga peste gard: -Băi nea Gofule, mai ai bre vin de vânzare?! Din vinul pe care
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Mami nu mi-a dat nicio importanță, numai tanti Oala, când mi-a ridicat fusta, a fluierat a pagubă. Seara i-am povestit lui tata-mare despre bătaie și de neglijența mea. Dacă el râdea cu lacrimi, eu rânjeam ca un cățel care nu îndrăznea să-și arate colții, dar care l-ar fi sfâșiat pentru lipsa lui de interes față de partea mea rușinoasă. Bătaia încasată dacă a trecut ca o glumă în curte, a fost în schimb motiv de scandal între
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
detașare și-o să le “umplu” cu divertisment, zburaseră ... Repetițiile urmau să înceapă de-a doua zi (acomodarea cu fusul orar nici nu se “punea”!), fix la orele 6 p.m. și trebuia intrat în plin cu toate “motoarele”, adică recuzita (de la cățel la purcel - cel din urmă animăluț ne prea agreat în acest mediu, adventiștii știu de ce !), elementele de decor, ornamentele și așezarea lor panoramată, accesoriile cadrului specific care derulează solemnitățile demersului matrimonial creștin adventist - lumânări, candele, adaptare repertoriu muzical (texte, soliști
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
obligat, se minuna de sine cât de deschis și dezinvolt se simțea. Tocmai traversa o stradă când, din sens opus, venea o doamnă între două vârste cu un cățeluș în lesă. - Sărut-mâinile, distinsă doamnă, simțiți și dumneavoastră primăvara?!... Dar și cățelul, e foarte simpatic... Pot să-i ofer un biscuite?... Cu un zâmbet indulgent, femeia și-a văzut de drum. - Nu-i așa, părinte, am așteptat cam mult de la Dumnezeu o zi cu soare?!... l-a abordat vesel pe bărbatul îmbrăcat
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
colegul în primejdie, un hingher din apropiere a lovit mama puiului, pe la spate, cu bățul din dotare cu așa putere în cap, încât aceasta a căzut fulgerată fără să scoată măcar un mârâit. În timp ce autorul își freca mâinile a mulțumire, cățelul se târa spre mama care zăcea întinsă pe o parte, cu ochii deschiși, privind cerul atât de senin în dimineața aceea. Ca și cum natura n-ar vrea să lase nimic să se piardă, ci totul trebuie să se transforme dintr-o
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
vale, soare gaben - un dovleac, turma s-a oprit la umbră pe-o costișă, sub copac. Jos, spre dreapta, un gard de lețuri, cinci găini și un cocoș, iar pe banca de la poartă stă o babă și un moș. Un cățel lungit la soare doarme, parcă-i leșinat... Cei trei nori din parte stângă vin cu ploaie pe-nserat! La fântâna prăpădită, unde vitele se adapă stă o capră costelivă cu botul băgat în apă! Mai spre dreapta o semnătură, parcă scrie
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
că aș putea să scriu un Eseu filozofic pe marginea fabulelor domnului Roca, pătrunzând în nivelele semantice profunde ale textului și mergând pe potecile ideilor și ale adevărurile pe care ni le dezvăluie ascunzându-le! Iată o fabulă (Nebunul și cățelul) care în mod normal ar trebui să devină „antologică” și să fie introdusă în manualele de literatură română: „Ieri trecând pe bulevard, întâlnesc așa-ntr-o doară pe unul într-o ureche tragând un galoș de-o sfoară! Se oprea
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
cuțu! Vroind să îi cânt în strună îl întreb politicos: -Din ce rasă face parte acest cațeluș frumos? -Bă... tu ești bolnav cu ochii, sau te-ai cam scrântit nițel, cum poți oare o ciubotă s-o confunzi cu un cățel? -Dac-am făcut o greșeală v-aș ruga să mă scuzați, dar de ziceți că-i ciubotă dece nu o încălțați? -Mă, tu ești nebun, băi frate, dac-o-ncalț poate mă mușcă! Și negru de supărare, A tulit-o ca
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
și, după o clipă de ezitare, se îndreaptă spre ei. Și puiul a apărut direct gudurându-se de piciorul lui Klaus. Dan întinde mâna să mângâie. Căprioara nu s-a speria ci, din contră, îl împungea cu capul ca un cățel. Idila a durat câteva secunde bune după care căprioara a ridicat capul a atenție apoi a zbughit-o urmată imediat de pui. - Cum i-a comunicat puiului un posibil pericol? Nici nu s-a uitat la el. - Dacă ai observat
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Totuși, în timpul acela scurt în care îi „certam” eu, ochișorii ghemotocului mă înmuiară repede, făcându-mă să conchid blând, până la urmă: Pentru moment rămâne aici, dar vă rog să-l duceți mâine, acolo unde l-ați găsit, căci un așa cățel nu cred că poate fi părăsit de cineva. Se vedea că era de rasă... ─Mamă, nu te mințim: l-am găsit pe stradă, pur și simplu! Puteau să-l calce mașinile... ─Da-aaa, da, da: știu asta! Ca și pe
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
luă la rost, când urlându-mi ceva, un fel de jale a sa interioară, când lătrându-mă serios și de zor, cu glasul său cristalin, un fel de argumente. Eu, care speram că se va lua în joacă cu ceilalți căței și, astfel, va putea să-mi uite repede copiii, îmi făceam procese de conștiință, căci, pentru a reveni acum, el a fost nevoit să traverseze cu mare risc, niște linii de cale ferată cât el de mari. Și fără să
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
naturii, un bărbat și o femeie simbolizează o furtună cumplită, care smulge acoperișurile, dărîmă podurile și culcă la pămînt holdele coapte de pe cîmpie ... Colega ei, consecventă în intoleranța ei la fumătorii de pipă, împlinise douăzeci și cinci de ani, își cumpărase un cățel ce semăna cu o clepsidră din vată, ajungea acasă pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se delecta leneșă cu prietena ei cea dodoleață, apoi se culca nepăsătoare la tot ce simboloza, în jurul ei vînzoleală, pasiune sau intrigă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > PUNTI PESTE TIMP. - POVESTIRI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Picnicul Zi de întâi mai, zi de primăvară - zi de praznic „proletar”. Așa că împreună cu cățelul și purcelul cum se spune, ne-am hotărât să mergem cu toții la iarbă verde pentru un picnic în familie. Femeile au pregatit fripturile și dulciurile, bărbații băuturile și grătarul și bineînțeles, s-au îngrijit să ia cu ei și sculele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
nevoie. Vânzoleală mare, când în casă, când în jurul mașinilor, nu cumva să uităm ceva. Într-un final, înghesuiți în cele doua autoturisme și cu bișonii în brațe, am „decolat” spre locul de relaxare. Bineînțeles, că nepoții și-au luat fiecare cățelul preferat, pe Cora și pe Schipi. În cincisprezece minute am ajuns. Lume multă, gălăgie, grătare fumegânde, boxe cântând la refuz manelele , tenis cu piciorul, perechi dansând, fotbal, volei, găseai de toate. Ne-am ales un loc la umbră, aproape de apă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]