1,966 matches
-
și idei, să le dăm o formă palpabilă. Penele sunt ființele care populează acest univers, membrii familiei, calda familie, caldul sat și cămin al copilăriei; penele sunt deopotrivă oamenii și stelele care luminează acest microunivers, format din bucurii și lacrimi, candoarea vârstei fragede îngemănată cu suferințe fără nume (și fără leac de-a lungul întregii vieți!) Prezențe subtile sau autoritare, personajele își joacă rolul sub ochii noștri, ca într-o scenetă. Dialogul potențează această impresie, animând atmosfera și degajând ardoare, înfocare
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
drum încrucișăm, Z, o treaptă mai urcăm. Azi literele toate Le știu, pot scrie-o carte Căci mi-au cântat în cor, Mi-au spus povestea lor. De ce ? Un copil cu fețișoara Ca un pepene crăpat A zămbit plin de candoare Și deodatăa-ntrebat: Dar de ce pe Lună oamenii Nu merg, ci sar, De ce acolo de m-aș duce Aș trăi cu alt orar? De ce Soarele-ncălzește, De ce -i noapte, de ce -i zi, De ce mama ne iubește Chiar de are mulți copii
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
92). Mântuitorul este deoființă cu noi în ceea ce privește virtutea omenirii și asemenea nouă, raportat la activitate. Omul, ca ființă și persoană este o unitate în dualitate: trup și suflet. Viața trupului trebuie să fie o inimă neprihănită, un suflet plin de candoare, cum ne spune Sfântul Apostol Iacob: „Precum trupul fără suflet este mort, așa și credința fără fapte este moartă” (Iacob 2, 26), iar din Proverbe aflăm că sufletul este luminătorul trupului: „Sufletul omului este un sfeșnic de la Domnul; el cercetează
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
plăpând Înflorindu-Ți chiar la tâmplă Așteptând cu luare -aminte Să primească o poruncă! Am văzut albastru cer Chiar în ochii Tăi senini Prevestind un veac de pace, Cu lumină mă închin! Am văzut în plin deșert Oaza verde de candoare Sufletul cuprins de pace, Niciodată nu mai moare! Îngerul de pază Lumânări ce-aprind speranțe Chiar în nopțile de smoală, Când făptura toată doarme Îi ții sufletul în poală.... Am văzut cum treci prin viscol Ca prin vama din văzduh
AM VĂZUT ÎNGERUL DE PAZĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359826_a_361155]
-
Marea cea Mare, Mediterana, pe care pluteau corăbii multe, mânate încoace și-ncolo de interese ale negoțului, ori de capriciile vânturilor. Orestes și Artemios stătuseră nu odată împreună pe culmile colinelor de deasupra localității lor, admirând frumusețea naturii, privind cu candoare oile și vitele care pășteau în liniște din iarba verde, grasă, iar pe înserate, înainte de a fi aduce acasă pe cărări de coborâre, să fie adăpate în jgheaburi anume făcute pentru adăpat vite. Dar, cea mai mare plăcere a celor
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
în noi înșine, cei maturi, pentru că în fiecare există izvorul cosmic întrupat al copilăriei, în fiecare arde sufletul unui copil al cărui loc lăuntric rămâne în noi până la asfințit. El încheagă personalitatea, pentru că în copilărie se însuflețește și crește naturalețea, candoarea, nu în maturitate. Iar dacă o artistă genială, cum este soprana Angela Gheorghiu, plină de frumusețe în varietatea întrupată și spirituală, dacă minunata soprană de aur a României, Angela Gheorghiu, adoră copilăria și este mereu cu gândul, în primul rând
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
azurii la miazănoapte întunecatele ape bleumarine... Deasupra cerul serii pâlpâia... Undeva pe punte te-am zărit erai cu privirea agățată de infinit... Spre orizontul albastru căutai parcă erai o zână Lorelai... Rochia ta cu flori se înfoia sub puterea și candoarea brizei de miazănoapte formele tale unduite când apăreau când dispăreau frumosul trup al tău chema iubirea mea sub dansul florilor acelei rochii citeam pe chipul tău o tăcere de argint era atât de adânc misterul ce te-a cuprins parcă
LACRIMI FIERBINŢI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359583_a_360912]
-
mine totul s-a schimbat. Rănile le voi trata cu suferință, Mai mult ca sigur se vor vindeca, Voi ști că am iubit o ființă, Care nu merita a mă avea. Am rupt o floare din buchet, Cu inocență și candoare, O miroseam fără să cred, Cât este de otrăvitoare. *** FĂRĂ MANELE! Mihai nu vă dă manele, Poate să vă indispună, Însă când serviți cafele, Ascultați muzică bună! Referință Bibliografică: FĂRĂ SENTIMENTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486
FĂRĂ SENTIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359154_a_360483]
-
