1,744 matches
-
cu pricina nu e altul decât nepotul său. Tata a sfătuit-o la primărie să se adreseze șefului de post. Bătrâna a povestit totul la miliție și doi milițieni, în noaptea anunțată au venit să stea la ea, ascunși în cămara de alimente. În noaptea anunțată, hoțul a năvălit ca un torent, scoțând ușa de la tindă din țâțâni și s-a repezit la sertarul de la masă. Când l-a tras și n-a găsit banii s-a făcut foc și pară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul cantor avea o voce de tenor și-i încânta pe enoriași la slujbele bisericești, unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor. Și-a amintit că nu și-a schimbat cămașa pentru sărbătoare și ageră ca o fetișcană, s-a dus la lada cu zestre din cas' cea mare, și-a ales-o pe cea preferată și-a luat-o în cămară. A dezbrăcat catrința și când tocmai scotea cămașa de pe ea peste cap, aude în tindă: "în Iordan botezându-Te Tu, Doamne! Închinarea..." A înlemnit cu cămașa în cap, care numai vroia să iasă... Și fără a-și da seama, se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ea ne încântă cu darurile ei fără număr. Sătenii își încep cu plăcere munca. Culeg rodnicia toamnei. În grădini și livezi se culeg legumele și fructele. Gospodinele nu mai prididesc cu compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de toamnă. Turmele de oi, cirezile de vite, ies pe ogoarele eliberate de recoltă, la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat de vorbă cu ea și-au întrebat-o, de ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vrea de soț, pe feciorul lor, deoarece îl iubește pe Luca. Lui îi aparține inima ei, de când s-a ridicat fată în sat. Gospodarii i-au explicat băietanului că nu are rost s-o mai țină pe Domnica închisă în cămară, că nu-l va accepta niciodată de bărbat. Au înhămat caii la căruță, au luat fata pe jiț și-au dus-o acasă la părinți, cerându-și cu mult respect iertare, pentru fapta lor necugetată. Domnica, deși avea răni la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Deși nu mai sunt lucrate de mână, au o mare valoare afectivă, păstrând tradiția an de an. Preparate pentru iarnă Cum vin lunile de toamnă și la Costișa gospodinele nu mai prididesc cu pregătirile pentru iarnă. Vor să-și umple cămara cu murături, ghiveciuri, compoturi, dulcețuri, bulion, magiun, conserve de tot felul, gemuri ș.a. Nici mama, nu se lăsa mai prejos. Era pasionată de munca în bucătărie. Eu, stând mereu lângă ea, am învățat multe rețete folositoare, care de-a lungul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuișoare și sare, făceam o soluție pe care o fierbeam doar puțin și o turnam fierbinte peste prune. Mama cu Oltea lega borcanele cu celofan, le înveleau în niște țoale de lână și după ce se răceau bine le duceau în cămară, pe rafturi. Eu lipeam etichetele. Deși mi s-a atras atenția că soluția nu trebuie să fie clocotită, eu am turnat în două borcane de câte 800 g, așa cum am luat-o de pe plită. Borcanele au plesnit și în bucătărie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rondele de morcovi, de rădăcini de pătrunjel și de țelină, gogoșari tăiați cubulețe, vinete (coapte), bulion, usturoi, chimen, sare, piper, foi de dafin. Borcanele cu ghiveci (fierbinte) le țineam în pături 2-3 zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și le așezam la uscat între foi de hârtie. Când consideram că sunt destul de uscate, le puneam în săculețe de pânză, de hârtie sau în cutii de carton. (Uneori uscăm mărarul și întreg, tot în hârtie și-l atârnam în cămară). Mie îmi plăcea în mod deosebit să particip la pregătirea gemurilor. Foarte bun era cel de cireșe amare. Eu scoteam sâmburii din cireșe și-mi făceam degetele și buzele vinetealbătrui (de atâta gustare). Așezam într-o cratiță înaltă un rând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înfocați