1,453 matches
-
cancer bucal (al limbii, gingiilor sau al planșeului bucal), faringian sau laringian - riscul este de 6 ori mai mare decat al populației nefumătoare; cancer pulmonar - fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar; cancer de vezică urinară - reziduurile cancerigene sau toxice sunt în parte evacuate prin urină, crescând riscurile de cancer al vezicii urinare; cancer al pancreasului; cancer renal; boli cardiovasculare (arterioscleroza, degradarea mușchiului cardiac, accident vascular cerebral, anevrism aortic) - riscul de deces prin boli coronariene este de 70
Tabagism () [Corola-website/Science/321006_a_322335]
-
rezervorul de combustibil, apoi densitatea fumului și așa mai departe pentru toate gazele ce fac parte din emisiile poluante. HC - hidrocarburi. Aceste substanțe nu au un efect direct asupra sănătății, cu excepția hidrocarburilor policiclice aromate, despre care este stabilit caracterul lor cancerigen. S-a stabilit că aceste hidrocarburi nearse care sunt evacuate de motoarele cu ardere internă au un rol important în formarea smogului fotochimic. Smogul fotochimic reprezintă o ceață, caracteristică unor regiuni geografice (California, Tokyo). Denumirea provine de la combinarea cuvintelor de
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
prezente în gazele de evacuare în proporție relativ scăzută pentru combustibili clasici de natură petrolieră, dar cu o pondere mult mai mare pentru combustibilii proveniți din alcooli. Sunt substanțe iritante pentru organism, iar dintre acestea formaldehida are un important potențial cancerigen. CO (oxidul de carbon) - are unefect toxic generat de fixarea hemoglobinei în sânge prin care se împiedică alimentarea cu oxigen a creierului. O mare influență o are la persoanele cardiace, care pot avea crize cardiace cu o frecvență mult mai
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
azot împreună cu oxizii de sulf contribuie la formarea ploilor acide. Particulele nemetalice Aceste particule, în special cele de funingine, sunt emise mai ales de motoarele diesel. Aceste particule pot fi inhalate în plămâni, unele din ele putând avea și efect cancerigen. Efectul particulelor se poate manifesta și asupra clădirilor. Particulele de plumb Acțiunea plumbului este foarte dăunătoare asupra omului și este bine cunoscută încă din antichitate. Concentrații scăzute de plumb provoacă tulburarea albuminelor și glucidelor, atacă rinichii și sistemele nervos și
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
constat o toxicitate cardiovasculară ( de exemplu prelungirea intervalelor PR și QT ) ; aceasta nu se manifestă la administrarea orală repetată ( 1379 mg/ m și zi ) . Un studiu de carcinogenitate la șoarece , desfășurat timp de 2 ani , nu a evidențiat un potențial cancerigen pentru capecitabină . În studii standard de fertilitate , la femelele de șoarece cărora li s- a administrat capecitabină s- a observat afectarea fertilității ; totuși , acest efect a fost reversibil după o perioadă fără tratament . În plus , în timpul unui studiu de 13
Ro_1181 () [Corola-website/Science/291939_a_293268]
-
constat o toxicitate cardiovasculară ( de exemplu prelungirea intervalelor PR și QT ) ; aceasta nu se manifestă la administrarea orală repetată ( 1379 mg/ m și zi ) . Un studiu de carcinogenitate la șoarece , desfășurat timp de 2 ani , nu a evidențiat un potențial cancerigen pentru capecitabină . În studii standard de fertilitate , la femelele de șoarece cărora li s- a administrat capecitabină s- a observat afectarea fertilității ; totuși , acest efect a fost reversibil după o perioadă fără tratament . În plus , în timpul unui studiu de 13
Ro_1181 () [Corola-website/Science/291939_a_293268]
-
dezvoltare sau în lumea a treia, este obiectul între specialiști și diferiți agenți sociali, guvernamentali și internaționali. Biodieselul oferă reduceri substanțiale ale emisiilor de monoxid de carbon, pulberilor în suspensie, hidrocarburilor nearse și sulfaților. În plus, biodieselul reduce emisiile compușilor cancerigeni cu aproape 85% față de motorină. În combinație cu motorina, aceste reduceri ale emisiilor sunt în general proporționale cu cantitatea de biodiesel utilizat. Carburanții biodiesel sunt o alternativă ecologică la motorină, fiind cu mult mai puțin poluanți, dar oferă și avantajul
Biodiesel () [Corola-website/Science/311097_a_312426]
-
o scădere de aproape 20% a capacității de transport aerian, și la exacerbarea problemelor financiare din industria aeriană americană. Miile de tone de resturi toxice rezultate în urma prăbușirii Turnurilor Gemene au constat din peste 2.500 de contaminanți, inclusiv substanțe cancerigene cunoscute. Aceasta a condus la îmbolnăviri grave în rândul angajaților serviciilor de salvare și recuperare, pe care mulți le leagă direct de expunerea la dărâmături. De exemplu, ofițerul NYPD Frank Macri a murit de cancer la plămâni cu metastaze în
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
fel ca și tetraoxidul de osmiu deosebit de toxic și exploziv. Din punct de vedere biologic până în prezent se consideră că ruteniul nu are nici un rol, metalul produce pete pe piele, se acumulează în oase, presupunându-se că are un efect cancerigen.
