1,093 matches
-
nouii înscriși. Propunerea fiind primită, s'a reales în unanimitate acelaș comitet, cu singură înlocuire a vicepreședintelui, d. Stoikitzoiu cu d. Stănculescu, fost profesor de liceu, Membrii aduc călduroase mulțumiri comitetului. În scurgerea vremii, aflu că d. Florian Becescu, din căușe necunoscute mie, și-a dat demisiunea și din însărcinarea de președinte, și din aceea de membru al asociațiunei. Mi se comunică iarăși că, în urma insistentei membrilor precum și a regretelor exprimate de către Excelentă Să D-l Ministru plenipotențiar al României de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Roumanie, étant retenus au Secrétariat du Palais Royal de Bucarest. Mă situation est d'autant plus triste, que je suiș dans mă dernière année d'études à l'École Polytechnique, et je suiș menacé de mourir de faim à căușe que je n'ai pas la moindre protection à Bucarest. Și mă demande que j'ai adressée à Son Altesse Royale ne pourra avoir aucune suite, îl ne me reste autre chose à faire qu'à mettre fin à mes
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
devaient de l'argent partout. Îl dort généralement dans la journée et le soir, reçoit șes amis et să maîtresse, qui fait métier de manequin chez Hirsch. Becesco joue souvent aux courses, Rue de Joncker, îl a été congédié à căușe de șa conduite déréglée. Îl a fondé une société d'étudiants roumains, qui d'abord a tenu șes réunions aux "milles colognes", ensuite, 11, Rue des Minimes, un petit café où l'on donne à manger à des ouvriers à
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
politiques et administratives, assumé, à l'Université Libre de Bruxelles, par la faculté de droit), tout comme des programmes d'étude, ce qui a produit une croissance importante du nombre des enseignants et des étudiants. Un épisode moins connu (à căușe probablement de son caractère éphémère) de l'histoire institutionnelle de l'Université Libre est aussi évoqué: la création de l'Université Nouvelle (1894), suite à des conflits entre leș enseignants concernant la proposition du géographe français Elisée Reclus d'y
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
l'administration de l'Université vis-à-vis de la présence du savant français étaient liées aux tensions idéologiques et politiques du moment. L'analyse détaillée concernant le fonctionnement et l'organisation administrative des deux universités (ou plutôt une seule, temporairement scindée à căușe de cet épisode dissident), souligne l'importance de l'étude du cadre législatif et administratif, tout comme du contexte politique pour une meilleure compréhension du parcours des jeunes roumains qui ont choisi de poursuivre leurs études universitaires à Bruxelles. Cette
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
leș personnalités de l'époque (présentes d'ailleurs dans toutes leș analyses historiques), leș anciens étudiants bruxellois ont eu des carrières réussies au niveau local ou dans l'espace professionnel, moins visibles parfois. Ce type de démarche, plus difficile à căușe du nombre restreint des sources ou à căușe de la difficulté à leș retrouver, vu qu'elles ont été peu ou pas du tout explorées par l'historiographie du sujet, ouvre de nouvelles pistes de recherche. Descendant au niveau local et
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dans toutes leș analyses historiques), leș anciens étudiants bruxellois ont eu des carrières réussies au niveau local ou dans l'espace professionnel, moins visibles parfois. Ce type de démarche, plus difficile à căușe du nombre restreint des sources ou à căușe de la difficulté à leș retrouver, vu qu'elles ont été peu ou pas du tout explorées par l'historiographie du sujet, ouvre de nouvelles pistes de recherche. Descendant au niveau local et au niveau des individus moins " exceptionnels ", l'analyse
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
