3,275 matches
-
noastre, fără de care societatea europeană nu ar fi ajuns la dezvoltarea politico-socială atinsă în prezent. Deși încă nu s-a confirmat cine este tatăl, știm cu precizie că Ana de Austria este mama sa, care a contribuit în totalitate, alături de cardinalul Mazarin, la crearea personalității celui care a dat un nume unei epoci:"Epoca Regelui Soare". IV.1.2."Cum te numești?“ "Ludovic al XIV-lea...“ Nu încă, nu încă!” (scrieri apocrife) Ludovic al XIV-lea, născut în castelul Saint Germain
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
passim footnote> Oficial însă acesta a căzut victimă tuberculozei intestinale <footnote idem footnote> la data de 16 mai 1643, lăsând tronul liber pentru fiul său. Înaintea morții tatălui său, Delfinul a fost botezat în religia catolică, avându-l nas pe cardinalul Mazarin. La întoarcerea de la catedrala unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:"Ce nume ți-au pus?" Băiețelul a răspuns"Sunt Ludovic al XIV-lea"."Nu încă, dar in curand vei fi", i-a replicat regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regenta era mult mai ușor de anihilat politic. Astfel, puterea urma să fie preluată fie de ducele de Orlèans, fie de alt pretendent la tron. Nimeni nu bănuia ce forță se ascundea în această femeie, care a apărat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
au gouvernment et la conduite de la personne du roi et de celle de M. le duc d'Anjou“. Tutorele lui Ludovic al XIV-lea era un doctor ce absolvise Sorbona, abatele Hardouin de Beaumont de Péréfexe, un fost șambean al cardinalului Richelieu. Preotul confesor al lui Ludovic al XIV-lea, părintele Charles Paulin a fost învestit în această funcție în 1649.<footnote The Institutions of France Under the Absolute Monarchy, 1598-1789, de Roland Mousnier, passim footnote> Acesta din urmă povestea cum
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
studiat matematică, a luat lecții de dans și de conversație.<footnote Roland Mousnier, The Institutions of France Under the Absolute Monarch 1598-1789, University of Chicago Press, Chicago, passim footnote> Pe întreaga durată a acestei perioade, în umbră reginei mama, a cardinalului Mazarin sau a tutorelui sau legal, a mai existat o persoană despre care istoria nu menționează prea multe: valetul sau credincios, La Porte, care l-a slujit neobosit aproape douăzeci de ani. Mai tarziu, La Porte a intrat în conflict
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
era totodată și supraveghetor al educației monarhului. Între La Porte și regina era o legatura mai strânsă, prin lungă perioadă în care acesta o servise. Înaintea nașterii moștenitorului tronului, Anei i se interzisese de către Ludovic al XIII-lea și de către cardinalul Richelieu să corespondeze cu familia sa din Spania. Valetul se ocupase personal de transmiterea corespondeței secrete a acesteia. Arestat de"creaturile" lui Richelieu și torturat, LaPorte nu a dezvăluit niciodată nimic despre regina Ana. Din acest motiv, regenta nu avea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
toate acestea alungați din țară și înlocuiți prin preoți greci. În amintirea vie a acestei ușurințe bulgaro-romîne și tocmai de aceasta predispus a fi cu pază și neîncrezută băgare de samă, Innocențiu III se zbătea contra împuternicirii cerute a unui cardinal pentru încheierea tractărilor și se mărgini numai a autoriza pe capelanul Ioan ca, înlăuntrul ținuturilor romîno-bulgare, să ia toate măsurile spirituale după proprie chibzuință și să predea episcopului orânduit saccosul, ca semn al deplinei puteri, să facă, cu ajutorul episcopilor romano-catolici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regească, ci-l însărcină totodată cu plenipotență de-a-l încorona solemn în numele papei. O bulă papală de privilegiu cu data 25 februarie l204 îi dădea în faptă lui Ioannițiu titlul și demnitatea de