6,191 matches
-
Botezul focului l-am primit în dimineața zilei de 28 septembire 1708. Suedejii retrăgându-se, au dat foc căruțelor lor. Cu escadronul meu am sosit la timp pentru a împiedeca arderea întregului șir și astfel am salvat câteva sute de căruțe. Pentru această faptă m'au felicitat cnejii Mencicov și Golițân. Ei i-au vorbit de mine țarului Petru care și-a adus aminte că-i fusesem trimis de hatmanul Mazeppa. Cum acesta lupta acum de partea Suedejilor, țarul era bănuitor
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
și încercam acum cu îndârjire să-i ținem pe loc. Pentru luptă noi am adoptat patrulaterul format dintr'un șir de capre din lemn încrucișate cu sârmă, un șir de tunuri și patru șire de pedestrași. în mijloc se aflau căruțele cu muniție și cu alimente. Turcii ne atacau fără încetare. Erau mult mai numeroși decât îi apreciase generalul Ianus. Pierderile lor erau mari căci ne apăram organizat. Ei primeau însă mereu întăriri proaspete, în timp ce puterile luptătorilor noștri se sleiau din
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
însă mereu întăriri proaspete, în timp ce puterile luptătorilor noștri se sleiau din oră în oră. O împrospătare ne putea veni numai de la ariergardă, dar aceasta nu se zărea. în cele din urmă țarul ordonă retragerea și abandonarea unei mari părți din căruțe. Executarea ordinului s-a făcut cu mare încetineală căci nu reușeam să ne desprindem de inamic și, tot luptând, am dat pas cu pas înapoi către miazănoapte ținându-ne de malul drept al Prutului. Turcii ne-au hărțuit până la căderea
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
bastioanele de cetate. Fortificația urma să o apărăm cu artilerie și cu pedestrași formați din infanteria și cavaleria noastră descălecată. în interior era o a doua linie de apărare cu trei laturi, iar în centrul acesteia au fost grupate restul căruțelor, caii, muniția și cortul țarului. Văzând fortificația noastră, Turcii s'au oprit la distanța de bătaie a tunurilor și s'au fortificat la rândul lor pe un mare semicerc cu flancul drept pe Prut și cu cel stâng pe mlaștină
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Mehmet Baltagi permise armatei înfrânte să se retragă fără a depune armele, fiind escortată în drumul ei până la Nistru de Turci sub comanda pașei Mehmet Cerchez. Având gleznele rănite, eu nu puteam încăleca. M'au luat cu ei, într'o căruță, oamenii lui Dimitrie Tarangul. Convoiul nostru porni încet pe malul drept al Prutului către miazănoapte până la Ștefănești unde am trecut Prutul îndreptându-ne spre Moghilău. Când am ajuns la Nistru pașa Mehmet Cerchez veni să-și ia rămas bun de la
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
cu ochii de Ecaterina, salută mirat și își ceru scuze, printr'un tălmaciu care îl însoțea, spunând că Turcii nu duc războiu cu femeile. Pentru mine scena aceasta, la care am asistat întins cu șeaua mea sub cap într'o căruță moldovenească, a fost lămuritoare. Din acea clipă am încetat să-l urmez mai departe pe Petru I. Oamenii lui Dimitrie m'au dus în căruță până la Berești. Aici m'au dat în grija văduvei Anca Tarangul care de la noi a
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
mine scena aceasta, la care am asistat întins cu șeaua mea sub cap într'o căruță moldovenească, a fost lămuritoare. Din acea clipă am încetat să-l urmez mai departe pe Petru I. Oamenii lui Dimitrie m'au dus în căruță până la Berești. Aici m'au dat în grija văduvei Anca Tarangul care de la noi a aflat de moartea fiului ei. A fost jele mare! în casa ei m'a îngrijit cu multă dragoste și devotament Ileana Tarangul. După tămăduire, am
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
ploaie un câine vagabond gravitația te moleșește privindu-mi mâinile cum întind un fir subțire peste arcul mlădios cum slobozesc săgeata către inima tunetului din care plesnesc apoi goarnele albatroșilor în jurul nostru femeile culeg nuiele unduioase iar bărbații umplu repede căruțele cu pește în timp ce copiii lor poartă mustăți din spice de grâu lumea ne întreabă de ce stăm prea aproape unul de altul încât nu mai auzim roata carului cu care se întoarce soarele din ochii condorului vânat de mine pentru cina
