1,577 matches
-
realizarea piramidelor din Egipt, În activitatea marilor șantiere din Asia În epoca feudală, În construirea Templului din Ierusalim etc. b) Managementul ar trebui deosebit de activitățile de conducere rezultate din dreptul conducătorilor politici (faraonii din Egipt), sau al proprietarilor (din cei capitaliști). Conducerea este implicată și În activitățile manageriale, dar reciproca nu-i valabilă (orice conducere ar implica managementul). Adam Smith a analizat procesele de conducere În epoca premanagerială, punând În evidență mecanismele sociale ale acestora. Este vorba de sintagma (devenită celebră
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pierderi generate de reglajul spontan al piețelor. Dacă „mâna invizibilă a piețelor” oferă un reglaj de tipul „fead-back”, cel capabil a fi realizat de manager este „fead-for” (adică anticipativ). Dar managementul profesionist prezintă și o serie de dezavantaje, pericole potențiale. Capitalistul care-și conduce singur afacerea poate greși din necunoaștere sau eroare involuntară. Managerul, fiind pus În situația de a decide „pe banii altuia”, poate lua În mod voit decizii În dezavantajul afacerii, dar În avantajul său. În loc ca afacerea să
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
iar xe "Pasti"Pasti susține că accentultrebuie pus pe eliminarea/reducerea inegalităților din aceste patru sectoare, din moment ce ele sunt inerente și stabile. Demersul trebuie să țină cont și de formele pe care le îmbracă patriarhatul în societatea românească: tradițional, socialist, capitalist 1, iar potrivit autorului, „formele cele mai accentuate ale inegalității de gen se regăsesc în patriarhatul tradițional”, combaterea acestuia având sprijinul social (xe "Pasti"Pasti, 2003, p. 249). Întrebarea este cine vine cu propuneri de politici pentru combaterea inegalităților din
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
aur? Banda neagră a paraziților din întreaga lume a vrut războiul și i‐a pregătit pe Hitler și poporul său brutal și îndobitocit. Hitler n‐a fost decât un „Chargé ffaires” sau mai potrivit, o excrețiune fetidă a organismului putred capitalist mondial! Grangurii paraziți știau prea bine că stăpânirea teutonă asupra lumii întregi este un vis deșert și caraghios, știau însă totodată că această idee fixă poate fi utilizată pentru scopurile lor. Da, DRANG Nach OSTEN nu‐i speriau, ci groapa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
burghezia să muște țărâna, Înainte ca Întreaga Europă să se afle sub cizma knuto-slavă, Înainte ca Anglia să fie legată printr-un lanț de fier de Europa, Înainte ca America să devină o insulă În care se vor refugia ultimii capitaliști, Înainte ca Papa să primească vizita noului Napoleon. Cu atât mai rău, dar uraaa! Moartea e, În Jurnalul lui Drieu la Rochelle, o soluție la Îndemână. Un „panaceu” - o posibilitate de vindecare de prea multele iritări ale vieții sale. Repertoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dar "prin pacea încheiată la sfârșitul războiului, teritoriul țării a fost mărit", iar populația ar fi "sporit" pe neașteptate, cu "maghiari, germani, ucrainieni, sârbi, bulgari, evrei și alții"313. În final, "alipirea Transilvaniei și Banatului" procura noi bogății doar pentru capitaliștii "români și străini", însă nici o bucurie pentru poporul muncitor. Toată cronologia era trasată în funcție de Revoluția din Octombrie, care spărgea unitatea narativă a Primului Război Mondial în două secvențe distincte, înainte și după 1917. Despre 1 decembrie 1918 nu se amintea nimic, ba
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era însă contradictorie, cel puțin pentru un elev de clasa a IV-a, căruia i se adresa, teoretic, manualul: pe de o parte, era o "împlinire" care răspundea la "năzuința dreaptă a poporului român", pe de altă parte, "foloasele" reveneau "capitaliștilor și moșierilor", cei care "au exploatat și mai crunt" poporul, având la dispoziție un teritoriu "mărit" (D. Almaș, A. Petric, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1961, p. 137). 38 Aici
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
două axe conflictuale: axa funcțională și cea teritorial-culturală. Astfel, fiecare revoluție produce cîte două clivaje, structurate pe axele amintite: revoluția națională a cauzat clivajul biserică / stat pe axa funcțională, și centru / periferie pe axa teritorial-culturală; revoluția industrială a produs clivajul capitaliști / muncitori pe axa funcțională și sector primar / sector terțiar pe axa teritorial-culturală. Acestea sînt cele patru clivaje fundamentale. Revoluția internațională a produs și ea o scindare (reformiști/comuniști), dar acesta afectează doar latura muncitorească a unui clivaj amintit, de aceea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
