1,444 matches
-
în liceu era cald oriunde, așa că puteai dormi pe jos, pe bănci, rezemat de perete... oriunde. Nimeni nu-ți zicea nimic. În scurt timp, până și pe holuri erau elevi care dormeau întinși câte vreo șapte, opt în lungul unui calorifer. Parcă eram o tabără de refugiați! Constantin, de ce nu mi-ai zis că sunt lunetiști în blocurile vecine? "N-am știut, Corvium. S-or fi mutat acolo după ce au căzut unele linii." Ceva știri de la contactul meu? "De fapt, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai mult ca sigur era implicată în sigilarea catului. Întunericul somnului mă cuprinse în bibliotecă, la parter, printre cărți vechi, acolo unde îmi e locul. Și rămăsei acolo. Locul unde adormisem era lângă peretele exterior, pe jos, la baza unui calorifer. Și tot acolo făcusem ochi în a doua dimineață. Era și timpul să te trezești, zise Corvium, care stătea cocoțat pe biroul mare al bibliotecarului și se uita intrigat la vreme printre crăpăturile tablei negre. Și de ce, mă rog? făcui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
deși nu am nici cea mai mică idee. De unde naiba să știu eu cum arată bârlogul unui burlac? Cu toate astea, am văzut Men Behaving Badly, așa că până și eu mă pot preface. ― Ciorapi care miros urât aruncați pe toate caloriferele. ― Reviste porno îngrămădite pe coridor, spune Geraldine râzând. ― Cearșafuri care n-au văzut o mașină de spălat de șase luni de zile. ― Mormane de vase mizerabile dând pe-afară în chiuvetă. Ne ținem amândouă de burtă, iar Geraldine scoate niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
afară o cutie mare, plină cu hârtii. O, scuze, vreți să știți cum arată dormitorul lui Ben? Ei bine, nu chiar cum v-ați fi așteptat. Geraldine și Jemima poate au avut dreptate în privința restului apartamentului, cu ciorapii aruncați peste calorifere și revistele porno îngrămădite în teancuri în sufragerie, dar dormitorul lui Ben e refugiul, sanctuarul lui, și o privire rapidă în jur ar putea să ne spună exact ce avem nevoie să știm despre Ben Williams. O fi el un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
agenția companiei Tarom din Calea Victoriei. Atena avea presimțiri negre, presimțiri ce niciodată nu o Înșelase. Contrar așteptărilor, orașul Îi făcuse o primire ostilă, fiind Îmbrăcată sumar, dârdâia toată de frig, contribuind În egală măsură și răceala penetrantă din interiorul agenției (caloriferele nu funcționau) iar șansă să ajungă repede acasă nu se Întrezărea, circulația mijloacelor de transport era ca și inexistentă. Tony Pavone, vădit afectat de proporțiile stânjenitoare a aprigei zile de iarnă, Își alese cuvintele Încercând să-i impulsioneze o doză
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe gheață cu o creangă. M-am agățat de ea și m-a tras afară. Apoi ne-am dus În toaleta bărbaților de la debarcader și mi-am scos hainele. M-a frecat cu cojocul lui. Mi-am Întins hainele pe calorifer, dar nu se uscau. Mi-a spus: „Aoleu, puștiule, o să dai de dracu“. Și chiar am dat de dracu cu scumpa mea mamă. M-a tras de urechi pentru că aveam hainele ude. — Foarte bine. Ar fi trebuit s-o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
rămas de la prima, destinație a clădirii, din epoca victoriană, ca orfelinat.) În acea după-amaiază, câțiva profesori, care altfel ar fi rămas ascunși în clasele lor din Old Hall în timpul pauzei, fuseseră nevoiți să caute refugiu în cancelarie unde încă mergeau caloriferele. Eu stăteam de-o parte, într-un colț îndepărtat, când Mawson a adus-o pe Sheba, așa că i-am putut urmări cum au traversat sala încet, timp de câteva minute, înainte de a trebui să-mi compun pe față zâmbetul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
un asemenea loc... Acum jumătate de an... Cred că a fost perioada cea mai călduroasă din vară, spuse directorul celui dispărut. Își mîngîie chelia, acoperită de broboane de sudoare ca niște picățele de mică - aveam impresia că erau prea Încinse caloriferele - și se rezemă comod de spărarul scaunului tapisat cu piele neagră, foindu-se de Încîntare... Da, zău, nimic nu-ți stîrneșie mai mult curiozitatea decît nenorocirea altuia, atunci cînd știi că tu nu ești cu nimic vinovat. Ce altă dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
