10,800 matches
-
el este convins că perfecțiunea nu înflorește doar în pustie, în peșteri și în chiliile călugărilor, ci se regăsește și în lume30. În ceea ce-l privește, atât ca diacon, preot cât și ca episcop, el nu doar că a rămas călugăr în sufletul său, dar a continuat, atât cât îi permiteau noile circumstanțe, să-și păstreze obiceiurile monahice - ca de exemplu, să trăiască în singurătate cât mai mult posibil. Cu toate acestea, nu a eșuat niciodată în îndatoririle sale de episcop
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de o anumită întindere se caracterizează prin tendința Sfântului Ioan Hrisostom să-și ia subiectul de departe, să-l extindă și să facă din el un adevărat tratat 51. Ele sunt adresate vechilor prieteni din Antiohia și Constantinopol, episcopi, preoți, călugări, funcționari, care îi luaseră partea și care din pricina acestei loialități față de el, fuseseră închiși, torturați sau exilați 52. În această privință, sunt deosebite cele 17 scrisori închinate văduvei Olimpiada (P. G. 52, 549-623); de mare interes istoric s-au dovedit
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
spirituală, sensurile de adâncime ale celui mai autentic religios poet român. Dețin de altminteri și de la o serie de persoane, care l-au cunoscut pe Arghezi într-un mod mai intim, de la Galaction, Cocea, Voiculescu, Sperber, ca și de la unii călugări mai tineri, cu care era în relații mai tăinuite în ultimii douăzeci de ani de viață (de la Andrei Scrima la Valeriu Anania), o serie de amănunte profund revelatoare pentru natura credinței sale, de un indubitabil radicalism creștin. Pentru cine este
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
3 Ibidem, pp. 279-280. 4 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 136. 2 întristau foarte mult, mai mult decât propriile lui suferințe 5, scrisorile sunt adresate vechilor prieteni din Antiohia și Constantinopol, episcopi, preoți, călugări, funcționari, care îi luaseră partea și care din pricina acestei loialități față de el, fuseseră închiși, torturați sau exilați. Sfântul Ioan le mulțumește pentru aceasta și pentru scrisorile trimise. Totodată îi înștiințează despre viața din exil și le insuflă tuturor curaj și
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
un oarecare alegorism, mereu fondat pe literă, fie prin insistența asupra învățăturii 8 Dintre aceste Epistole, 54 se adresează unor episcopi; una unor episcopi și preoți; 2 unor episcopi, preoți și diaconi; 35 unor preoți; 8 unor diaconi; 2 unor călugări; 6 unor preoți și călugări; 2 unui lector. 9 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 280. 10 A. Amelli, Xquςοςτομικά, I, pp. 47-59 apud Monsig. Ubaldo Mannucci, op. cit., p. 107. 11 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
pe literă, fie prin insistența asupra învățăturii 8 Dintre aceste Epistole, 54 se adresează unor episcopi; una unor episcopi și preoți; 2 unor episcopi, preoți și diaconi; 35 unor preoți; 8 unor diaconi; 2 unor călugări; 6 unor preoți și călugări; 2 unui lector. 9 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 280. 10 A. Amelli, Xquςοςτομικά, I, pp. 47-59 apud Monsig. Ubaldo Mannucci, op. cit., p. 107. 11 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
ananghie și încurcându-se printre nădragi naftalinați, surtuce scămoșate și chipuri schimonosite în carton, el va încerca, pe rând, până ce, de bine de rău, își va fi potrivit mutrei sale ceva. În vremurile cucernice de altădată, sutana preotului și gluga călugărului slujeau ades ca deghizament celor urmăriți de oamenii stăpânirii. Uniforma militară a oferit și ea imunitate și pricopsire păcătosului recrutat prin cârciumi și taverne. În zilele noastre, gama transformărilor posibile a rămas, cu mici variante, aproape aceeași. Dezertorul care fuge
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
