1,435 matches
-
o mașinărie adevărată. Se juca singur cu ea cu forța cu care numai un copil poate intra în universul pe care și l-a creat cu mijloace derizorii și în a cărui realitate, prin însuși exercițiul jocului, începe să creadă. Călărind cu un entuziasm debordant bățul metafizicii sale, ajunsese să creadă că are sub el un armăsar focos care îl poartă în cele mai crâncene bătălii ale gândirii. De câte ori l-am privit jucîndu-și, cu inepuizabilă energie, jocul pe care și-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a jurnaliștilor fără carte, administratorilor fără știință, profesorilor fără elevi, academicianilor etc., într-o țară unde aproape 301 {EminescuOpIX 302} toți reprezintă numai forma goală a culturii, nicidecum cuprinsul, evreii, cari samănă în superficialitatea muncii cu generația actuală din România, călărind pe fraze umanitare și egalitare pe cari le-au învățat de la noi, să ceară drepturi egale cu noi. II Cine știe cât de departe suntem de-a urî pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară - acela va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în viață pe unde devin cel mai ușor roșii... Păi tocmai sângele gâlgâie ăl mai hărmălios Sângele se joacă de-a Foamea Foamea, Scroafa Scroafa joacă Sângele Asta-i rugăciunea cea de toate zilele a gurii unuia ca Botdejigodie Când călărește un dumicat de carne Și tot Ce poate să călărească unul ca Sepp Dumicatdecarne și ce poate să milogească Este râgâitul porcului ăluia de dinăuntru Râgâitul unei foame străine Și râgâitul pofticios al sângelui ăluia FIUL (se repede pe scenă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tocmai sângele gâlgâie ăl mai hărmălios Sângele se joacă de-a Foamea Foamea, Scroafa Scroafa joacă Sângele Asta-i rugăciunea cea de toate zilele a gurii unuia ca Botdejigodie Când călărește un dumicat de carne Și tot Ce poate să călărească unul ca Sepp Dumicatdecarne și ce poate să milogească Este râgâitul porcului ăluia de dinăuntru Râgâitul unei foame străine Și râgâitul pofticios al sângelui ăluia FIUL (se repede pe scenă): Țărâna e duhnitul pământului, și pământul e unchiul cel rău
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
53. 190 Ibidem, p. 196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una ce era aleasă întru deprinderi, nespus de înțeleaptă și pururea la locul ei. Apoi o lăudă zicând că știe a călări, a duce un șoim la vânătoare, a scrie și a citi, a face o socoteală mai bine ca un negustor.”192 Ilustrează, fără îndoială, un prototip ideal al feminității din amurgul Evului Mediu, care nu deține doar frumusețe, ci și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zid de-oțel,/ S-o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să-l accepte sau nu pe îndrăgostit în viața ei, și, în cele din urmă, se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin. O percepem ca pe un personaj feminin labil, schimbător. Identificăm așadar indicii în text care anticipă evoluția ulterioară a femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Maica Domnului ce l-a lăsat’’. În anii când se înmulțeau excesiv șobolanii, localnicii foloseau mijloace specifice pentru combaterea acestora. La miezul nopții sau dimineața, cu noaptea în cap, persoana care dorea să scape de gurlani, dezbrăcată în pielea goală, călărea pe o traglă, cu strachina cu cenușă în mână, ieșea pe poartă, spunând: „Înainte să vă duceți,/ Înapoi să nu vă mai întoarceți’’. În timp ce mergea pe traglă, presăra cenușă pe drum până într-un fund de râpă sau la marginea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