vă recomand un prieten care scrie o poezie superbă și care mă încântă de foarte mulți ani cu parfumul versurilor sale publicate pe site-ul netlog.com .Va rog sa lecturați și dvs. și să vă bucurați sufletele de frumusețea, candoarea și valoarea lor! http://www.youtube.com/watch?v=MBt6R8mpFUY http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=JxP4hLIS3qw&feature=endscreen http://www.youtube.com/watch?v=2j8JicfGaas&feature=relmfu Prin dimineți Mă regăsesc mereu prin ține suflet răvășit Și
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
Ciumberică Publicat în: Ediția nr. 483 din 27 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Care e drumul?!... Care e drumul oare?!... Și când l-am rătăcit?... Îmi spuneți voi, cei care zâmbind m-ați umilit? V-am dăruit iubire, speranță și candoare Voi m-ați ucis în taină. Iar fapta voastră doare... Care e drumul oare, către-nceput de Lume? Plecat-am să îl caut. Și de-l găsesc, anume Vi-l dăruiesc tot vouă. S-aveți Nou Început, Planetei renăscute, Bolta
CARE E DRUMUL?!... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359217_a_360546]
-
ascunsă, ca un răvaș, într-o turtă dulce. „Dacă mai spui la toată lumea că îți aduc dulciuri de la fabrică, o să mă prindă și o să mă închidă", îmi spunea îngrijorată mama, în anii '80. Nedumerită, am întrebat-o cu o crudă candoare: „Pentru cât timp?" Aveam șaptesprezece ani când Revoluția din 1989 a dărâmat un dictator, dar nu și un regim. Ca mulți oameni ai acelor vremuri tulburi, am crezut, am sperat, am îmbrățișat visul libertății absolute. Am îndrăgit frenezia acelor ani
Te-am iubit ca o puștoaică () [Corola-blog/BlogPost/338695_a_340024]
-
către cuibul / din anul trecut“ (Transparență primăvăratică - pag.105 ). O sensibilitate ușor perceptibilă, o ușurință a versificației, de invidiat, o iscusință a „însăilării“ unor metafore ce dau o „culoare“ aparte poeziilor, o imaginație ce trădează, de multe ori, resemnare în fața candorii sau a trăirii la tensiuni ridicate, iată doar câteva dintre caracteristicile care dau o notă distinctă discursului liric al poetei ce semnează, cu majuscule, această carte. Fără îndoială că Olguța Luncașu Trifan știe să facă pași mărunți, dar siguri, cu
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
George Nicolae Stroia, într-un reușit volum de poezii. Cu această carte, autorul dovedește că este un poet autentic cu un viitor sigur și luminos, într-o devenire în scurt timp de certă valoare a poeziei române. Iar frumusețea și candoarea poeziilor din volum mă îndeamnă să-l recomand oricărui cititor, iubitor de poezie autentică. Năstase Marin Galați, ianuarie, 2015. Referință Bibliografică: FIORII INEFABILI / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
concentrare trăsăturile micuțelor progenituri. Lângă ea, Glaban emitea supoziții peste supoziții și încă nu ajunsese la concluzia pe care o aștepta consiliera. Într-un moment de respiro al colegului, femeia văzu niște ochi imenși fixând-o cu o expresie de candoare unică. O progenitură subțirică, cu părul lung, arămiu încadrându-i ovalul perfect al feței se apropiase de perete și își lipide de el membrul superior stâng, chiar în fața consilierei. - Derzynă sau ranyană? Vocea Teklei sună tot atât de lipsită de inflexiuni ca
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
idilică pe care o prezentau progenitura și damy a ei. Tekla ajunse curând la concluzia că își făcuse griji degeaba. Întrebările comisiei erau banale, Arla răspundea ca o progenitură aparținând speciei și toată lumea era mulțumită. Ochii imenși și plini de candoare te îndemnau să o strângi în brațe, să o protejezi și să o crezi. Glaban îi făcea semne peste semne a încurajare și victorie, președintele comisiei înclina mereu din cap în semn de aprobare și pe fețele tuturor, cu excepția lui
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
Aici pe prispa acestui lăcaș mi-am lăsat toate amintirile copilăriei mele de aur, primii fiori de iubire, primele dezamăgiri, cu necazuri dar și mici bucurii și întâmplări ce nu se pot uita vreodată. Voi descrie cândva acele clipe cu candoarea și farmecul lor irepetabil. În această oază de dragoste și lumină, a vrut Dumnezeu să mai am pe lume încă trei surori și un frate. Greu a mai fost cu un salar pe care-l câștiga tătuca la Fabrica de
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
o structură sensibilă aparte, care mi-a tulburat existența cu aripile grațioase ale gîndirii sale poetice! Pentru că ce sens are existența noastră? Și Eugen DORCESCU revigorează gîndirea și, mai încolo, o să vedeți cum se ancorează în golful primitor, plin de candoare, al poeziei! Mă tăvălește-n brazde, ca pe-o grapă, un demon, cu pulpanele de apă... Ș i de aici începe discursul poetic, de la un izvor etern ca visul îngerilor: Copacii înfloriți pî nă la poale Sub revărsări de soare