lucrurile mai bine dacă el ar fi rămas un personaj ciudat În umbră... Dar el ieșise la lumină și tot ciudat rămînea... Aveam chef de o țigară... Oare cît o să mai continue toată povestea asta? Motorul mergea neregulat. Am deschis caloriferul. Oare m-am Înșelat ? Să presupunem că clienta mea și fratele ei erau În căutarea adevărului, dorind din toată inima să lămurească lucrurile și să admitem că nu făceau doar paradă de armonie Între ei... Trebuie s-o văd din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și am apăsat acceleratorul pînă la fund, dar mașina se mișca mai rău decît o căruță Împinsă cu mîna. Ceafa Îmi țiuia de o spaimă cumplită. Îmi mirosea a ars. Frîna de mînă nu fusese lăsată de tot... Am deschis caloriferul, apoi fereastra și abia atunci am simțit greutatea amețelii ce mă apăsa Între ochi. Pe fața ei nu se mai citea nici urmă de amețeală. Dădu la o parte cu umărul draperia ce despărțea camera de bucătărie și intră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
începuseră deja plânsul mut de fiecare zi. Copiii fuseseră potoliți și făcuți să tacă cu amenințări proaspete. Am trecut pe la punctul de control, prin vestiarul cu bănci înșirate pe margini, până dincolo de lăzile de gunoi pline și de clemenții de calorifere vechi. Următorul val de familii era adunat în grupuri: următorul val de proști, spărgători și cârpaci fusese scos din celule. Gardienii în cămașă se plimbau cu hârțoage - veseli, suprasolicitați. Unul dintre tipii de la poartă m-a ajutat să împing Fiasco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o isprăvise. Soțul își făcuse o firmă de turism și tot plecat era. Ea rămăsese așa, la cheremul lui. Nu mă mișcau povești de felul acesta. Eram sătul de ale mele. De ce... Bodogăneam privind imensa vază de pe o măsuță de lângă calorifer, dinspre bibliotecă, de parcă prinsesem a-i împărtăși acelei vaze marile mele frământări existențiale. Țineam în mână sticla pe care tocmai o golisem. — De ce, mă întrebam, dacă tot am desfundat sticla asta, să fiu silit să mă pliez pe tot trecutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
așa, hodoronc-tronc? — C-așa a fost. De-acu’ aproape douăzeci de ani. Un cămin studențesc. Holul cu televizorul. Aleile cu băncuțele acelea metalice din fața blocului... — Și ce-i cu asta? — Nimic. Sticla e goală, am chicotit, văzând cum vaza de lângă calorifer îmi face semn că s-a prins despre ce discutam. Erați undeva, ca să folosesc metafora care v-a furnicat adineauri, în sticla aceea. — Tot nu înțeleg. — Nici eu nu am cum să vă explic. E prea mult timp de atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
îl va repezi, cum bătrânul va îngâna ceva, ca o scuză sau ca o dojană, cum va trece în sufrageria în care petrecerea este în toi și, neluat de nimeni în seamă, se va cuibări în ungherul din spatele bibliotecii, între calorifer și măsuța cu o imensă vază de porțelan, chinezească. Nici cel care mă narează nu știe că el, de fapt, mi-a și pregătit coborârea. Nici femeia anilor tineri nu-și poate închipui că și ea mă urmează în coborâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
adunau, cu mic, cu mare, În jurul omului-locomotivă, umblând pe șine sau târându-se pe traverse În urma lui și făcând cu toții o larmă Îngrozitoare. Uneori, În salon se oploșea, când crivățul șuiera pe străzi, și piatra-kilometrică Bikinski, lipindu-și adidașii de calorifer... După câteva zile, refăcându-și forțele, piatra Își lua tălpășița pe șosea... Oamenii-mâini și oamenii-picior erau compuși, de obicei, din oameni-degete și oameni-unghii, grupați câte cinci sau șase, uneori mult mai mulți, care, din pricina că vroiau cu orice preț să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
te pricepi? Ai de învățat? Aha!... Aha!... Bineee!... La revedere! (Trântește receptorul, bodogănind) Uite cu cine stau eu în bancă! Tocilar ursuz! Nu-i nimic. Chiar mâine mă mut de lângă el. 0 să stau cu Daniel Vintilă... În fund, lângă calorifer... Să mai poftească nesuferitul de Alex sami ceară compasul la geometrie... 0 să-i spun și eu: ,,N-am timp, nu vezi? Acum îmi curăț unghiile...” (formând un nou număr. Dane, tu ești? Aici Șerban... Daniel dragă, tu stai singur
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cum se practică în prezent, ci după nivelul gradelor Celsius din apartamente și după timpul cât stau unii vecini cu geamurile deschise. Se știe că în perioada luminoasă a socialismului unii colocatari și-au montat câte un perete întreg de calorifere pentru a acumula cât mai mult din puțina căldură pe care ne-o dădeau Partidul și Guvernul. Iar acum înregistrează în locuințe temperaturi sufocante, fiind obligați să stea cu ferestrele deschise 24 de ore din 24. Propunem să se înființeze
