8,208 matches
-
și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe mâneca sumanului spre grindă, timp în care îi turna cu cana, printr-o pâlnie apă în față. Se ascundeau ghemele, fetelor le rupea firul de lână. Știau și să lucre și să se distreze, totul se desfășura la lumina lămpii, stăteau până dimineața. Se cântau și cântece de jale: „Rău îi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Mă dor umerii... Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
muncea fără pauză, convins fiind de foamea care îi rodea interiorul pârjolit, dar și de privirea fermă a soției care mânuia cu dexteritate un satâr. Spre prânz, când se așeză, frânt, pe niște lemne, femeia veni la el cu o cană cu apă, cu satârul în mână și plină de sânge de la o rață ce tocmai fusese sacrificată, pentru împăcare. În timp ce bea, simțind cum apa îi ține sufletul să nu o ia razna, soția îi spuse duios: - Ai grijă să faci
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
luni pe la 10.00. Ieși, după un timp, tatăl care alungă niște dihănii de câini aproape domestici și văzând că omul de la poartă, deși purta pălărie și cravată, abia se ținea pe picioare, îl pofti în casă, îi dădu o cană cu apă și apoi în întrebă „cu ce treburi pe la noi?“ Istrate răscoli prin amintiri, își scoase privirea de „șef de la București“, apoi pălăria și spuse că în probleme stringente referitoare la conceptul de „statistică demografică zonală“. - Da, da, da
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
aer gânditor, semn că nu pricepuse nimic, așteptați doar o clipă să o chem pe Verginica, pentru că ea se ocupă de chestiile astea, mai zise el, nimerind, fără să vrea, în miezul problemei. În timp ce Istrate sorbea pe îndelete încă o cană cu apă în speranța că va evita să leșine de foame, în cameră apăru Verginica, cu o rochiță de vară destul de mulată și având, în general, mirosul și forma unui cozonăcel bine rumenit, proaspăt scos din cuptor. Spuse frumos „sărut-mâna
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
amorțea orice urmă de raționament logic, ceea ce el, de altfel, nici nu-și propusese. O altă bătaie discretă în ușă anunță că masa îi aștepta. Invitatul se spălă pe mâini și pe față cu apă turnată de Vergi dintr-o cană de sticlă, prilej cu care, fără nici o intenție, dar cu plăcere, Istrate constată ce picioare frumoase și ce șold arcuit i se legăna prin fața ochilor, mult mai aproape decât i se întâmplase vreodată. Masa era frumos împodobită și bine garnisită
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
vreme frumoasă pe care am lăsat-o în urmă. Așa că oprim să ne hidratăm cu un bun ceai de Celyon și să ne dezmorțim picioarele, la o cochetă ceainărie ce are de altfel și o mică plantație de ceai. Șase căni de ceai, lapte și zahăr au costat doar 400 rupii. O a doua oprire, la un restaurant elegant, am avut de ales în a plăti intrarea la toaletă, 1oo rupie, sau a consuma o cană de ceai, la fel de gustos, cu
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
mică plantație de ceai. Șase căni de ceai, lapte și zahăr au costat doar 400 rupii. O a doua oprire, la un restaurant elegant, am avut de ales în a plăti intrarea la toaletă, 1oo rupie, sau a consuma o cană de ceai, la fel de gustos, cu 150 rupie. Priveliștea, care ne-a oferit-o terasa unde ne-am băut ceaiul, a meritat însă mai mult decât, înzecit, 150 rupie. Primul nostru obiectiv al acestei zile este Sigirya. Citisem câte ceva pe internet
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
ca la armată. Dimineața, nu știu la ce oră mâncau ei, pe mine mă lăsau să dorm în voie. Mă trezeau numai când trebuia să mergem la biserică. Vară, iarnă, cald, frig, mă scotea tatamare în curte și cu o cană verde, mare, de tablă îmi turna apă să mă spăl. - Dă bine pe gât! Urechile ale cui sunt? Hai, că întârziem! Mie nu-mi convenea, dar puteam să zic ceva? Cu mamare o mai dădeam, eu, la pace. Îi mâncam
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
că nu mai plec din birt! ALIANȚA noastră-i bună Când gustăm țuica de prună. Ați văzut la noi vreo ceartă? Voturi nule ori contrări!... Dar s-a-ntâmplat uneori: Ne-am mai ars cu țuică fiartă, Ici... colea o cană spartă; Ghinion spurcat... s-a dus, Dar ne-am ridicat în sus Dei sub mese ori din șanț, Amețeli și cu regrete... Dar când luăm un dorobanț, Cum e gura unei fete... Îl pupăm și-l adorăm Și cu drag
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
României - , așa cum este trecută în calendarul religios ortodox, deschide ciclul sărbătorilor de iarnă. Practicile folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă. Un alt obicei păstrat până în zilele noastre este acela de a
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă. Un alt obicei păstrat până în zilele noastre este acela de a pune la încolțit grâu, cu credința că așa cum va fi grâul de Crăciun, așa va fi recolta anului ce urmează. 2. Sfântul Nicolae - unul dintre cei mai
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
a mutat provizoriu la țară. O făcea pe țăranul, avea grijă casei, a grădinii de legume a viței de vie și a păsărilor. Îi plăcea laptele de la Fetița. Abia aștepta ca vecina Lenuța să o mulgă pentru a bea o cană așa crud și cald cum era. A încercat și el să o mulgă dar nu i-a ieșit. Nu avea timp să se plictisească până se întorcea Săndica de la Dorobanțu unde au apărut grijile. Primele văcuțe au început să fete