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
a dus cu mama ei la Canal, ca să-l vadă pe cel închis pe nedrept (înainte de război, culmea, îi apărase onest, ca avocat, pe comuniștii trimiși în judecată de autorități, fair-play-ul său fiind remarcat în ziarele epocii): " Imagini de neuitat: căruța hurducându-ne (primise aprobarea și mama) prin praful dobrogean, apoi poarta lagărului, cu milițianul examinând cartea poștală și buletinul meu de identitate (mama trecuse mai repede, probabil din cauza vârstei, iar tinerețea mea păruse suspectă, pentru că nu puțini tineri, pe atunci
Ce ar trebui să citească oamenii politici by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15302_a_16627]
-
pucioasa de la Sărățeni... Coana Hisafta aduse șerbetul de trandafir și Matache veni cu cana de apă scoasă atunci din fântâna adâncă, săpată chiar în gardul casei, așa că jumătate era afară, spre uliță, de se opreau țăranii, în șiruri lungi de căruțe, ca să bea din �fântâna popei", cum i se spunea până hăt departe, în satele dimprejur... Băură pe nerăsuflate un pahar, însetați cum se aflau... Părintele Grigore strâmbă puțin din nas. - Ce zici, finule? Finul Ilie nu spuse nimic; și el
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
oamenii veneau să se recreeze ori, mai știi, poate chiar să petreacă?, dar toate lucrurile acestea au fost îngropate în uitarea ultimilor ani; astăzi, vara nu întîlnești decît pescari, ici și acolo, iar iarna - doar țigani veniți cu toporișca și căruța să taie lemnele nimănui. Cîrciuma "La mielu care pierde rata" e în pragul falimentului. Cu o mică terasă în față și o săliță unde nu încap mai mult de trei mese, are prețuri mici, populare: paharul de vin costă cinci
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
mai trimită. Simțindu-mi frământarea, Valeriu Mocanu socoti că e cazul să mai vină cu un argument, în susținerea inițiativei sale: - Uite ce e, prietenul meu cel mai bun, ai să-l cunoști, a plecat la Brăila să vândă o căruță cu pepeni, ai lui au strâns pepenii și el s-a dus să-i vândă, se-ntoarce mâine plin de bani, ai să vezi. De mâine avem bani, nu-ți fă griji. Ce m-a decis să-i accept propunerea
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
lipsește (a fost tăiat pentru răcituri), cea mai urîtă (de obicei) găină se cocoșește. Cîntă dimineața ca un cocoș. Ce mirare! Tata m-a asigurat că-i găină." Și (banc de-a dreptul...): , Un om venea de la pădure cu o căruță încărcată cu lemne. O căra un cal slăbănog și era și un cîine. În fața unui deal, calul s-a oprit. Nu mai putea. Omul a luat biciul și dă-i bătaie. Calul oropsit se întoarce spre el și-i spune
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
carlist. Cu ochii pe șoseaua ca-n palmă, pe care vâjâiau în sus și-n jos tineri sași pe noile lor motociclete Puch 125, amicul îi destăinuia lui Șerban Cioculescu planul său ministerial de a-i obliga pe fabricanții de căruțe să adopte la roți tălpi late, care să cruțe pavajul național. Ideea că trecuse vremea carului patriarhal nu-i trecea prin cap omului inteligent și cultivat. Era, iată, un ecologist avant la lettre... Pe atunci satul rămânea rezervorul de energie
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
românii nevoiți să stea la cozi să voteze, dar și curajul și determinarea de a participa la procesul electoral. Nu Facebook-ul a câștigat alegerile, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, imediat după victoria candidatului liberal. Ar însemna să punem căruță în fața boilor. Mult mai corect ar fi sa afirmăm că Facebook-ul, prin facilitarea comunicării și interacțiunii, a contribuit la crearea unui climat de solidarizare cu diaspora. A pus la dispoziție spațiul. Spațiul a fost folosit pentru a împărtăși, în mare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de morărit și panificație al lui Ștefan Barbu, zis Druga. Toți laolaltă și mai ales ultimul, ofereau propriilor angajați, care se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine, ateliere și mori. Nu pot fi uitate atelierele de trăsuri, șarete și cabriolete ale renumiților Roth și Bulfinski. O parte dintre acele elegante mijloace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant pe această temă cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de artă. Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu grația unui șef de sală peste o cîrciumă din Ferentari. Explicația: a zis-o la nervi. În noile sale adresări către membrii partidului, Geoană a mai întrebuințat cuvinte tari, din repertoriul șmenarilor și al vînătorilor de fiare vechi, cu căruța. Pentru a evalua activitatea parlamentarilor PSD, Geoană le-a dar nota "canci". Adică un "ales bules" din categoria adjectivelor țigănești, pe care rromii instruiți nu-și permit să-l folosească, pentru a nu-și insulta interlocutorii. Cînd renunță la limba
Stilul canci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10771_a_12096]
-
asta vine" (jurnalul.ro). Mai mult, există și îmbinarea intensificatoare bun bazat: "tractoristul vine, se urcă la volan bun bazat că nu mai e nimeni pe lîngă tractor" (computergames.ro); " Eu m-am îmbătat ca prostu', m-am suit în căruță ș-am adormit, bun bazat că tu mă duci acasă! (Florin Lăzărescu, liternet). La efectul comic al formulei din urmă contribuie desigur și un joc aliterativ, ca și în îmbinarea băiat bazat (,de ce te dai Ťbăiat bazatť?", bolero.ro). Succesul
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
vârsta aceea, ficțiunile sunt luate drept realități. Mie, invers, ficțiunea mi se părea că... era,... dar că nu exista; așa cum îl vedeam eu de pildă pe nea Radu, brutarul, când ne aducea nouă pâinea caldă învelită într-o rogojină, în căruța lui trasă de un cal chior. Mai târziu, ficțiunea nu mi se mai păru decât o întâmplare petrecută cu adevărat, însă ticluită, răstălmăcită, cei mai mari mincinoși fiind scriitorii. Dar mama, însăși, cu imaginația ei, n-o fi avut și
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
suntem neamuri (p. 53)3. Principala țintă a călătoriei scriitorului a fost ținutul Orhei, în care se petrecuseră și cele mai importante momente ale acțiunii din Neamul Șoimăreștilor. Fără un plan bine fixat, cei doi călători au ajuns acolo, cu căruța sau trăsura, într-un periplu care i-a purtat până către Soroca și împrejurimile ei. Poposeau mai cu seamă prin vechile și frumoasele mânăstiri, ce produceau o puternică impresie romancierului călător. Experiențele și descoperirile făcute au fost apoi așternute pe
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
ne mâne - strigă Janalău în plin sobor, - încotro va vrea, ca pe niște boi, și pe urmă el tot a mâna să învăță uitând de a trăgătorilor greață... (perfect!) adică de greața noastră comună a tuturor ce tragem înhămați la căruța statului... Acest director lăeț, ori goleț, cârlionțat, zic, al Editurii Honestas - care, tare aș fi vrut să ia nițel în seamă cartea asta a mea comentând acțiunile sale și ale semenilor săi, în frunte cu viteazul Tandaler, ori subtilul Parpanghel
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Deșertăciunea devine cel mai mare paznic al absurdului, în al cărui adevăr crede cu strășnicie. 3042. Deșertăciunea este mântuirea de sine a absurdului cu o nouă credință: Împlinirea sa ca Tot. 3043. Deșertăciunea pariază numai pe caii care nu trag căruța iubirii pe drumul călcat de pașii Lui Dumnezeu. 3044. Deșertăciunea speră în propria sa fericire: nașterea morții și moartea nașterii. Sensul lumii. 3045. Deșertăciunea invită Destinul spre a se împlini mereu dincolo de viață. 3046. Deșertăciunea nu obosește niciodată afirmând că
Culegere de înȚelepciune. In: Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
defilări cu tancuri, care stricau pavajul străzilor. Abundau scandări de genul: Stalin și poporul rus libertate ne-au adus. URSS, bastion al păcii e Trăiască Armata Roșie, care ne-a eliberat de sub jugul fascist. După ce și-a văzut sacii în căruță, bucuros că l-a învins pe Hitler, cu ajutorul Statelor Unite, Stalin s-a descotorosit de principalul aliat, considerându-l imperialist periculos și dușman feroce al comunismului luminos. La rândul lui, mareșalul Tito, conducătorul Iugoslaviei, a rupt orice colaborare cu sovieticii. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]