rege al bulgarilor și românilor, rânduia pe cardinalul Leon di Santa Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului încoronării și cerea de la solicitatorul de coroană făgăduința cu jurământ cumcă nu numai el se va sârgui a se ține cu credință și a urma cu ascultare biserica romană, ci va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astea, curând i se suiră împăratului în cap cererile exagerate ale Scaunului papal, căci papa Nicolae III [î]i ceru în anul 1278 nu numai recunoașterea primatului roman, ci și primirea adaosului filioque în crez, apoi învoirea ca un legat cardinal al papei să petreacă la Constantinopol, în fine ca grecii să schimbe cu totul ritul lor bisericesc pe cel latin "pentru că unitatea credinței nu sufere o deosebire a modului ei de manifestare". Concesiunile cerute întreceau cu mult pe cele pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
importantă dintre deosebiri. Altfel spus, omul este un animal care vorbește. Dacă ar îngăima ceva, ar fi un semn că animalul ar avea suflet (și suflu) și ar putea fi creștinat. Se spune că, văzând într-o cușcă un urangutan, cardinalul Melchior de Polignac (1661-1742) i s-ar fi adresat astfel : „Vorbește și am să te botez !”. „Copilul sălbatic” era rudă cu „bunul sălbatic”. Nepervertit de societate, robust fizic și psihic, născut- crescut în pădure, printre animale (o reprezentare a Paradisului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
politica, teologia și cultura secolelor III-VIII ale erei noastre; lupta a fost de fapt continuarea teologiei prin alte mijloace. În acest adagiu atît de comun, "politica" este un înlocuitor tardiv. Părțile cu influență funcționează deschis în partide politice, și istoricii (cardinalul Daniélou între alții) evocă în mod spontan "partidul nicean", "extrema stîngă ariană", "o largă coaliție majoritară anti-Arie". Episcopii și șefii de școală ai diferitelor regiuni ale creștinătății în fașă își încep campania sub formă epistolară, dar o termină cu forța
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
doctrinare, scheme ierarhice și cadre de organizare ce corespund celor stabilite între secolele I și al III-lea. Cea mai centralizată: de-a lungul vicisitudinilor și adaptărilor, instituția a rămas o monarhie absolută; Ioan Paul II își numește episcopii și cardinalii așa cum Sfîntul Pavel își numea episcopii și pastorii, conducătorii nealeși ai primelor Comunități sau Biserici creștine. Sfîntul Scaun, vîrf al unei piramide planetare, asigură coeziunea organelor eminamente centrifuge, și anume nouăzeci și șapte de conferințe episcopale și 2 198 de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
frunte (congregația Inchiziției, de pildă, rebotezată odinioară Saint Office Tribunalul Inchiziției, se cheamă azi "doctrina Credinței"), este plasat sub autoritatea secretarului de stat, prim-ministru numit de papă. El însuși e ales la un scrutin secret de Sfîntul Colegiu al cardinalilor reuniți în conclav (după un ritual stabilit în 1271). Cînd își schimbă tiara cu coroana, formula de încoronare face din el "tatăl prinților și regilor, îndreptătorul lumii, vicarul pe pămînt al Mîntuitorului Iisus Hristos". Vaticanul este un stat ca oricare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
176, 258, 310, 390, 391, 393, 394 Condorcet, Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de 107, 182, 213, 263 Constant, Benjamin 220 Constantin I 125, 134, 156, 161 Corbin, Henry 164 Cortázar, Julio 301 D Dagognet, François 202 Daniélou, Jean, cardinalul 123 Darmon, Jean-Jacques 342 nota 1 Darwin, Charles 300 Debray, Régis 188 Decèze, Dominique 354 nota 1 Deffand, Marie, marchiză du 184 Derrida, Jacques 47, 267 nota 1, 383 Descartes, René 91, 92, 97, 210 Descaves, Lucien 347 Desmoulins, Camille