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
poate nu ar fi rău să tindem către deschiderea unei alte ferestre (nu windows...), spre un altceva. Ferm, entuziast. Iar la eșec, reîncercat. Închei cu unele fulgurații din jurnalele elevilor de clasa a IX-a. De reținut, pe lângă infuzia de candoare, bucuria copilului de a cunoaște. Sunt unele lucruri pe care și eu le-am citit de la ei în premieră - toate contrazic întrebarea la ce bun? La ce îmi trebuie să știu asta? Întrebarea aceasta este refrenul periculos prin care educația
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
peste femeia asta în troleibuz. Ea s-a uitat la el și el a zis: „Vă caută moartea pe acasă și umblați așa... Te mai și rujezi!” Doamna în vârstă era foarte cochetă, s-a uitat la el cu multă candoare și înțelepciune și iertare și i-a spus: „Ce e, domnul meu? Nu vă place bătrânețea? Poate va ajută Dumnezeu și nu o apucați!” O doamnă se recunoaște după... Nu poți să fii doamnă, doamnă te naști. Există țărănci cu
„Un popor căruia îi iei educaţia, îi iei sănătatea, îi iei încrederea în istoria lui e mai uşor manevrabil” () [Corola-blog/BlogPost/339983_a_341312]
-
adică părinții mei și ai unor dumneavoastră, foarte mulți, au crezut că noua orânduială va “legaliza” Respectul și-i va conferi statut de Obligatoriu în fiecare sat și oraș. Au crezut că mandatarii noului regim vor stârpi Nesimțirea, vor cultiva Candoarea, vor combate toleranța prost înțeleasă prin oribila sintagmă “face fiecare ce vrea”. Nici vorbă! În timp și în vreme ce părinții mei și ai unor dumneavoastră, mulți, și, zilnic, din ce în ce mai puțini, credeau în palavrele lichelelor foste și actuale, suite-n capul României
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
trăi împreună în aceeași țară cu aceleași școli și spitale! Protestul Copiilor care are loc de doua sâmbete încoace este unul plin de voioșie și culoare. Este unul al comunicării, al jocului și al cooperării. Totul se întâmplă cu acea candoare de care doar copiii pot da dovadă. Au mai apărut și alte schimbări în ultimele săptămâni în sânul familiei. Copiii ne întreabă „Mami, ăsta e un lucru bun?” sau „Tati, de ce fură oamenii, că nu e frumos?” sau cântă și
De ce am mers cu copiii noștri în Piață. Scrisoarea unor „părinți iresponsabili” către ipocriții responsabili () [Corola-blog/BlogPost/339102_a_340431]
-
noi înșine, să nu existe niciodată un prea devreme sau un prea tîrziu. 1946- S-a născut Andrei Codrescu, autor de eseuri, proză scurtă, romane (Contesa sângeroasă, The Repentance of 1994 ș.a), poezie (Comrade Past and Mister Present, Belligerence, Candoare străină- poeme alese) și editor al revistei literare „Esquisite Corpse”. 1968- A murit scriitorul american John Steinbeck (n. 27 feb. 1902), Laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1962 ,,pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectos
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
116). Ultima pereche de confesiuni reprezintă un omagiu de suflet închinat memoriei părinților: „Tata, ostenit de muzica/ plesnită a ninsorii,/ pâlpâia în ograda gândului”; „Mama se furișase pe cruce./ Venise vremea să mă nasc” (p. 118). Așadar, confesiunile sale, adevărate candori ale inimii și grații ale spiritului, relevă o personalitate sensibilă, de o înaltă demnitate și ținută morală. De fapt, întreaga operă ne oferă un bogat autoportret liric al deplinei sale maturități ! Cartea „În vestiarul inimii” se încheie nefiresc, după părerea
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
de tăcere Tu spuma unui val , eu țărmul în durere... Te faci că nu mai ești sau că nu mă ajungi În nopțile cînd trupul cu valul îmi străpungi Ți-am așteptat iertarea , cu Soare te-am trădat Îmi mângâie candoarea cînd tu parc-ai turbat Te-nlănțui cu Furtuna în jocuri ce mă dor Cînd te cuprind rafale în dansul lor...eu mor Ți-am așteptat sărutul cu care mă atingi În fiecare clipă, când stelele le stingi Eu țărmul
ŢĂRMUL ŞI VALUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340826_a_342155]
-
în: Ediția nr. 584 din 06 august 2012 Toate Articolele Autorului Scrisul este pentru mine ca și cum mi-aș înmuia degetele sufletului în călimara vieții și aș face iubirea să existe pe foaia clipelor. Am învățat să gust limpezimea unei lacrimi, candoarea unui surâs, eternitatea unei clipe. Am învățat să simt tremurul unei flori, atingerea diafană a fluturilor, frumusețea inimii... Și astfel Viața m-a învățat trăirea dragostei. Viața e atât de scurtă și fragilă, încât e trist să ne-o irosim
VIAŢA M-A ÎNVĂŢAT TRĂIREA DRAGOSTEI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340881_a_342210]