1,178 matches
-
de la ceapă călit în unt cu morcovul ras, adăugăm orezul și dăm deoparte. Adăugăm castraveții tocați, brânza de oi, ouăle bătute, dăm gust de sare, piper, delicat și umplem ceapa. Peste umplutură punem câte o felie de roșie, iar deasupra cașcavalul ras. Dăm tava la cuptor timp de 45 de minute. Se servește cu mămăliguță și pastă de usturoi cu smântână. Se pune pătrunjel verde tocat fin, ca decor. CLĂTITE UMPLUTE , CU SOS DE ARDEI 2 ouă, 200 ml apă minerală
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
punem într-un vas uns cu unt și dăm la cuptor timp de 30 de minute. Se servesc câte două la porție, cu sos de ardei pe deasupra și verdeață tocată fin. CROCHETE DIN CARTOFI 500 g cartofi fierți, 500 g cașcaval ras, 4 ouă, sare, piper, 150 g făină albă, 500 ml ulei Cartofii pisați se amestecă cu toate ingredientele la un loc și se fac biluțe care se prăjesc în ulei încins, după care se așează pe un platou, alături de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
AFRODISIAC 100 g Campari sau Martini, 500 g spaghete fierte în apă cu sare, 2 cepe tocate, călite în ulei, 500 g carne de mânzat tocată, sare, piper, scorțișoară, ketchup, 200 g lapte cu 3 linguri de făină, 5 ouă, cașcaval Se amestecă spaghetele scurse de apă, cu carnea călită împreună cu ceapa, mirodeniile, laptele cu făină și ouăle bătute spumă. Se unge un vas cu margarină și se tapetează cu pesmet sau făină, adăugăm compoziția, radem deasupra cașcaval și dăm la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
făină, 5 ouă, cașcaval Se amestecă spaghetele scurse de apă, cu carnea călită împreună cu ceapa, mirodeniile, laptele cu făină și ouăle bătute spumă. Se unge un vas cu margarină și se tapetează cu pesmet sau făină, adăugăm compoziția, radem deasupra cașcaval și dăm la cuptor timp de treizeci de minute. Se servește cu salată de țelină, făcută dintr-o țelină rasă și ținută timp de 10 minute în apă cu sare de lămâie. Se așează în salatiera stropită cu ulei și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
jumătate de oră, apoi punem deasupra verdeață și 100 ml de vin și dăm la cuptor. PAPANAȘI DE MĂMĂLIGĂ 1,5 l lapte, 500 g mălai, o linguriță de sare, o lingură de unt, 400 g brânză de burduf sau cașcaval ras, 2ouă, pesmet, ulei pentru prăjit Se prepară o mămăligă din lapte, mălai și sare. După ce a fiert, se amestecă cu brânza, untul, ouăle, apoi luăm cu lingura, facem formă de papanaș turtit, dăm prin pesmet și punem la prăjit
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
felii și roșiile, astfel încât să acoperim toată suprafața cratiței, turnăm două căni de apă și dăm timp de o oră la cuptor. Se servește cu smântână, după preferință. SPAGHETE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ 2 ouă, 200 g smântână, 100 g cașcaval ras, 200 g șuncă, 500 g spaghete, 50 g unt, 100 g iaurt Spaghetele se fierb în apă cu sare timp de nouă minute. Punem untul la topit, adăugăm șunca tăiată cubulețe și smântâna amestecată cu ouăle bătute spumă. Adăugăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. TARTĂ CU SPANAC 2 cepe tocate și călite în 70 g unt, 500 g spanac fiert în apă cu sare, apoi scurs și tocat Amestecăm ceapa călită cu spanacul și două ouă, 300 g cașcaval ras sau brânză de oi, un vârf de linguriță de nucșoară, sare, piper și o lingură de făină albă. Luăm un pachet de foi fragede, întindem cu vergeaua foaia, apoi punem în tavă de tartă, tapetată cu făină, și peste
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mînă, mereu golite și mereu umplute, într-un ritm pe care noi nu l-am fi putut respecta niciodată. Între timp, pe foc, se topise o mare cantitate de brînză grasă, amestecată cu un fel de cașa. Ceva în genul cașcavalului nostru topit. Avem dreptul, ca oaspeți, să folosim primii cele două linguri pe care le deține familia. După noi, castronul cu brînză și lingurile trec la Ganjur și la Sandan, apoi la gazde. Sătui pînă la refuz, suntem invitați afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
