1,583 matches
-
1911). Colaborează cu schițe și nuvele la „Viața românească”, „Însemnări ieșene”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Dreptatea” (Chișinău), „Școala Basarabiei”, „Cuget moldovenesc”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A întemeiat, împreună cu Sandu Teleajen, G. M. Zamfirescu, George Lesnea și Bogdan Amaru, revista „Cadran” (Iași, 1934). A mai semnat cu pseudonimele T. Iuzbași, T. Sutașu ș.a. În 1919 a debutat editorial cu un „studiu istorico-filologic”, Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid. Propunându-și un scop didactic bine precizat, a întocmit, alături de I. Negrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
completeze propoziția “Cel mai bun/ Interesant/lucru din această carte este...” Această metodă se poate utiliza în special în faza de reflecție sau cea de realizare a sensului ce presupun: comentarii, interpretări și înțelegerea cât mai adecvată a conținutului. * Metoda cadranelor Este o altă modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sensului ce presupun: comentarii, interpretări și înțelegerea cât mai adecvată a conținutului. * Metoda cadranelor Este o altă modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce se desprinde din ideile prezentate. Prin aceasta tehnică se urmărește implicarea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce se desprinde din ideile prezentate. Prin aceasta tehnică se urmărește implicarea elevilor în realizarea unei înțelegeri cât mai adecvate a unui conținut informațional. * Interviul în trei trepte Este o tehnică de învățare prin colaborare
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sau aplicațiile legate de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic. 4. Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (“flori de nufăr”) 5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale și consemnarea lor în diagramă. Se completează în acest mod cât mai multe cadrane. (“flori de nufăr”). 6. Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (“flori de nufăr”) 5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale și consemnarea lor în diagramă. Se completează în acest mod cât mai multe cadrane. (“flori de nufăr”). 6. Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele și se apreciază rezultatele din punct de vedere calitativ și cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicații și teme de studiu în lecțiile viitoare. Exemple: 1
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
că schemă de interpretare a evenimentelor prezentate. În opinia lui Robert Entman, profesor la Northwestern University, cadrul este un mecanism de influență a opiniei publice, deoarece are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv, legături între situații, imagini și persoane. Cadranele identificate în cadrul discursurilor celor doi contracandidați, cu tematicile aferente, sunt: * Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Entman, profesor la Northwestern University, cadrul este un mecanism de influență a opiniei publice, deoarece are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv, legături între situații, imagini și persoane. Cadranele identificate în cadrul discursurilor celor doi contracandidați, cu tematicile aferente, sunt: * Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment sau a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
între situații, imagini și persoane. Cadranele identificate în cadrul discursurilor celor doi contracandidați, cu tematicile aferente, sunt: * Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment sau a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității (rezolvarea unei probleme publice e plasată într-un context moral sau religios): apartenența religioasă și etnică; * Cadranul conflictului (diverse conflicte existente între grupuri, indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment sau a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității (rezolvarea unei probleme publice e plasată într-un context moral sau religios): apartenența religioasă și etnică; * Cadranul conflictului (diverse conflicte existente între grupuri, indivizi, organizații politice): alianță USL, Traian Băsescu; * Cadranul economic (consecințe economice resimțite la nivel social): tăierea pensiilor, taxe și impozite. Pornind de la fiecare cadran în parte, am dezvoltat un dicționar propriu (Fig. 1 și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității (rezolvarea unei probleme publice e plasată într-un context moral sau religios): apartenența religioasă și etnică; * Cadranul conflictului (diverse conflicte existente între grupuri, indivizi, organizații politice): alianță USL, Traian Băsescu; * Cadranul economic (consecințe economice resimțite la nivel social): tăierea pensiilor, taxe și impozite. Pornind de la fiecare cadran în parte, am dezvoltat un dicționar propriu (Fig. 1 și 2), pe care l-am adăugat dicționarului deja existent în cadrul softului de analiză semantica
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
într-un context moral sau religios): apartenența religioasă și etnică; * Cadranul conflictului (diverse conflicte existente între grupuri, indivizi, organizații politice): alianță USL, Traian Băsescu; * Cadranul economic (consecințe economice resimțite la nivel social): tăierea pensiilor, taxe și impozite. Pornind de la fiecare cadran în parte, am dezvoltat un dicționar propriu (Fig. 1 și 2), pe care l-am adăugat dicționarului deja existent în cadrul softului de analiză semantica. Programul include un dicționar morfologic de marimea Dicționarului explicativ al limbii române (1998) și un dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
