83,584 matches
-
taie, înțeapă,/ răstălmăcește, e rugată să arate limba și ea contractă cu/ cu putere maxilarele, țipă ca din gură de șarpe,/ nu-și găsește locul. Îi miroase/ a mîl sălciu. A/ fost scufundată sub un strat de mîl sălciu? Își/ caută înnebunită sufletul...// Nu de multă vreme: cînd a/ surprins-o/ moartea, ea desfăcea niște păstăi de fasole” (Își cercetează mîinile, vîrfurile degetelor i se par mai subțiri). Avem a face așadar cu o abordare a experienței thanatice din unghiul unei
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
nu recurge la obișnuitele instrumente filologice și arheologico-istorice, angajate de regulă în studiul originilor filosofiei grecești, ci tocmai la un domeniu atât de îndepărtat precum e arhitectura și alte domenii conexe (istoria artei, istoria arhitecturii etc.). Dar de ce Hahn, atunci când caută originile filosofiei grecești, se ocupă tocmai de arhitecți, și nu de, bunăoară, meșterii fierari, de țesători, sau - de ce nu? - de moașe? Pentru că era ceva în natura, metodele, și doctrinele filosofiei ioniene (mai cu seamă în Anaximandru) care, în opinia lui
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
coloană, adică o tehnică utilizată pentru a menține modulul nemișcat în același loc, Anaximandru a detectat o reprezentare ce se potrivea, în mod complex, cu Pamântul lui care, de asemenea, rămânea nemișcat undeva la mijloc.” Iar acest mod de a căuta și urmări în chip minuțios detalii aparent nesemnificative pentru a le face mai apoi să semnifice ceva esențial e unul din lucrurile ce face cartea lui Hahn atât de interesantă. Singura critică importantă pe care, cu toate acestea, o am
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
e simțit adesea ca o inovație nevalidată, lucru dovedit de punerea sa între ghilimele: “între timp s-a instituit și o taxă de «membrie» de 200$ pe an” (Forum „România Liberă”, 9.03.2002): “Când am fost în America, am căutat o biserică ortodoxă. Am găsit-o, numai că percepea taxa de fix 100 dolari pe an («membria» de care vorbea o doamnă)!!!” (ib., 15.03.2002). Ca echivalent mai economic al unei sintagme, termenul e o creație necesară, care chiar
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
la rându-i, câteva sute de caiete cu însemnări întinse pe zeci de ani, caiete oferite spre descifrare și publicare lui Vlad Chelfănescu, angajat al Muzeului Literaturii. Cei doi noi posesori de jurnal (o generație mai tânără decât diariștii) se caută și încearcă, folosindu-se mai ales de adăugirile orale ale bătrânilor, să pună cap la cap informațiile din cele două jurnale cu scopul de a reconstitui „istoria secretă și adevărată a secolului”, pornind de la adevărul politic al anilor ’40-’50
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
an juca la loterie. Nu avusese noroc niciodată, dar îi plăcea să încerce. O dată pe an își permitea luxul să piardă și făcea această extravaganță. Dar mai juca și alte jocuri, care îi veneau deodată în minte: în fiecare săptămână căuta, în vitrina prăvăliei din colț, numerele care i se păreau mai promițătoare. Le scria pe o hârtie și pe urmă se ducea să vadă ce numere ieșiseră în ziua tragerii. Nu nimerea niciodată și atunci punea cu satisfacție într-o
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consuna cu Înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens, noi, astăzi, putem judeca invers: nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vină morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boală În condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnas” figurează, În Enciclopdia Predescu, mai Întâi „Nicolae Hasnas, doctor, director de
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
nu poate fi vorba decât de acelasi nebun: mai Întâi a țintit de la distanță cu praștia apoi a lovit din imediata apropiere. Crimă cu premeditare Într-un spital de alienați mintali unde este foarte problematic dacă Eminescu avea ce să caute. Aceste concordante cu mărturia lui Dumitru Cosmanescu ne vor interesa În demersurile noastre următoare. Amintim că, după 1944, singur Virgil Ierunca susține, În Franța, ca Eminescu a murit asasinat. România trecea prin alt infern, cel comunist, În care mică chestiune
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
dorește a evada din temnița carnală, a se înălța către siderele lui animus: „Iată în carne sufletul cum arde/ din cupa ei dorindu-se afară./ Și zilele se spulberă departe/ spre stele, cu o flacără amară.// De unde, cum, de ce mă căutară/ aceste patimi și aceste arte?/ Rămîne doar cenușă dintr-o carte/ pe fluviu risipită, într-o vară.// Rămîne pas de anotimpuri lente,/ umblînd pe zările indiferente,/ și vis, și-un nume tulbure-n memorii.// Eu sufletul mi-l văd cu