et leș sciences sociales dans leș années 1970. Contestée dans să primauté intellectuelle et institutionnelle par le développement de la psychologie, de la sociologie et de l'anthropologie, l'histoire a fait face en annexant leș questions des disciplines qui mettaient en căușe să domination. L'attention s'est donc déplacée vers des objets (systèmes de croyance, attitudes collectives, formes rituelles, etc.) qui jusque-là appartenaient à șes voisines. S'appropriant des démarches et des méthodes d'analyse qui étaient celles de l'histoire
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Monica, cu zâmbetul tău pe care îl uit câteodată, cu privirea care îmi scapă deseori, cu obrajii tăi cărora le uit savoarea și catifelarea, cu mâinile tale cu degete lungi și subțiri pe care aș vrea să le țin în căușul palmelor mele.” (op.cit, p.221) Când suntem reduși la gândire, suntem îndurerați peste măsură dar și activați afectiv peste măsură. Intuiția ia locul raționamentului, empatia aduce telepatie, funcționează ca o tehnică excelentă de comunicare, uneori au loc și uimitoare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
politică de la jumătatea veacului al XIX-lea, o nouă înrobire - metafizică, de astă dată - față de Același și revenirile lui neobosite; nu suna deloc bine. Poate, dar își zise că reîntoarcerile astea îl înfășoară pe om protector, oferindu-i tihna din căușul lor; doar grație lor reușește el să-și găsească locul lui în lume, să o locuiască. Și totuși... Îl fulgeră ideea că Labirintul construit de Dedal tocmai asta ar fi încercat să corecteze, ca o amplă proteză existențială: problematica tendință
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria capătă legitim rezonanțe profund metafizice, aspirând cu tupeu la demnitatea artei. Era suficient să faci palma căuș în calea acestui reflux eluziv ca ea să ți se umple de prinosul lui debordant; fără discuție, pentru a i-o lua înainte trebuia însă să te miști, nu glumă! După cum, deasemeni, era o chestie de bun simț să remarci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
speculații care mai de care mai aberante. Ian știa să primească un dar destinal bărbătește, însă acel moment îl luă complet pe nepregătite; ceva ignorat din ființa lui prinse a se întinde imperios de nevoiaș înspre femeia de alături - un căuș al penuriei ultime, tremurător și deznădăjduit, un umil golf uman, în care se legăna majestuos la ancoră marele vid. Se opri în loc jenat și-și îndreptă spatele de o încovoiere imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se oprea în grămada care aduna semințele, iar pleava o lua vântul și o dădea mai...încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și cu ajutorul unui bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit, în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în grămada care aduna semințele, iar pleava o lua vântul și o dădea mai...încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și cu ajutorul unui bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit, în unele sate
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a mulțumi pentru aerul pe care-l respiri. Ganjur, în schimb, se ridică în picioare, cu capul acoperit, în semn de respect și înalță spre petecul de cer ce se zărește prin acoperișul iurtei, vasul plin cu airak, strîns în căușul palmelor. Și, melodios, gutural, ritmat, rostește ceva, înșiră îndelung cuvinte necunoscute nouă, pe care ceilalți le ascultă cu privirea fixă și cu mîinile împreunate. Melopeea lui Ganjur ne învăluie ca o vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și eliberați toată tensiunea din mușchi. Alte exerciții pentru mușchii mîinilor și brațelor: Inspirați ușor și țineți-vă respirația timp de 7 secunde. În același timp, încleștați-vă mîinile în față și încercați să le desprindeți. Sau: Încleștați-vă mîinile căuș la spate și încercați să le desfaceți. Sau: Strîngeți cu putere o tijă sau o bară și lăsați tensiunea să pătrundă în brațe. După 7 secunde, expirați și rostiți încet în gînd relaxează-te. Eliberați toată tensiunea din mușchi. Închideți