dicționarului deja existent în cadrul softului de analiză semantica. Programul include un dicționar morfologic de marimea Dicționarului explicativ al limbii române (1998) și un dicționar semantic, care cuprinde 28.000 de concepte grupate în 40 de categorii (universuri conceptuale). Fig. 1. Cadranele mediatice Fig. 2. Dicționar aferent cadranului 1- Atribuirea responsabilităților unor actori economici Pasul următor a fost aplicarea acestui dicționar analizei discursului din cele două dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
analiză semantica. Programul include un dicționar morfologic de marimea Dicționarului explicativ al limbii române (1998) și un dicționar semantic, care cuprinde 28.000 de concepte grupate în 40 de categorii (universuri conceptuale). Fig. 1. Cadranele mediatice Fig. 2. Dicționar aferent cadranului 1- Atribuirea responsabilităților unor actori economici Pasul următor a fost aplicarea acestui dicționar analizei discursului din cele două dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai frecvente referințe au fost cele legate
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
unui drept constituțional) și lupta anticorupție (eliminarea imunității parlamentarilor, oameni politici corupți în ambele tabere, Victor Ponta vs. Klaus Iohannis din perspectiva dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată). Ilustrez cele menționate mai sus prin Figură 3. Fig. 3 Reprezentarea cadranului Atribuirea responsabilității Analiza a evidențiat și cadranul conflictului, în raportul Victor Ponta - Klaus Iohannis: discursul candidatului USL a avut numeroase asocieri între Iohannis și fostul președinte Traian Băsescu. Iohannis a reacționat mutând subiectul în curtea adversarului, prezentat astfel că o
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
imunității parlamentarilor, oameni politici corupți în ambele tabere, Victor Ponta vs. Klaus Iohannis din perspectiva dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată). Ilustrez cele menționate mai sus prin Figură 3. Fig. 3 Reprezentarea cadranului Atribuirea responsabilității Analiza a evidențiat și cadranul conflictului, în raportul Victor Ponta - Klaus Iohannis: discursul candidatului USL a avut numeroase asocieri între Iohannis și fostul președinte Traian Băsescu. Iohannis a reacționat mutând subiectul în curtea adversarului, prezentat astfel că o persoană lipsită de încredere, prefăcuta: "Oare domnul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a prostit pe români când v-a pus premier? Pe mine m-a refuzat, pe dumneavoastră v-a pus!". Pe de altă parte, discursul lui Victor Ponta a făcut referire în mod constant la inconsecventa liberalilor în ceea ce privește construcția politică USL, cadranul conflictului reliefând o temă majoră de discurs a social-democraților, cea referitoare la Uniunea Social Liberală și ieșirea liberalilor din parteneriatul cu PSD (Fig. 4). Fig. 4 Reprezentarea cadranului conflictului C a reprezentări sociale folosite de cei doi contracandidați, se remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
făcut referire în mod constant la inconsecventa liberalilor în ceea ce privește construcția politică USL, cadranul conflictului reliefând o temă majoră de discurs a social-democraților, cea referitoare la Uniunea Social Liberală și ieșirea liberalilor din parteneriatul cu PSD (Fig. 4). Fig. 4 Reprezentarea cadranului conflictului C a reprezentări sociale folosite de cei doi contracandidați, se remarcă votul din diaspora, laitmotivul campaniei lui Klaus Iohannis. Să ne amintim că modalitatea defectuoasă în care Guvenul USL a organizat votul pentru românii plecați din țară a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
majore, si anume incapacitatea guvernului USL de a organiza corect alegerile din diaspora, partide politice corupte, incapabile să se reformeze, și conflict de opinii cu privire la parteneriatul PSD-PNL (USL). Că privire de ansamblu a confruntărilor electorale, cel mai des întâlnite sunt cadranul atribuirii responsabilității unor actori politici și cel al conflictului, în plan secundar fiind discutate subiectele referitoare la situația economică ori măsurile care vizează explicit programele electorale. Cea mai relevantă reprezentare, în acest sens, este dezbaterea din 12 noiembrie, de la B1
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
fost reliefata existența unor relații semantice puternice între unele concepte: imunitate - DNA - UE și România - vot - BEC - diaspora - USL. Analiza propusă în acest articol este una exploratorie, dar arată recurenta utilizării violenței simbolice, de către cei doi contracandidați, în dezbaterile electorale. Cadranele mediatice identificate și reprezentările simbolice extrase relevă discrepanta majoră între cele două planuri: cel simbolic, al reprezentărilor, și cel al măsurilor concrete, care să vizeze schimbări societale, potrivit programelor electorale. Această lucrare a beneficiat de suport financiar prin proiectul "Excelentă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
va fi redactor-șef adjunct al cotidianului „Actualitatea BN”, iar ulterior director la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
ca și al tuturor poeților antifasciști militanți. Cu o influență care nu se restrânge la spațiul românesc, lui V. îi sunt debitori, în grade diferite, toți poeții de după 1930 formați (și) sub steaua lui Ion Vinea, în special „decadenții” de la „Cadran” și „Albatros” și, chiar mai mult, cei tipăriți imediat după război de Editura Forum (Mihail Crama, Victor Torynopol, Mihail Cosma, între alții) sau prezenți în „Revista Fundațiilor Regale” (Marcel Gafton, C.T. Lituon ș.a). În bună măsură sub impulsul versurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]