documentare sau ale citării surselor. În Eu, Mona Lisa, îi auzim și-i vedem la ridicarea cortinei în roluri consacrate, inedite sau episodice pe Marsilio Ficino, pe Leonardo, pe Botticelli, pe Pico della Mirandola, pe Michelangelo pe dominicanul Girolamo Savonarola, călugăr fanatic împroșcând cu profeții și anateme apocaliptice luxul deșănțat al dinastiei Medici, ținta preferată fiind patronul epocii, Lorenzo de’ Medici, zis il Magnifico, ce-i drept, cel mai bogat om și stăpân (inclusiv politic) al Florenței. Necruțător cu adversarii săi
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
indivizii sunt minuscule piese pe o tablă de șah mare cât lumea”. Ilie Geangu rămâne un personaj interesant pentru definirea sistemului la scară mică. Adevăratul erou al cărții este Gurii Lovin. După ce mărturiile dau drept vinovați pe Maica Domnului, un călugăr mort ce revine să împărtășească deținuții, alți sfinți de ocazie, neveste vrăjitoare, fantome răzbunătoare sau deținuți încredințați în puterea imaginației proprii, dovezile logicii profane duc spre un fost iluzionist din trupa lui Constantin Tănase, Gurii Lovin. Bolnav de gelozie, el
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
de Studii Sud-Est Europene și director al ICR Chișinău, de la înființare și până anul acesta, când a nimerit și el sub tăvălugul destituirilor. Istoricul explică ideea de a treia Romă, așa cum apare ea într-o scrisoare a lui Filotei, un călugăr din Pskov, către agentul guvernamental moscovit Munehin, „prin care se extinde și asupra Moscovei analogia, stabilită deja în antichitatea târzie, dintre Roma și Constantinopol, prin care acesta din urmă căpăta titlul simbolic de Noua Romă. Adică noua capitală a imperiului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
Hurmuzaki, I, partea a 2-a, p[a]g[inile] 167171? În ce an din Buletinul francez al secției istorice e articolul d[omnu]lui G. Brătianu despre Vicina 10 și la ce pagini? Unde spune d[omnul] Lapedatu (Vlad Călugărul) că a răposat acest Vlad Vodă? La Babele sau aiurea 11? Primește, te rog, mulțumirile mele N. Iorga Note • Originalele celor patru scrisori, necunoscute până acum, se găsesc în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. N. Iorga - Corespondență. Volumul
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
a 2-a. București, Academia Română și Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, 1890, pp. 168-171. [Documentul CXXXI din anul 1371, scris în limba latină, prin care Florian, episcopul Cracoviei, adeverește dimpreună cu alți doi episcopi din Polonia că au sfințit pe călugărul minorit, Andrei, ca episcop al Șiretului]. 10. George I. Brătianu - Vicina, I, Contributions à l'histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea în Bulletin de la Section Historique. Tome X. Bucarest, Cultura Națională, 1923, p. 113-189 + 2 facsimile
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
10. George I. Brătianu - Vicina, I, Contributions à l'histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea în Bulletin de la Section Historique. Tome X. Bucarest, Cultura Națională, 1923, p. 113-189 + 2 facsimile. (Académie Roumaine). 11. Alexandru Lapedatu - Vlad-Vodă Călugărul 1482-1496. Monografie istorică. București, Atelierul Grafic I.V. Socec, 1903, p. 50-53 (Moartea lui Vlad Călugărul). La pagina 51 se precizează că acesta a murit la Glavacioc, unde este și înmormântat.
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
commerce génois en Dobrogea în Bulletin de la Section Historique. Tome X. Bucarest, Cultura Națională, 1923, p. 113-189 + 2 facsimile. (Académie Roumaine). 11. Alexandru Lapedatu - Vlad-Vodă Călugărul 1482-1496. Monografie istorică. București, Atelierul Grafic I.V. Socec, 1903, p. 50-53 (Moartea lui Vlad Călugărul). La pagina 51 se precizează că acesta a murit la Glavacioc, unde este și înmormântat.