într-o sârbă sau horă, tata cu câțiva prieteni de primărie s-au retras într-o cameră din casă. S-au așezat pe chef. Ca să meargă mai bine rachiul (de la Grecu) l-au "diluat" cu niște dulceață adusă din cămară. Pe masă erau numai sticle cu rachiu și borcane (începute) cu dulceață. Când se simțeau în culmea fericirii i-au invitat finii și pe ei la horă, afară. Fiindcă au cam întrecut măsura cu paharul, n-au ieșit la joc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai mulți. A vrut să vadă cum sunt depozitate pe rafturi și l-am condus în beci. I-a plăcut ordinea și curățenia. Eu i-am explicat că tata e un bun gospodar, ordonat și foarte meticulos. Așa arată și cămara noastră. "Unde este ordine și curățenie, acolo este și sănătate", mi-a zis tata. Meșteșuguri păstrate peste vremi... Motto: Scumpă, scumpă Bucovină, Ce frumoasă ești! Ascunzi putere divină ...Ruptă din povești. Eu și colega mea ne-am întrebat nu o dată ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Înființa o Casă a Construcțiilor nu și-au putut atinge scopul din cauza fondurilor insuficiente. Articolul 3 al legii din 30 mai 1935 definește termenii de locuințe populare - ca fiind acele locuințe care cuprind cel mult trei Încăperi de locuit, bucătărie, cămară, pivniță, pod, magazie și instalațiile sanitare - și de locuințe economice - ca fiind acele locuințe ce cuprind cel mult cinci Încăperi de locuit și dependințele incluse mai sus. În ambele cazuri suprafațalor este mai mică de 250 mp. Prin fondurile pe
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
domnesc trebuie să își subordoneze sentimentele intereselor țării și voinței părintești; Ana Movilă, ajunsă cneaghină în suita reginei Poloniei, femeie învățată și fermecătoare, o adevarată curteană a secolului al XVII-lea european. Destinul Siminei, evoluția ei de la adolescența petrecută în cămările domnești din Iași la maturitatea femeii lipsite de dragoste conjugală, timp trăit în casa din Pera și în palatul din Stambul, văzut ca loc al Sodomei și al Gomorei, centru al puterii și al bogăției nemăsurate, dar și iad al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
cuvinte, pentru că nu întotdeauna poți exprima în cuvinte splendoarea minunilor create de natură. Inima mea a absorbit frumusețile asupra cărora ochii și-au plecat privirea. Încet, încet, toate acestea vor prinde viață în povestirile mele. Deocamdată, sunt înghesuite în toate cămările inimii. Când voi ajunge acasă, le voi ordona, apoi le voi ajuta să iasă la suprafață prin scris. M am bucurat de această vacanță, fiind într-o companie grozavă: cei trei fii, fiica, nepoțelul și ginerele, șapte „magnifici” sau șapte
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
strîngeam să bem pe la blocuri, dădeam bani pe băutură (și cel mai des cumpăram vodcă poloneză sau uzo albaneză), de cînd am des co perit chestia cu mersul acasă la Preotu’ n-a mai fost nevoie să dăm nici un ban. Cămara lui taică-său era plină de sticle de vin, țuică sau vișinată. Problema era însă că trebuia să bem o sticlă întreagă - sau două, sau trei ; totul era să nu mai rămînă băutură în sticlă, că atunci taică-său ar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
competența și, ca să fie corectă, mi-a pro pus să mă vadă și un cadru universitar. și mi l-a recomandat pe un domn Angelescu. Am fost la acest domn numai o dată cînd, în atmosfera folclorică a bucătăriei (ușile de la cămară și scaunele erau încrus tate cu motive naționale), a trebuit să scriu timp de vreo oră caracteristicile prozei lui Creangă. Am înși rat, desigur, lucrurile din manual - cu oralitatea, umorul și celelalte prostioare -, pentru ca, la corec tură, distinsul universitar să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mă bătea cu ce avea la îndemînă în momentele respective : umbrelă, bătător de covoare, cratiță