venea în grupuri de prieteni sau pe familii, oamenii alegeau un loc pe iarbă printre tufișuri, unde erea mai mult adăpost și umbră, întindeau pe iarbă șervete sau ziare, apoi bărbații plecau după merinde. Aci se debita numai vinul, mititeii, cașcavalul, pâinea, ridichile, cât și oale nouă de capacitatea unui litru. Cumpărai mai întâi o oală nouă nesmălțuită - sau mai multe - pe preț de 10 bani una, apoi te duceai la cumpăratul vinului. Într-un gârlici de pivniță erea așezat un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și înfometați. în timpul acesta strigăte, împinsături, înghesuială, miros de cârnați, înădușeală. în sfârșit, încărcați cu oalele cu vin, cu mititeii purtați în hârtii, cu pâinea, cu ridichile, cu cașcavalul, oamenii își regăseau culcușurile, se trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la vadul Țuțorei, nici la Mogoșești, nici la Târgul Roman. Ținând seama de numărul mare de vămi, ne putem da seama cât de importante erau veniturile domniei. În numele domnului se percepeau dări din burdufurile de brânză și din burdufurile de cașcaval. Este meționată darea din nuci, ceea ce înseamnă că ea reprezenta o valoare. Domnul era proprietarul multor moșii și dârste. Erau supuși la dări toți meșterii și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este atâta ateism în Spania. Nici Zapatero nu-i bun iar oamenii legii sunt cu toții niște hoți”. Parcă ar vorbi de oamenii legii din România. îmi vine să-i spun acest lucru dar mă abțin și-mi savurez berea și cașcavalul atât de bun. Ne salutăm la despărțire și-mi continui drumul spre Carrión de los Condes, destinația călătoriei de astăzi. Soarele deja frige și pe drum nu mai întâlnesc nici un pelerin. Aproape toți pornesc dimineața în jurul orei 6 iar la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
zi și noapte, pentru prevenirea eventualelor boli de aglomerare. Colegii, mai ales prietenul dr. Vasile Sasu, m-au Înțeles și timp de două luni cât a durat detașarea m-am odihnit și am ținut un așa zis regim (pâine albă, cașcaval și biscuiți sau prăjituri uscate, din oră În oră), fără nici o mâncare gătită și fără nici o tabletă. În ultima lună a detașării, luna decembrie, a venit o iarnă cum n-am mai Întâlnit În viață. Zăpada ajungea la geamurile dormitorului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aduse În România. Că, deși departe de țara lui, sfântul o iubea mult și-și iubea semenii. Muntele cu peșteri unde se nevoiesc pustnicii Tot În acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peștera este În coasta unui munte În pustiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care se apropiau mai puțin triste decât cele trecute. Chiar din punctul de vedere al proviziunilor stam mai bine; toți prietenii și cunoștințele se întrecuseră să ne trimită curcani, porc afumat și proas păt, slănină, saci cu făină, unt, ouă, cașcaval. Te mirai de unde le scoteau după atâtea rechiziții. Era efectul reluării în mână a moșiilor de către proprietari și rezultatul disimulării față de germani. Niciodată nu avusesem atâtea merinde substanțiale. Chiar vărul lui Costache, originalul și bunul Alexandru Cantacuzino, ne aduse un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât încrezător în mai buna așezare, în viitor, a lucrurilor. Florin Mugur aderase din toată inima la schimbarea istorică din decembrie ’89, dar repede îl dezamăgiseră comportările unor oameni publici, egoismul, atunci revelat, al unor confrați, crezuți altfel, „năvala la cașcaval“ în fața căreia ricanează: „La cașcaval, la cașcaval, muscal! La bulivar, birjar!“ Conferința scriitorilor din aprilie ’90 este percepută ca un moment al procesului de spulberare a iluziilor: „Iluziile pe care le edificasem în decembrie (puritatea morală,revenirea prietenilor etc.) s-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
așezare, în viitor, a lucrurilor. Florin Mugur aderase din toată inima la schimbarea istorică din decembrie ’89, dar repede îl dezamăgiseră comportările unor oameni publici, egoismul, atunci revelat, al unor confrați, crezuți altfel, „năvala la cașcaval“ în fața căreia ricanează: „La cașcaval, la cașcaval, muscal! La bulivar, birjar!“ Conferința scriitorilor din aprilie ’90 este percepută ca un moment al procesului de spulberare a iluziilor: „Iluziile pe care le edificasem în decembrie (puritatea morală,revenirea prietenilor etc.) s-au spulberat una câte una