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
aspru pustnic, Sfântul Antonie, îmi tulbură de ani buni, prin adânca ei suferință omenească, inima: Dacă te așezi în pustie și inima ta se liniștește, și pe neașteptate auzi ciripit de vrabie, inima ta nu mai are liniștea dintâi.” Poveștile călugărilor, cina, bucuria ospețirii i-l reamintesc pe Zorba, prietenul simplu și înțelept care crede că Dumnezeu îi primește la masă cu aceeași iubire și pe fiul ascultător, și pe cel păcătos. Ierusalimul, cu mormântul lui Hristos și placa de piatră
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
revistă și Al. Cistelecan, cu un comentariu despre studiul Nicoletei Sălcudeanu, „Revizuire și revizionism în literatura postcomunistă”; Mircea Bârsilă scrie despre poezia lui Nichita Stănescu, iar Dumitru Augustin Doman comentează două romane recent apărute, Urma de Adrian Alui Gheorghe și Călugărul negru de Șerban Tomșa; Mihai Barbu face o prezentare a Balcicului, în această vară când s-au împlinit 100 de ani de când acest teritoriu „a fost declarat pământ românesc”; cronica literară e semnată de Ștefan Ion Ghilimescu, versuri publică Radu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
piele, o pușcă rea polonă pentru vînat IV. Iar acestea într-o ladă mare verde pestriță, închisă cu pecete de ceară neagră: o mănușă într-o basma de mătase albastră, un căpuț românesc din atlaz negru de suman pentru un călugăr, o pereche de papuci galbeni și tot o pereche de obiele galbene, cinci coți de maiț pestriț îngust, un pahar de lemn, obișnuit la români, și două linguri ce se țin de el. Apoi trei cupe de lemn cu capac
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
umplută cu resturi alimentare, ziare și haine vechi. Pe terasă, la o masă de-afară, bea o bere Flaviu. Și el poartă barbă, însă e îmbrăcat mult mai îngrijit decît Lazăr, deși paltonul lung, negru, chica netunsă și fața de călugăr, cu obrajii supți și cearcăne cît pumnul sub ochi, îl fac să semene mult cu primul. Flaviu locuiește în comuna Pantelimon. Sosește dimineața în oraș și pleacă noaptea acasă. Prin București, frecventează diverse medii subțiri, poate fi întîlnit la cenacluri
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
Daniel Corbu Apocalipsa de fiecare zi Iar tu poți să-ți închipui despre maorte orice. După cum se rostește Școala din Frankfurt și ne asigură călugărul din Assissi decadenții din Köln șambelanul din Chamonix și înțeleptul din Tormes hăulitorii coranului din moscheile orientale precum și vînătorul de pelicani din Insula Mare a Brăilei ai crede că cel mai bun lucru e libertatea. Pe urmă ai crede că
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
ardea din rugăciunea aia. Când gerul își trecuse firii, când iarna și-a țesut cojoc, Aiudul împletit în jale a cunoscut Floarea de Foc. Floarea de Gând Tot împletind cununi de spini, și flori de gând, și flori de ceară călugărul zicea plângând în mintea sa a mia oară : ”O, Doamne, nu lăsa în mine nimic din ceea ce-o să piară!” Treceau prin mintea sa străinii, ai tinereții ani nebuni... ”O, Doamne, eu îmi merit spinii și-aș merita să mor
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
din toată țara, din Făgăraș și Hunedoara, De la Brașov și București, creștini veniți să afle vești de Sus în ceea ce-i privește. Stăteau cuminți ca-ntr-o poveste. Nu începuse liturghia, dar sus pe schele era via minune, fluture rupestru: călugărul din Drăgănescu. ”Mă, Gheorghe, eu atâta-ți spun, tu n-ai făcut nimica bun când te-ai certat cu Ana ceea. Te du și-ți împacă femeia.” Iar Gheorghe, tremurând de frică, nemaiștiind ce să mai zică, de unde-i știe
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
nou este "total dedicat cauzei subordonându-și interesele proprii celor ale partidului și poporului, fiind gata de sacrificiu, inclusiv cel suprem, ceea ce l-ar face cel mai fericit dintre oameni"3. Altfel spus, omul nou era un fel de preot, călugăr sau ascet al revoluției și al partidului. Și de fapt, omul nou trebuia să fie omul fără alte însușiri decât cele comandate de puterea politică și ideologică, incapabil de a-si mai dori altceva decât i s-a comandat să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și cu unele intervenții în text, consacră, invariabil, următoarea versiune a poemului: TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mânăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
trofeu acum zece ani - poți să bei un pahar de vin roșu, să te plimbi și să descifrezi ceva, ceva din alcătuirea unei mînăstiri, din ritualuri, din ce este și ce nu este permis, poți să refaci trasee imaginare ale călugărilor de altădată. În această mînăstire pontificală construită în secolul al paisprezecelea de Papa Innocent al VI-lea există și pulsiunile culturale ale prezentului imediat dar și ritmurile unei lumi închise, ordonată după cu totul alte legi. La Chartreuse s-a
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
despre ce este viu sau mort în limbă, despre ce trebuie înnoit, despre relația regizor-text-actori-spectatori. În general, aici sînt invitați în rezidență scriitori și traducători din toată lumea. Ei locuiesc, ca și noi, participanții la aceste dezbateri, în interiorul mînăstirii, în chiliile călugărilor de altădată. Fără să-mi dau seama de la început, ușor-ușor, am fost prinsă în rigoare, într-un soi de disciplină, de ordine. Drumul spre chilia mea străbătea practic cea mai mare parte a curților interioare, pe care le parcurgeam succesiv
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]