sau, pur și sim plu, nuia ori băț - cînd eram în natură. Avea și o preferință : racheta de tenis, pe care o punea bine, în cămară, să știe de unde s-o ia la nevoie. Era vorba, de fapt, de un set de rachete, galbene, roșii, porto calii, imitații de plastic foarte reușite. Rachetele aveau un singur inconvenient : din cînd în cînd, se rupeau (inconvenient minor, pentru că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dincolo de distanțe, de viață, de voința celorlalți. Și lucrul ăsta, Mouette, este un har divin al lui Dumnezeu; el ne-a distins, el ne-a ales. II Duminică [9 mai 1948] [...] Am invitat-o la prânz pe Măriuca, și, cum cămara era goală și de la bătrâna Ly încă n-am văzut un ban, mi-am spart capul ca să încropesc un meniu onorabil - pe care micuța l-a onorat din plin. Dar, până la ora două, nici urmă de Măriuca; atunci m-am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost atât de lipsită de bună-cuviință, încât nu ascultam ce spuneau, fiindcă așteptam ora 9 ca să pot vorbi cu tine. Scumpa mea iubită, astăzi am musafiri ca să te serbez, să ne serbez; de azi-dimineață de la opt mi am golit biata cămară: am pus să mi se facă pâine pentru sandviciuri, brioșe, o tartă cu castane, plăcinte cu brânză și cu mere, piept de curcan cu salată de conopidă, iar pentru sandviciuri icre negre de la expoziția URSS. Zece persoane, dintre care le
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
asupra locuitorilor și au executat sumar un lung șirag de suspecți și trădători... Ca o urmare logică, stăpânitorii vremelnici au căuat aur în toate saltarele, lăzile și ascunzătorile caselor și au luat în stăpânire ultimile rezerve de grâu de prin cămări.Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iuliu Maniu și arhitectul l-au detaliat și l-au discutat. La urmă, d. Maniu a avut de făcut o obiecție cu privire la două încăperi mai mici, dintr-o margine a clădirii. Aici, observa domnia sa, ori facem o toaletă ș-o cămară, ori două toalete (ca să numim aceste încăperi c-un termen inpropriu însă mai eufonic). Cum doriți dumneavoastră? a întrebat arhitectul; voiți să construim o cămară ș-o toaletă ori două toalete? În nici un caz nu se poate să facem două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mici, dintr-o margine a clădirii. Aici, observa domnia sa, ori facem o toaletă ș-o cămară, ori două toalete (ca să numim aceste încăperi c-un termen inpropriu însă mai eufonic). Cum doriți dumneavoastră? a întrebat arhitectul; voiți să construim o cămară ș-o toaletă ori două toalete? În nici un caz nu se poate să facem două cămări. Ipoteza aceasta o excludem dela început. O excludem, desigur. Rămâne să mai cuget puțin. Zilele acestea mă voi hotărî și-ți voi da răspunsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ori două toalete (ca să numim aceste încăperi c-un termen inpropriu însă mai eufonic). Cum doriți dumneavoastră? a întrebat arhitectul; voiți să construim o cămară ș-o toaletă ori două toalete? În nici un caz nu se poate să facem două cămări. Ipoteza aceasta o excludem dela început. O excludem, desigur. Rămâne să mai cuget puțin. Zilele acestea mă voi hotărî și-ți voi da răspunsul. Până atunci d-ta poți întreprinde lucrarea întregii construcții. Am înțeles, domnule președinte, a replicat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu tocmai: vom vedea, poate să-i găsim loc în altă parte; la urma urmei se poate chiar să renunț. Interesant de reținut e că doresc să am două toalete, deși e de reținut că nu voi să renunț la cămară. Totuși e cazul să procedez deocamdată în acest chip, hotărând întrucâtva să fie două... Două toalete. Da, domnul meu. Foarte bine, am înțeles; mă voi conforma dorinței domniei voastre, domnule președinte. Zis și făcut. Arhitectul se duce la biroul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]