Ruteniu () [Corola-website/Science/304921_a_306250]
-
receptorilor nicotinici. În plus determină creșterea nivelului dopaminei la nivelul creierului, datorită inhibării MAO (monoamin oxidaza) responsabilă de metabolismul dopaminei. Însă nu se știe sigur dacă această acțiune poate fi atribuită nicotinei sau altor componenți din fumul de țigară (hidrocarburile cancerigene). Această acțiune asupra dopaminei este similară celei produse de cocaină și heroină, un motiv pentru care persoanele fumează: menținerea unui nivel ridicat de dopamină, care determină senzația de plăcere. Nicotina și metaboliții săi au fost studiați pentru tratamentul unor boli
Nicotină () [Corola-website/Science/302141_a_303470]
-
că nicotina singură nu poate dezvolta cancerul, nu are proprietăți mutagene dar determinând creșterea activitătii acetilcolinei, duce la împiedicarea apopotozei (moarte programată) prin care organismul iși distruge anumite tipuri de celule, moarte sau mutante, astfel acestea dezvoltându-se în celule cancerigene. Excitant al sistemului nervos central și periferic, în doze mici inhibând toți ganglionii simpatici. Induce voma, scade diureza și crește activitatea motorie intestinală. Asupra sistemului cardiac produce tahicardie, creșterea presiunii sanguine și determină creșterea glucozei în sânge. Pătrunde în organism
Nicotină () [Corola-website/Science/302141_a_303470]
-
o echipă de 31 oameni de știință din 14 țări, inclusiv Statele Unite, a luat o poziție după ce a analizat studiile trecute despre siguranța telefoanelor mobile. Echipa a găsit suficiente dovezi pentru a cataloga expunerea la risc a utilizatorului ca „posibil cancerigenă pentru om” . Ei au găsit suficiente dovezi de creștere a frecvenței gliomului și a cancerului de tip "acoustic neuroma brain", dar nu au putut trage alte concluzii cu privire la alte tipuri de cancer. Mobilul emite o radiație care este non-ionizantă, fiind
Telefon mobil () [Corola-website/Science/304406_a_305735]
-
este denumirea uzuală pentru un grup de câteva sute de substanțe cu structură chimică și proprietăți biologice asemănătoare (dibenzo-p-dioxine policlorurate PCDD). Toate aceste substanțe au potențial toxic și cancerigen. Cea mai toxică și cea mai studiată este "2,3,7,8 tetraclorodibenzo-p-dioxin" (TCDD). Conținutul de dioxine este suma policlorodibenzo-para-dioxinelor (PCDD) și a policlorodibenzofuranilor (PCDF), exprimată în echivalente toxice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru aplicarea TEF-OMS (factori de
Dioxină () [Corola-website/Science/321725_a_323054]
-
reduse pot fi periculoase. Pe durată îndelungată ele acționează negativ asupra sistemului corporal de imunitate, producând îmbolnăviri grave ale pielii, ale căilor respiratorii, ale glandei tiroide și ale aparatului digestiv. Prin încercări făcute pe animale s-au dovedit și efecte cancerigene. Cea mai cunoscută dioxină este tetraclorodibenzo-dioxina, - TCDD -, așa zisa "otravă Seveso" (toxină). Numele vine de la gravul accident chimic petrecut la Seveso. Chiar numai o milionime de gram (1/1.000.000) concentrație pe 1 Kg. de greutate corporală poate deveni
Dioxină () [Corola-website/Science/321725_a_323054]
-
nailon și poliesteri, fiind folosit ca înveliș peste hârtia fototermografică. Încă din preajma anului 2000, azotatul de plumb a început să fie folosit în cianurarea aurului. Azotatul de plumb este un agent oxidant, foarte toxic și este categorizat ca fiind "probabil cancerigen pentru oameni" de către Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului. Prin urmare, compusul trebuie mânuit și păstrat în recipiente sigure pentru a preveni inhalarea, ingerarea și contactul cu pielea. Datorită naturii sale periculoase, aplicațiile limitate ale azotatului de plumb sunt sub
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
artificii. Azotatul de plumb este foarte toxic, iar ingerarea poate cauza otrăvirea cu plumb, acest fapt fiind valabil pentru toate sărurile de plumb. Toți compușii anorganici ai plumbului sunt clasificați de către Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului (IARC) ca probabil cancerigeni pentru oameni. (Categoria 2A). Acestea au provocat cancer renal și glicoma la animale și cancer renal, cancer la creier și cancer la plămâni la oameni, deși cei studiați au fost expuși concomitent și arsenului. Plumbul este cunoscut pentru faptul că
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
moartea programată a celulelor (apoptoză) și repararea ADN-ului. Pe măsură ce afecțiunile se acumulează, riscul de cancer crește. Fumatul, în special al țigărilor, este, de departe, principalul factor care contribuie la cancerul pulmonar. Fumul de țigară conține peste 60 de substanțe cancerigene cunoscute, inclusiv radioizotopi din lanțul de dezintegrare a radonului, nitrozamină și benzpiren. De asemenea, nicotina pare să slăbească sistemul imunitar, reducând răspunsul acestuia la masele canceroase din țesutul expus. La nivelul țărilor dezvoltate, 90 % din decesele provocate de cancerul pulmonar
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
de plancton, având un rol probabil în procesele oxidative încă neclarificat, sau in membrana celulară a bacteriilor sunt legate de molecule de lipide, glicerina și eter. Doză toxică letală „LD50”-pentru șobolan este >2000 mg/kg, are și un efect cancerigen, producând și mutații genetice. În contact cu pielea sau mucoasele are un efect iritant intens; inhalat, produce senzația de vomă, de arsură, greutăți de respirație.