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
mâncat jăratec. O iau din loc și caut o cafenea. Nu după mult timp dau de una care face cafea expresso. De obicei singaporezii, precum americanii (sic!) beau un fel de zeamă lungă de culoare maronie cu gust de cafea... Cană mare, să impresioneze! Mă așez pe terasă și îmi sorb cafeaua în tihnă admirând tumultul străzii. Pe la 8 și 30 de minute mă reîntorc la hotel Ruby, îmi eliberez bagajele din camera cu pricina, mulțumesc celor de la recepție pentru ospitalitate
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
ce nu îți convine? Lacrimile izbucniră fără preaviz, provocate de tonul ridicat, de-a dreptul arțăgos. Nemulțumit de reacție, pufni supărat și o lăsă în pace. Înfulecă cu poftă animalică felia pregătită pentru ea, după care îi întinse sub bărbie cana din metal cu emailul sărit pe margini, din care aburea un lapte cu miros ciudat. Acum ar fi fost mai mult decât mulțumită dacă ar fi avut chiar și un covrig din cei care se vindeau la colțul străzii pe
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
fi avut chiar și un covrig din cei care se vindeau la colțul străzii pe care locuise, sau măcar niște biscuiți cu miere, din cei care nu lipseau niciodată din dulapul din bucătăria garsonierei. - Unde va fi camera mea? Luă cana din mâna lui și o așeză pe colțul mesei, încercând să-i distragă atenția cu alt subiect. Mi-aș despacheta câteva lucruri să mă schimb și, dacă se poate, aș vrea să fac un duș. Se simțea atât de nenorocită
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
poemului meu Sevă sunt și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361805_a_363134]
-
mirosea intens a proaspăt aluat. Săteanu-și pune azi cămașa cea mai brează Și pe uliți șerpuite duhnește a cârnat În largă șuba lui și vin de astă toamnă, Se-așează lângă focul pâlpâind mocnit în drum, La țuica fiartă-n cană mai întâi se-ndeamnă Și-apoi mai mult în cap decât pe strada sa e fum. --Ia vino și mai cântă, una măi Stelică Ascultă aici la neantu' că eu știu cam multe; În viața mie de nimeni nu mi-
LA MULŢI ANI TUTUROR ION -ILOR DE PRETUTINDENI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361789_a_363118]
-
autoritar cu degetul să vină la el. - Dumneta știi să faci o cafea bună? - Sigur că da. - Hai să-ți spun eu ce înseamnă o cafea bună, ca să nu te trimit cu ea înapoi. Să aibă caimac pe toată suprafața cănii, că altminteri nu ți-o primesc. Fata ia comanda vădit nemulțumită și pornește spre bar dar el o strigă din nou. - Și dacă nu-ți reușește, te-nvăț eu dar îmi rămâi datoare. Zărzărică trece la „Leliță cârciumăreasă” în registrul
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
a mutat provizoriu la țară. O făcea pe țăranul, avea grijă casei, a grădinii de legume a viței de vie și a păsărilor. Îi plăcea laptele de la Fetița. Abia aștepta ca vecina Lenuța să o mulgă pentru a bea o cană așa crud și cald cum era. A încercat și el să o mulgă dar nu i-a ieșit. Nu avea timp să se plictisească până se întorcea Săndica de la Dorobanțu unde au apărut grijile. Primele văcuțe au început să fete
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
întoarcerii care nici ea nu mai e aceeași: „azi am descoperit treptele rupte ale scării pe care / inima mea urca ușor / pe fereastra aceea deschisă numai una / la inima ta / pe care am dorit s-o beau ca pe o cană de apă / călătoria mea e mai grea acum înapoi către mine” (heraldica plânsului meu). Nu este primul poet care a spus-o: pentru dragoste poți să și mori, ea merită totul, chiar și sacrificiul suprem. Eminescu a spus-o magistral
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
Spiritual > O NUNTĂ TRAINICĂ Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Prima Nuntă-a fost în Eden : în care Eva și Adam, De DUMNEZEU au fost uniți : singurătății, bun Balsam ! Alta-n Cana Galileii, de MESIA-Binecuvântată Ce și-n nevoi materiale, de EL fost-A ajutată ! IISUS vorbit-A despre Nuntă : "Aceasta e o Mare Taină !" Care pentru miri, simbolic, e a Purității Haină ! O Nuntă obișnuită, făcută tradițional Nu are miez și
O NUNTĂ TRAINICĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365897_a_367226]
-
Fiul. Un accident banal dar care duce la pierderea unei vieți reliefează într-o realitate crudă relațiile dintre membrii familiei într-o societate bolnavă. Viitorul începe marți, a 18-a povestire continuă aceeași temă, chiar dacă personajele sunt altele. La o cană cu vin rămâne în același registru al relațiilor dintre membrii familiei, de data aceasta dintre o fiică și o mamă, deschisă și dornică să accepte transformările de mentalitate a tinerilor dar în același timp nerenunțând cu ușurință la valorile în
VIAȚA CA UN CAZINOU, AUTOR GEORGI CRISTU SAU CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND BEI CU NENEA IANCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365884_a_367213]
-
să adune în străfulgerarea galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caracatița timpului
CARACATIŢA TIMPULUI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366000_a_367329]