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
Cu cât ai mers, și ele Grăbesc la fel de tare. Nu are stare drumul, Doar râu și alergare. S-au dus cu el răchite, Mastic și rugii plini. S-au dus vechile glasuri, L-au presărat cu crini. Nu încerca să cauți Acea dintâi cărare N-o mai găsești vreodată. Schimbat-a râul cursul Și secetos e drumul Ca albia secată. Ascultă cuvinte secrete de-amor Insectele-n ierbi Muzici iambii superbi Care-n piept de păduri se-nfior Călătorule-oprește aici e Răscrucea
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
în fond, întreaga sa demonstrație -, inserînd următoarea revelatoare frază în paranteză : “(Datorită criticului, iar, în particular, comparatistului - care, asemeni chimistului din goetheenele Afinități elective, e un fel de ’artist al îmbinării’, un Einungskünstler - operele, descojite de belferești considerente istorice, se caută și se întîlnesc într-o viață paralelă, care le dă o formă comună nouă, neașteptată și paradoxală.)”. Această perspectivă voit anacronică, interesată de valoarea intrinsecă, aproape exclusiv estetică, a textului literar amintește de superba metaforă a lui E.M. Forster, din
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
subiectului. Apropierile cele mai numeroase par să fie de micul roman Popi, în primul rând prin atmosfera orientală comună. Aici fundalul îl constituie Istanbulul, unde revine Ștefan, care tocmai a împlinit patruzeci de ani, funcționar într-o comisie mixtă ce căuta o soluție în relațiile tensionate greco-turcești. Moldovean de origine, ca și autorul, el se află într-un grav moment de cumpănă, de criză a vârstei, crezându-se un ratat, un înfrânt și un mediocru. Speranța lui de echilibrare sau de
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
manieră completă și perfect echilibrată. - Poate că tocmai de aici pleacă reacțiile de care pomeneați. Din nevoia de manual, de rețetă. Schema dată simplifică lucrurile, iar pluralitatea naște, mai ales când nu ești obișnuit cu ea, sentimentul de insecuritate. Mulți caută rețete de trăit. De ce nu ar fi la mare căutare și manualele definitive de istorie ? - Nu vreau nici eu să exagerez. Sigur că avem nevoie de modele, uneori chiar și de rețete. Toți folosim rețete. Dacă am gândi strict după
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
a te apropia cât mai mult de el. Dar, în același timp, e bine să ai și o doză de relativism și să îți dai seama că nu ai, de fapt, cum să atingi adevărul în totalitatea lui. Trebuie să cauți să fii cât mai aproape de el, dar să rămâi conștient că există și alte abordări și că alții pot gândi altfel decât tine. Aceeași realitate va naște mereu alte și alte interpretări. Suntem însetați de absolut, dorim să ajungem la
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
aceasta nu schimbă în nici un fel natura criminală a ideologiei comuniste. Regimurile fascist și comunist sunt cele mai sinistre experimente politice ale secolului XX. Categoric, ele trebuie judecate cu aceeași măsură, dar este evident faptul că natura lor criminală trebuie căutată în planuri diferite. A discuta natura criminală a regimului comunist doar din perspectiva rasismului înseamnă a îngusta nepermis zona cercetării și a oferi un nesperat culoar de fugă odioșilor responsabili comuniști. În plus, un asemenea demers ar suna aproape ca
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
se repetă foarte des în dialogurile curente, mai ales în cele familiare. Nefiind însă folosită ca atare în scris (ca element incident, nemotivat semantic sau gramatical), formula nu atrage atenția. La originea clișeului stau locuțiunea pronominală și cea adjectivală nehotărîtă - „caută nu știu ce”, „s-a produs nu știu ce scandal” -, foarte folosite în oralitatea actuală, alături de celelalte componente ale aceleiași serii: nu știu cine, nu știu cîți, nu știu care, nu știu cum, nu știu unde etc. Vorbirea rapidă le scurtează de altfel frecvent - nu’ș cine te caută, nu’ș ce
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
cea adjectivală nehotărîtă - „caută nu știu ce”, „s-a produs nu știu ce scandal” -, foarte folosite în oralitatea actuală, alături de celelalte componente ale aceleiași serii: nu știu cine, nu știu cîți, nu știu care, nu știu cum, nu știu unde etc. Vorbirea rapidă le scurtează de altfel frecvent - nu’ș cine te caută, nu’ș ce vrea... Nehotărîtul nu știu ce a devenit însă o simplă marcă a vagului, a aproximării, a suspendării, îndeplinind un rol pragmatic pe care îl joacă și alte expresii, de tipul: și așa mai departe, tot felu de chestii, mă