Izopren () [Corola-website/Science/311567_a_312896]
-
procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metoda care dezactivează enzimă responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidității, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceștia cauzează o fermentație adevărată, care contaminează ceaiul cu substanțe toxice (uneori chiar cancerigene) și cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind impropriu consumului. Fazele prelucrării frunzelor de ceai sunt: După metodă tradițională, totul se face manual, insă metodele moderne presupun folosirea mașinilor pentru realizarea fiecărei etape. Deși procesarea este relativ simplă, fiecare fază trebuie controlată
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
lui Paul McCartney un disc acoperit cu rodiu ca premiu pentru autorul de melodii și artistul cu cele mai mari vânzări din istorie Majoritatea oamenilor nu intră în contact cu compușii de rodiu, dar trebuie considerat ca "foarte toxic" și cancerigen. Doza mortală pentru șobolan este de 12,6 mg de clorură de rodiu (RhCl) per kg de masă corporală. Rodiul nu joacă nici un rol biologic în organismul uman.
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
o substanță chimică cu un nucleu aromatic, care la temperatura camerei se află în stare de agregare lichidă. El a fost pentru prima oară sintetizat în anul 1834 de Eilhard Mitscherlich. ul are formula chimică CHNO, el este toxic, probabil cancerigen, din punct de vedere chimic fiind stabil atât în mediu alcalin cât și în cel acid. Nitrobenzenul este o substanță lichidă incoloră, din cauza impurităților apare practic de culoare gălbuie. El are un miros înțepător de migdale amare, fiind toxic. Nitrobenzenul
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
toxice. R33 - Pericol de efecte cumulative în organism. R34 - Provoacă arsuri. R35 - Provoacă arsuri grave. R36 - Iritant pentru ochi. R37 - Iritant pentru căile respiratorii. R38 - Iritant pentru piele. R39 - Pericol de efecte ireversibile foarte grave asupra sănătății. R40 - Posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente. R41 - Risc de leziuni oculare grave. R42 - Poate provoca sensibilizare prin inhalare. R43 - Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea. R44 - Risc de explozie dacă este încălzit în spațiu închis. R45 - Poate cauza cancer. R46 - Poate provoca anomalii
R- și S-text () [Corola-website/Science/308134_a_309463]
-
albă argintie, rezistent la coroziune, în forma nativă fiind ușor de prelucrat. După gradul de oxidare se poate distinge Cr, Cr și Cr, cel mai stabil fiind Cr. Cromații (CrO) respectiv bicromatul sunt folosiți ca oxidanți energici, fiind toxici și cancerigeni. In soluție apoasă acidă se colorează în galben și acceptă ionii de H, dacă se schimbă pH-ul soluției în alcalin soluția devine portocalie. 2CrO + 2H ↔ CrO + HO Cromul este un metal destul de răspândit în scoarța pământului dar numai sub
Crom () [Corola-website/Science/302785_a_304114]
-
peste tot. Primele utilizări medicale au existat deja la doar câțiva ani după inventarea laserului în 1960. Astfel în anul 1960 Endre Meșter a cercetat la Universitatea Semmelweis din Budapesta influență radiației laser asupra țesutului, în special cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr. Rezultatele experimentelor sale le-a interpretat anume, ca laserul examinat nu a avut niciun efect cancerigen, ci că părul
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr. Rezultatele experimentelor sale le-a interpretat anume, ca laserul examinat nu a avut niciun efect cancerigen, ci că părul cobailor tratați s-a regenerat evident mai repede decât în grupul de control. În experimente viitoare ar fi descoperit chiar o epitelizare mai bună a unor răni greu de vindecat. Meșter a publicat rezultatele sale începând cu
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]