53. 190 Ibidem, p. 196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una ce era aleasă întru deprinderi, nespus de înțeleaptă și pururea la locul ei. Apoi o lăudă zicând că știe a călări, a duce un șoim la vânătoare, a scrie și a citi, a face o socoteală mai bine ca un negustor.”192 Ilustrează, fără îndoială, un prototip ideal al feminității din amurgul Evului Mediu, care nu deține doar frumusețe, ci și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zid de-oțel,/ S-o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să-l accepte sau nu pe îndrăgostit în viața ei, și, în cele din urmă, se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin. O percepem ca pe un personaj feminin labil, schimbător. Identificăm așadar indicii în text care anticipă evoluția ulterioară a femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Princepele lui E. Barbu într-o sanie trasă de cerbi. Aceștia au coarnele garnisite cu nestemate, uluind Bucureștiul și snobând supușii. Echitația e o artă pe care personajele de secol XIX și chiar XX o stăpânesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. O boieroaică, prințesă prin căsătorie, la Hortensia Papadat-Bengescu, e sedusă de felul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e sedusă de felul în care, gata să fie călcat de atelajul său, un bărbat necunoscut îi strunește caii, aparent fără sforțare. În consecință și-l face mareșal de grajduri și amant. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi pe la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci. La balurile
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
zbor și „beciucliști” Mă treci la aviație? Un ofițer pensionar Pe măsură ce cumplitul secol al XX-lea înaintează spre finele mileniului, personajele literaturii române se emancipează, trecând de la trăsuri, cupeuri și birje la automobil și de la tren la avion. În loc de a călări calul, ele adoptă bicicleta și chiar motocicleta, vehicule inedite la început de secol. O prostituată de lux, Mița Biciclista, face furori ca personaj real și ajunge să fie menționată și în Enigma Otiliei. Vila ei somptuoasă atrage și azi privirile
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
vezi numai ciulini? Să vină unu' așa cum a fost Ceaușescu! Să fie curățenie, să ia pământu' înapoi, să dea cote, să dea foncire și să oprească destrăbălarea. Ai dracu', la televizor arată numai din ăia care se pupă și se călărește fără rușine. Parcă a venit vremea să calce bărbatu' femeia așa cum face cocoșu': pe văzute! Păi, ăștia știe ca mine de muncă? La sapă cu ei”! Iar, „Lacrimi la zidul plângerii” de dr. Ștefan Marinescu, Craiova, ori interviul-reportaj „Schitul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la o cioată. La pag. 11 se zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru trăsuri, iar nu pentru tânjală" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, pp. 262-263). 67 Simona Grigore, Adina Berciu-Drăghicescu, Niculae Cristea, op. cit., p. 35. 68 Această structură didactică este tradițională și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
va face cu tot ce trimitea Yourcenar, la care a adăugat o introducere critică. Flexner era o tânără americancă cu abilități literare limitate, care locuia pe o insulă învecinată, Sutton. Ea vizita frecvent cuplul de pe Mount Desert, făcea fotografii și călărea cu ele și în cele din urmă a convins-o pe Yourcenar să-i traducă poemele. În ceea ce o privește, Yourcenar era fascinată de această tânără atât de diferită de ea, a cărei imaginație a încercat totuși s-o înțeleagă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
încă tânjea după mai multă glorie și faimă. Cu toate acestea, nu s-a clintit din loc. Nici nu s-a întors în Europa și nici nu s-a angajat să facă turnee de conferințe în America. Nu a mai călărit, o ocupație de care se apucase atât de târziu. Din 1972 până în 1973 nu a publicat nimic. Ce făcea? Premiile se acumulau, în primul rând. Orașul Monaco i-a acordat premiul literar; titluri onorifice din partea universităților americane continuă să se
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care-au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți-a spus ...rămâi! Frumos și mârșav Împărat de clopot nedesferecat, cum călăreai pe Dumnezeu cu capul de blesteme greu, cum te-ntorceai cu nara-n vânt Secat de un nor ori de-un cuvânt... Adânc ca moartea unui zeu frumosul meu, sufletul meu...” Pentru bărbatul...) Asemenea versuri împodobesc și întrețin serii le