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
început de ’90, de lipsa instrumentelor de lucru, cel puțin în privința poeziei, antologatorii și-au făcut datoria, ba mai mult, avem și dicționare și istorii literare. Evident, orice antologie e subiectivă, iar Barbu Cioculescu, atunci cînd comentează tipul de selecție, caută să înțeleagă criteriile aplicate, face statistici necesare și conchide, de pildă, că o antologie nu poate fi decît o încercare de împăcare a valorii cu dorința de cuprindere a perioadei antologate. De aici și nemulțumirile noastre față de asemenea întreprinderi. Dacă
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
de Revelion, ar fi trebuit să și pocnească. Unii spun că a și reușit... Bravo! Poate și pentru că a fost ajutat/secondat de Vlad Enăchescu, amfitrion la ROMEXPO. Personal nu mi-am dat seama - cred că nici ei - ce anume căutau ca prezentatori în ultima Noapte a anului. Poate că și de aeeea, mi s-a părut în câteva rânduri că se retransmite în direct acel meci celebru de pe mocirla căreia, din neatenție scuzabilă, i se spunea stadionul Național “Lia Manoliu
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
îi înfuria și fermeca pe filosofi, care adesea se străduiau să-l desconsidere, în același timp fiindu-le cu neputință să se desprindă de cărțile lui. Destăinuirile acestea m-au intrigat foarte mult. Imediat ce m-am reîntors în Polonia, am căutat, dar n-am putut găsi însă nici una din operele lor. Ulterior, am dat peste Yoga (în franceză) și peste Tratatul de istoria religiilor. Mă interesam pe atunci de diferitele religii și tradiții spirituale, învățam de asemenea unele limbi orientale - și
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
în ograda CAP -ului comunal. Dilemele “glimbocanilor” nu se opresc însă aici. Abrutizați de știrile comuniste din ziare și de discursurile televizate ale idolului lor, Nicolae Ceaușescu, ei uită ca prin farmec de problemele cotidiene ale balegii și nutrețului și caută să răspundă, în schimb, marilor chestiuni de geopolitică mondială. Din această perspectivă, CV -ul aceluiași Naslău Pavel cuprinde balansul ideologic absurd și dezaxat între preocuparea zootehnică și cea pacifistă: “Cum se crește o vacă - Povestea unei vieți zbuciumate ș...ț
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
ale coaliției. Cum se prezintă azi situația? Partidul de guvernământ care, înghițind PSDR, și-a dobândit o recunoaștere internațională pe care n-o spera, este departe de a fi un partid social-democrat. El este forța coerentă și bine structurată care caută să perpetueze esența vechiului regim. Oricât încearcă prin retorică fruntașii săi să demonstreze contrariul, faptele sunt evidente: impunitatea și sprijinul de care se bucură plagiatorii, adică autorii de furturi intelectuale, aplicarea legilor în funcție de interesele personale sau de partid, susținerea cântăreților
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
analiști au numit „al treilea război mondial” - Războiul Rece. Deși mulți ideologi, politicieni, filosofi, sociologi își puneau problema a „ce va fi după”, căderea bruscă a monolitului comunist a surprins și derutat. Pentru începutul mileniului trei, mulți dintre ei au căutat să imagineze un nou proiect, din care să fie eliminate tarele „sângerosului secol XX”. De la o separare a culturilor și precipitarea lor într-o competiție de tip nou (dominată de raportul Nord-Sud), până la „sfârșitul istoriei” (în sensul generalizării democrației de
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
DEX 1996: clic = „cuvânt care imită un zgomot sec, scurt”; cf. fr. clic, it. clic, engl. click): a da/a face (un) clic, a da clicuri - „dă clic pentru a vedea imaginea mărită” (jocuricopii.as.ro); „apoi fă clic pe «Caută in sit»” (toolbar.google.com); „pot mișca un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
și imaginea și campania electorală, nu-și poate permite să nu obțină rezultate semnificative, Lia Roberts poate fi creditată în orb cu peste 15%, dintre care, cam trei sferturi vor fi obținute de la alegătorii din dreapta. Petre Roman, care încă își caută partid, va fi cu siguranță un candidat la președinție. Prea multe voturi nu va lua - deși Petre Roman e un om politic redutabil. Marele lui ghinion se cheamă profesionalizarea în sens bun, responsabilitatea cuvîntului rostit cu care acum nu se
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]