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
viitor, a lucrurilor. Florin Mugur aderase din toată inima la schimbarea istorică din decembrie ’89, dar repede îl dezamăgiseră comportările unor oameni publici, egoismul, atunci revelat, al unor confrați, crezuți altfel, „năvala la cașcaval“ în fața căreia ricanează: „La cașcaval, la cașcaval, muscal! La bulivar, birjar!“ Conferința scriitorilor din aprilie ’90 este percepută ca un moment al procesului de spulberare a iluziilor: „Iluziile pe care le edificasem în decembrie (puritatea morală,revenirea prietenilor etc.) s-au spulberat una câte una. S-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nevasta, nici nu prea s-a distrat el așa, fi-su’ nu prea-l băga-n seamă, nu e treaba mea de ce. Pot să-l întreb, da’ n-are rost. Ăsta bătrân, 66 de ani are, el are frigideru’ plin, cașcaval șuncă, de toate, da’ el nu mănâncă decât fasole bătută, aia-i place lui. Și zarzavaturi ieftine. N-are nevastă, da’ știi ce face? Păcălește zarzavagioaice din astea din piață. Îl vezi că se duce la piață într-un baston
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
așezi pe o bancă și să asculți ce-și strigă piețarii unul altuia. Cum se dau în spectacol. Cum povestesc, de exemplu, că aveau un vecin mai prostovan, pe care l-au trimis la magazin să cumpere doi metri de cașcaval. Și l-au sfătuit, în caz că vânzătoarea îl refuză, să-i zică de la obraz: „Ai, n-ai, mie-mi dai!“. Literatură naivă. Și, în același timp, o reprezentație în stare pură. O înscenare. Piețarii devin adevărații actori, iar nu cei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și să nu-l sune. Să-l întrebe ce a mâncat, să aibă grijă să nu i se aplece, cum a fost azi la serviciu, să-l țină sub control. Nu vrea să-i trimită ceva mâncărică? O rotiță de cașcaval, ceva, o ciorbiță la sufertaș. Și asta, să-ți trimită ai tăi mâncare, e tot o formă de a te avea la mână. Cea mai tare fază, după un examen, când el era deja pulbere, l-a sunat mă-sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din prima încercare 2-3 codalbi . Familia era într-atât de bine organizată încât nu le lipsea nimic sau aproape nimic. Totul era pregătit în casă, iar produsele erau depozitate în cramă și în beci, nelipsind pastrama de oaie, cârnații, jambonul, cașcavalul de casă, brânza pusă la saramură. Cu peștele era mai dificil pentru că se altera repede și atunci bunica găsise o modalitate extrem de eficientă în a-l conserva sănătos și a-l consuma, cum spun nutriționiștii astăzi, pe principii active. Și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
felul, aflate pe atunci la Îndemâna oricărei pungi; apoi brân zăriile miro sind de departe a tot ce poate da săraca, blânda oaie, de la telemeaua cu boabe de coriandru, care, când e bună, e cea mai bună brânză de pe lume, la cașcavalul moale de Pen teleu pe care Îl face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi au ieșit de multă vreme din consumul curent: bob, linte, napi, sfeclă roșie și albă. Magazinele turcești propun sarmale și salată de vinete la conservă. Excelentă pâine și pită lunguiață pregătită direct în fața clientului în cuptoare rotunde de cărămidă. Cașcaval (kashkoval) în zeci de sortimente, brânză albă telemea-feta, regina acestora din urmă fiind de departe, după preț, cea importată din Bulgaria. În războiul tăcut și balcanic al brânzei telemea, bulgarii sunt de departe câștigători, cel puțin în Occident. Cosmetice Duru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vedea anul ăsta... fiți atenți la ce vor să vândă, e numai propagandă!” - și dispăru în compartimentul său; siguranța lui de sine parcă mă întremă și mă hotărâi să mă întorc în patul meu, să lichidez cele două sandvișuri cu cașcaval (foamea - semn bun!) și să mă culc. Nu fu chip. T., în picioare, aștepta exact în fața scăriței care ducea la culcușul meu; cu un gest dur, mă fixă pe marginea patului de jos și articulă clar și grav: - Tu dois
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]