două axe conflictuale: o axă funcțională și o axă "teritorial-culturală". Astfel, revoluția națională generează pe axa funcțională clivajul Biserică / Stat, iar pe axa teritorial-culturală, clivajul centru / periferie. Revoluția industrială adaugă împărțirii precedente, pe de o parte, pe axa funcțională, clivajul capitaliști / muncitori iar pe de altă parte, pe axa teritorial-culturală, clivajul sector primar / sector secundar. Cît privește revoluția internațională, aceasta nu afectează decît latura muncitorească a clivajului dintre capitaliști și muncitori, pe care o împarte în stînga comunistă și cea necomunistă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
industrială adaugă împărțirii precedente, pe de o parte, pe axa funcțională, clivajul capitaliști / muncitori iar pe de altă parte, pe axa teritorial-culturală, clivajul sector primar / sector secundar. Cît privește revoluția internațională, aceasta nu afectează decît latura muncitorească a clivajului dintre capitaliști și muncitori, pe care o împarte în stînga comunistă și cea necomunistă. Intuiția fundamentală a lui Rokkan este, fără îndoială, prezentarea unui clivaj dintre centru și periferie. Într-adevăr, dacă prezența celorlalte trei clivaje se poate regăsi în întreaga literatură
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dau naștere diferitelor partide politice. Configurația particulară a diferitelor clivaje crează combinații specifice fiecărei țări, reflectînd condițiile istorice care le influențează. Unele clivaje nu apar decît în anumite țări sau grupuri de țări bine stabilite, în timp ce altele, mai ales clivajul capitaliști / muncitori, se regăsesc în toate sistemele politice europene. Pentru noi, multitudinea de clivaje și întrepătrunderea lor au condus la dezvoltarea pluripartidismului ca și a sistemului electoral. În cele ce urmează, vom prezenta, plecînd de la aceste patru clivaje, tipologia familiilor de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
politice din Europa Acest capitol va prezenta opt familii, adică cîte două pe fiecare tip de clivaj, cu excepția clivajului dintre sectorul primar și cel secundar, și o subfamilie: aceasta din urmă rezultînd din impactul produs de revoluția internațională asupra clivajului capitaliști / muncitori. 1. Clivajul Biserică / Stat. Rezultat al revoluției naționale și deci de origine culturală, clivajul Biserică / Stat îi opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale muncitorilor și ale altor proletari. Două familii politice foarte importante din Europa își au originea chiar în acest tip de clivaj. Pe latura "proprietari" întîlnim
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
suporte timp de patruzeci de ani partidul unic și capitalismul de stat, bazat pe planificarea centralizată (vezi a doua parte). IV. Concluzii Paradigma celor patru clivaje Revoluții Național Industrial Axe Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice în Europa, aceste familii de partide sînt: partidele muncitorești
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
66 mai putem adăuga Landesring-ul elvețian Alianța Independenților, legată istoric de cooperativele "Migros" ... Socială, liberală și ecologică ea este partenera socialiștilor. AI și D '66, ca și partidele creștine de stînga, se caracterizează printr-o tendință "postmaterialistă" foarte accentuată. APĂRAREA CAPITALIȘTILOR: PARTIDELE PATRIMONIALE Este greu să dai un nume partidelor care vin în sprijinul capitaliștilor și al capitalului. Unii le numesc "de dreapta" dar acest termen ambiguu semnifică, în anumite țări, "dreapta religioasă", ori aici este vorba de o dreaptă economică
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
liberală și ecologică ea este partenera socialiștilor. AI și D '66, ca și partidele creștine de stînga, se caracterizează printr-o tendință "postmaterialistă" foarte accentuată. APĂRAREA CAPITALIȘTILOR: PARTIDELE PATRIMONIALE Este greu să dai un nume partidelor care vin în sprijinul capitaliștilor și al capitalului. Unii le numesc "de dreapta" dar acest termen ambiguu semnifică, în anumite țări, "dreapta religioasă", ori aici este vorba de o dreaptă economică. În Franța, Italia sau Spania, ele formează "dreapta". Alții folosesc termenul de "partide burgheze
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
baza lor socială, care le face să fie mediatori privilegiați ai lumii industriale și de afaceri. Cu excepția Angliei, unde dogmatismul conservatorilor a sfîrșit prin a plictisi city-ul, patronatul întreține, în întreaga Europă, legături foarte strînse cu partidele ce apără interesele capitaliștilor. Eforturile făcute de anumite guverne de stînga de a se face agreate de patroni, au eșuat mereu pînă în prezent. Plecînd de la un nucleu conducător "burghez", partidele patrimoniale au devenit adevărate partide attrape-tout. Din punct de vedere al electoratului ei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