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Mă vei vești curînd? EDMUND: Te voi sluji în treaba asta. (Iese Edgar) Un tată prea credul și-un frate nobil, Din fire-așa departe-a face rău, Că nici nu-l bănuie: pe cinstea-i proastă A' mele intrigi călăresc ușor. Mi-e clar. Prin naștere de nu, prin minte s-am pămînt; Totul mi-e bun, de-l potrivesc cu ce-am în gînd. (Iese) SCENĂ 3 (Încăpere în palatul ducelui de Albany. Intra Goneril și Oswald) GONERIL: E
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
domnia-ta. LEAR: Mă cunoști, omule? KENT: Nu, șir, dar ai ceva în înfățișare, pe care bucuros l-aș chema: stăpîne. LEAR: Ce anume? KENT: Autoritate. LEAR: Ce servicii știi să faci? KENT: Știu să păstrez un secret cinstit, să călăresc, să alerg, să ștric o poveste măiastra povestind-o, sătransmit un mesaj simplu pe scurt; la ce-s potriviți oamenii de rînd, mă pricep și eu, și ce-i mai bun în mine e hărnicia. LEAR: Cîți ani ai? KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit și spadă de purtat; Dar șoareci și șobolani și micul vînat A fost ceea ce Tom șapte ani lungi a mîncat. Feriți-vă de cel ce ma urmărește. Pace, Smulkin, pace, vrăjmașule. GLOUCESTER: Cum? N-ai măria-ta mai buni tovarăși
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
iulie 1817, în care se evocă moartea lui Manuc-bei, provocată de un infarct, tocmai în timpul vizitei celor amintiți mai sus (20 iunie 1817). Manuc-bei a fost înmormântat la Hâncești. Infarctul se produsese după ce a vrut să arate musafirilor cum se călăresc armăsarii arăbești pe care îi avea, mândrindu-se nevoie mare cu ei. Astfel s-a pecetluit vânzarea Basarabiei. Zadarnic au protestat boierii moldoveni (reuniți în Adunarea de pe 26 octombrie 1812) pe lângă domnitorul fanariot Scarlat Callimachi, despre care se spunea că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cadă numaidecât. Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai departe de treabă. Pocnea din bici și striga din când în când, ba hăis, ba cea. Pe drum se întâlni cu Gheorghe, cumătrul și vecinul lui, care călărea un murg. Mai încolo, prinse din urmă și căruța lui Vasile, cumnatul, plecat cu noaptea în cap, dintr-un cătun îndepărtat. Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rog Să ascultați: Apollo însuși cântă. Privighetori, în colivii de aur Cânta-vor. Vă e somn? Un pat mai moale Ca al Semiramidei vă așteaptă Cu dulci dorinți. Voiți să vă plimbați? În calea voastră vom așterne flori. Voiți să călăriți? E șaua pusă Pe cai, iar frâul lor e-mpodobit Cu perle și cu aur. Sau cu șoimul Vreți să vânați? Se-nalță șoimii voștri Mai sus ca, dimineața, ciocârlia. Sau cerbi vreți să vânați? Cu câinii voștri Mai iuți decât
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Jack: Un fel de cow-boy. Doai: [Cow-boy.] Asmahan: A...] Jack: x dar am lucrat în Nord, [adunam turmele] Doai: [(xxx)] de cai? Jack: Da, da, de cai. Yolanda: xxx plac caii Asmahan: Îmi plac caii, da Yolanda: Mai demult [am călărit] Asmahan: [I-am spus] soțului meu vreau să merg undeva și să... dar n-a știut și vreau să merg [xxx] Doai: [Dar ai] călărit vreodată? [Ai călărit vreodată?] Jack: [E un loc] Asmahan: Nu, mi-ar plăcea] Yolanda: Am
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de cai. Yolanda: xxx plac caii Asmahan: Îmi plac caii, da Yolanda: Mai demult [am călărit] Asmahan: [I-am spus] soțului meu vreau să merg undeva și să... dar n-a știut și vreau să merg [xxx] Doai: [Dar ai] călărit vreodată? [Ai călărit vreodată?] Jack: [E un loc] Asmahan: Nu, mi-ar plăcea] Yolanda: Am călărit o dată (traducerea mea, după FitzGerald, 2003, pp. 115-116) Se observa că vorbitorul nativ produce enunțuri elaborate, complexe, clare, își reține replica atunci când este întrerupt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]