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de-al treilea volum, „Transparențe critice" din 1997 cuprinde, pe lângă cronicile dramatice curente, și cronici literare, eseuri critice precum și dialoguri cu personalități notorii ale literaturii și dramaturgiei românești contemporane: Valentin Silvestru, Ion Băieșu, Traian Șelmaru, Ștefan Oprea, Constantin Puiu, Bogdan Căuș, Bogdan Ulmu, Theodor Codreanu. Cartea cuprinde câteva secvențe semnificative în acest sens. Astfel, cea mai mare parte „Istoria clipei" este închinată tot „Teatrului „Victor Ion Popa" din Bârlad, mai precis cuprinde cronici dramatice la spectacole cu piese din literatura română
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
neterminate, adnotări împrăștiate, în caligrafia nervoasă, contorsionată și de multe ori ilizibilă, în neputința progresivă de a finaliza nenumăratele proiecte pe care i le împărtășea lui Eliade. O altă fotografie: anul morții, Eliade șezând lângă o fereastră. Mâinile adunate aproape căuș, pipa aprinsă, chipul pe jumătate ascuns în penumbră și fum. Fanic și privind înainte, enigmatic și pregătit pentru tainică mah³parinirv³na. Eliade a știut să transforme scrierea unei nuvele sau a unui roman, consecvența păstrării unuijurnal în mijloace regeneratoare, tonifiante, pentru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-n buzunar Ș-a scos cheile, A descuiat odăile A ales 19 epe suruepe de 9 ani sterpe Cu caica** -ntoarsă Să nu se prindă pleava groasă Cu picioarele stropșeau Cu nările vânt făceau Cu urechile-n sac puneau Nici căuș nu trebuia. Ș-a făcut 12 care cu povară Ș-a plecat la Corbu la moară Dar Corbu când a văzut atâtea care viind A plecat la zăvoiu Ș-a tăiat un țăpoi Istoria prin care se arată cum un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copilul Damian Păr Negru, agent tainic vine din când în când la Suceava. harmasar harmasaraș Simion dragoste nouă piticii Domnului Gogolea & Mihu pg. 320 Cea dintău pareche de feciori Cum Gogolea cere întăiu un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rea Bistrița, secol al XVI-lea. 32. Taler mare, de argint, de la M-rea Tismana, 1512. 33. Engolpion de argint aurit, M-rea Snagov, din 1431. 34. “ al fraților Craiovești, M-rea Tismana. 35. „ „ de la M-rea Bistrița, 1512. 36. Căuș de argint aurit, încrustat cu monede antice, M-rea Tismana, 1649. 37. „ „ „ din anul 1614, de la clucerul Buzinca. 38. 4 (patru) cruci de argint aurit din epoca Șerban Cantacuzino. 39. Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1638, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) „dă și întărește” lui Ionașco Cehan, acum vornic, și lui Duca, comis, satul Novaci, la nord de Huși. Domnul îi mai întărește lui Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luna plină, care „își revarsă farmecul luminei argintii peste pământ”, acompaniată de „candelele aproape stinse ale stelelor”. Într-un asemenea decor, jos în vale, orășelul adormit era ascuns „sub perdeaua fină țesută de argintul razelor de lună. Pe fundul acestui căuș (leică) sclipeau lumini care dădeau impresia că este „o mare fără margeni la țărmul căreia sunt presărate lămpi de veghere de pe corăbiile ancorate”. „Hușii apar într-un cadru fermecător - consemna Ion Simionescu. Nu e o exagerare. E unul din orașele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
maravigla habbi anchora tollerati dua pontefici della qualità sono șuti e passati. Scrivo, de' 4 dì una volta, una lettera a' Signori X, e dico qualche novella stracha et che non rilieva, ché altro non ho che scrivere, per le căușe che per voi medesimo intendete. Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche novelletta chol Branchaccio e chon M. Giovambatista Nași, el quale și stă meco spesso. Îl dì delle feste odo la messa, e non
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
per familiam dictorum magnificorum Otto captus fuit, et sic captus presentatus coram eis, quam primum carceratus et ab eis postea în certă quantitate pecunie extitit condemnatus, invito Iohanne Gelli rectore dicti populi et presenti domino vicario Mucelli iudice competenți dicte căușe, contra voluntatem dicti Silveștri et dicti Iohannis Gelli rectoris predicti et prefati domini vicarii, în dedecus et vilipendium șui offitii et contra formăm iuris, statutorum et ordinamentorum communis Florentie et dicti vicariatus. Et quia constat nobis et nostre curie predicta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]