manevră a fost formată mult timp din "independenți" comercianți, meșteșugari, liber profesioniști, patroni ai PME dar el s-a diversificat cuprinzînd toți salariații care posedă un patrimoniu pe care speră să-l transmită moștenitorilor. 3. Origine. Partidele care apără cauza capitaliștilor au luat naștere în secolul al XIX-lea din două tradiții ideologice foarte diferite, dar care au ajuns în același punct. Prima, elitistă și ostilă participării maselor populare, privilegia fie ierarhiile aristocratice și puterea regală, fie stabilirea unei plutocrații cenzitare
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mișcării muncitorești și pericolul pe care-l reprezenta aceasta pentru proprietate au apropiat cele două tradiții pînă la confundarea lor. II. Tipologia partidelor patrimoniale Maurice Duverger a descris traseul clasic care a permis diferențierea istorică a partidelor care susțin interesele capitaliștilor. La început, partidele conservatoare, apărătoare ale nobilimii, se opuneau liberalilor, purtători de cuvînt ai burgheziei. Apariția partidelor muncitorești a creat "dilema liberalilor". Trebuia oare să se facă corp comun cu adversarul de ieri pentru a evita pericolul nou sau trebuia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
guvern majoritar. Este vorba de Partidul Social Democrat Portughez fondat de Sa Carneiro și condus cu succes de prim-ministrul Anibal Cavaco e Silva. Acest rezultat se explică prin accederea tîrzie a Portugaliei la democrație: spațiul politic al apărării intereselor capitaliștilor a fost cu greu cucerit de democrații liberali care au redus echivalentul portughez al PP CDS-ul la limita subzistenței. Fondatorii PSD Palma Carlos, Sa Carneiro aparțineau opoziției liberale mai mult sau mai puțin tolerată de Caetano, succesorul lui Salazar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
subliniat faptul că aceste relații au fost rareori bune în timpul generalului de Gaulle. Abia sub președinția lui Georges Pompidou și mai tîrziu a lui Jacques Chirac partidul gaullist a cîștigat favorurile patronatului spre deosebire de giscardieni sau centriști. În ciuda legăturilor lor cu capitaliștii, centraliștii aveau și o aripă de stînga, mai autentică și mai radicală decît red Tories. De aceea nu este nici excepțional, nici surprinzător să constatăm că centraliștii au făcut coaliții guvernamentale cu partidele muncitorești. După război, generalul de Gaulle a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
piață. Sarcina pare chiar mai grea atunci cînd se pune problema deschiderii către o democrație reprezentativă, căci trebuie satisfăcute minimum trei cerințe: una ține de domeniul economic și două de domeniul cultural. În primul rînd, se pune problema capitalismului fără capitaliști și fără capital. Rămîne capitalul străin, dar acesta nu are un caracter filantropic și, neînțelegînd să cumpere totul și la preț mai bun, economia de piață riscă să rimeze cu economia dependentă. În al doilea rînd,se impune necesitatea unei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partidele totalitare și partidele specializate ca rezultat al unui clivaj între stat și societatea civilă 11. Totuși, oricît de importante ar fi fost, revoluția internațională și transformările sale ulterioare troțkismul, maoismul, titoismul n-au afectat decît latura "muncitori" a clivajului capitaliști / muncitori. Pe lîngă acesta, ținînd cont și de regulile taxonomiei, observăm că este vorba de un sub-clivaj care cuprinde o sub-familie de partide. Dacă prezența unui clivaj stat / societate civilă, rezultat din revoluția internațională nu se justifică în cazul democrațiilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
efectelor revoluțiilor naționale și industriale. După modelul acestora din urmă, "a treia revoluție" își exercită efectele conflictuale de-a lungul celor două axe structurale. Revoluții Naționale Industriale Internaționale Axe Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Stat / Societate civilă Minimaliști / Maximaliști Revoluția internațională cuprinde astfel, pe axa teritorial-culturală, clivajul stat / societate civilă, care pune în opoziție "partidele totalitare" cu "partidele democrate", în timp ce pe axa funcțională ea se traduce prin clivajul minimaliști / maximaliști, care pune în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
întîlnirea" cu tranziția ca și cum comunismul fusese rațiunea sa. De asemenea, au lipsit partidele conservatoare și liberale de dinainte și de după război. Acest fapt surprinde foarte puțin; dacă democrațiile populare nu au lichidat nici fizic, nici cultural vechile clase și pe capitaliști, în schimb ele au distrus patrimoniul care le conferea puterea și influența. De aici incapacitatea lor de a rezista puterii staliniste, la care se adaugă și incapacitatea lor de a se regrupa: noii întreprinzători provin, foarte adesea, din vechea nomenklatura
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]