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
tone de gunoi zac acolo de la război încoace... Animalele care s-au refugiat în el... paisprezece pisici moarte a numărat... și câini uscați... și ploșnițe care îți cad în cap ziua în amiaza mare de pe plafon. Și în plină vară caloriferele ard, și instalația electrică complet deteriorată, clanțele de la uși, ferestrele, storurile, putrezite, parchetul, o cocină... Întrerup șuvoiul de cuvinte. Cum se poate, cine a locuit acolo? I s-a repartizat o casă părăsită, pustie? Nu, nu, nu! Un director de la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în care au fost probabil jucate piesele pe vremea lui Shakespeare, adică, încropit cu ce avem. Da, sîntem regizori săraci, teatrul n-are cu ce să ne plătească decorurile scumpe, nu vine lumea, abia putem să plătim lefurile actorilor, lumina, caloriferul, și alte mizerii care ne strică viziunea regizorală... Asta îmi amintește de un spectacol pe care l-am văzut la Hanoi cu o piesă de Molière. Mizantropul și femeia pe care el o iubea atât de tare erau îmbrăcați în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
hieroglifă nu-mi poate fi indiferentă, dar nu pricepeam ce urma să fac. Mereu nepăsătoare, fata privea prin sticlă careul dintre zidurile interioare ale universității. Din cînd în cînd trupul îi era străbătut de un fior. Își agăță rochița în calorifer și-o clipă i se dezveli genunchiul. Am simțit o arsură. Patricia stîrnea în mine obscurități asemenea acelora care, pe taur, îl fac să se izbească cu coarnele într-o cîrpă roșie. Ațîțător, jocul îmi jignea însă dorința de a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vară, Magda Ursache • Bălul Operei, Josef Haslinger • Ce ți-e scris, Dorin Popa • Coșmaruri de duzină, Dan Stoica • Deratizare, Lucian Merișca • Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac • Eu știu că îngerii nu plîng, Ion Saizu-Nora • Fără întoarcere, Dorin Popa • Gheață din calorifere și gheața din whisky, Alex Ștefănescu • Gina, Méhes György • Iaduri. Povestiri sădi(comi)ce, Hélène Lenz • Iubirea și alte iubiri, Ion Milos • Încotro, Ion Gheție • Întîmplări, Alex Ștefănescu • Lacrima interioară, Solo Juster • Madia Mangalena, Michael Hăulică • Milionar la marginea imperiului
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
mai încerca să omori pe toată lumea cu căluțul lui Michelle!“ M-am simțit mai bine văzând că soțul lui Chaquie era așa de oribil. Asta până când am privit în jur și am observat-o pe Misty O’Malley rezemată de calorifer, discutând cu voce scăzută cu un bărbat înalt, blond și al naibii de arătos. Eram geloasă și mă simțeam părăsită. Uram faptul că lumea era așa de nedreaptă. Milioane de bărbați erau înnebuniți după Misty, iar ea era o târfă grosolană și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Mult prea înalte pentru ca o gogoașă neîndemânatică, așa cum eram eu, să le poată escalada. Mă întrebam cum Dumnezeu ajunsesem în situația asta. Probabil că așa se simțiseră și Brian Keenan și John McCarthy când se treziseră legați cu lanțuri de un calorifer, într-un subsol făcut în întregime din ciment dintr-un cartier mărginaș al Beirutului. Nu e așa de rău, mi-a spus Celine, ca și cum ar fi crezut cu-adevărat, după care mi-a zâmbit consolator, deși zâmbetul ei nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care iarna își arată probabil ultimii colți albi de lup, plugurile de zăpadă ieșite de cu noapte pe strada noastră, ca într-un adevărat oraș european, o țin pe Suzy trează cine știe de câte ore pe marmura fierbinte a caloriferului. Trează, fata mea felină e totuși prozaică: dimineața nu se mai lasă atrasă la sfertul de oră sau douăzeci de minute de lectură din Istorie... , prea atașată de mama care, în urma mea, își face și ea toaleta. Da’ las-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a venit să-și ia din efectele personale... - Salut, talentule, îi zgârie cortexul hipersensibil o voce prea jovială de la celălalt capăt al firului. Hai să vedem dacă-ți mai aduci aminte de mine. - Cred că da... - Suzana sunt. (Suzana, pe caloriferul din sufragerie, vizibilă prin ușile cu geam, se spală prin părțile intime.) Vroiam să văd cum îți este... - S-ar putea și mai bine. - Da’ morocănos ești, parcă te-am sculat din somn... Aseară nu te mai puteam opri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]