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Rafail 119 Rancé, Armand Jean le Bouthillier de 184 Rancière, Jacques 262 Reclus, Élisée 284 Rembrandt, Rembrandt Harmenzoon van Rijn, zis 52, 79 Renan, Ernest 130, 210 Restif de la Bretonne 181, 263 Ricardo, David 43 Richelieu, Armand Jean du Plessis, cardinal de 244, 332 Rigaud, Jacques 311 Rimbaud, Arthur 388 Rivera, Diego 198 Rivero, Jean 310, 315 nota 1, 349 nota 2 Roberty 293 Robespierre, Maximilien de 282 Rocha, Glauber 197 Roche, Daniel 171, 172, 175 nota 2 Rockefeller, John Davison
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
consensus", Pouvoirs, nr. 5, 1978. 65 Pierre Bourdieu, "L'opinion publique n'existe pas", Les Temps Modernes, ianuarie 1973. 66 Pierre Nora, "Le retour de l'evénement", în Faire de l'Histoire, I, Gallimard, Paris, 1974. 67 Mazarinade pamflete împotriva Cardinalului Mazarin (n.t.). 68 Pierre Schaeffer, Machines à communiquer, II, Le Seuil, Paris, 1972, pp. 243 și urm. 69 J. Calvet, articolul "Index", în Catholicisme hier, aujourd'hui, demain, Letouzey, Paris, 1962. 70 Din 18 decembrie 1768. Citată în J.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și hibrizi rezistenți. Comportarea soiurilor de viță de vie la atacul de mană este diferită, remarcându-se că soiurile superioare de masă sunt mult mai sensibile la atac (tab.6.5.). Printre acestea se numără Afuz-ali, Perlă da Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, în timp ce soiurile Negru vârtos, Pinot noir, Gamay și Crâmpoșie sunt rezistente. Cercetările efectuate în țara noastră de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți, care, folosiți ca portaltoi, imprimă altoiului o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți consilierii de stat, pe toți raportorii la Consiliul de Stat, pe toți mareșalii, pe toți cardinalii, arhiepiscopii, episcopii, marii vicari și canonici, pe toți prefecții și subprefecții, pe toți funcționarii din ministere, pe toți judecătorii și, mai presus de toți, pe cei mai bogați zece mii de proprietari, printre cei care duc acum o viață de gentilomi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acest obiectiv decât să fie pe placul Bisericii. Dumnezeu, consideră el, preferă ca cineva să se înverșuneze să demonstreze adevărul, chiar dacă pentru aceasta trebuie să înfrunte birocrația de la Sfântul Petru care întreține o eroare. Cu atât mai rău dacă papa, cardinalii săi, administrația acestei întreprinderi politice creștine se vor supăra. Atacurile din Donația lui Constantin vizează Biserica, desigur, dar nu creștinismul: mai mult, ele au fost făcute în numele lui, pentru o purificare a funcționării sale și pentru o ameliorare a magisteriului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
etc. Astfel încât e mai bine să dorești să fii nebun decât înțelept... Bine, de acord cu nebunia bufonilor, a negustorilor, a teologilor, a filosofilor, a femeilor, a curtenilor. Dar cum rămâne cu cea a preoților, a călugărilor, a episcopilor, a cardinalilor, a papilor și a regilor, incluși și ei în enumerare? Erasmus nu cruță pe nimeni, iar râsul devine treptat unul silit pe măsură ce înaintăm în lectură... Acestui creștin nu-i place clerul, el manifestă chiar un anume anticlericalism... Preoții? Foarte adesea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu se puteau baza decât pe propria lor putere pentru a face față amenințărilor externe. Prin urmare, asigurarea intereselor naționale (siguranța națională) a devenit principala grijă și responsabilitate a politicii externe a statelor europene. Această teză a fost reiterată de cardinalul Richelieu, prim-ministru al Franței între 1624 și 1642, care introduce conceptul raison d’Etat, ce susținea existența unui primat al intereselor naționale de securitate. Interesele naționale și apărarea lor scuzau mijloacele prin care erau obținute. Acest concept reușește să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
propriile frontiere, definind ca interese fundamentale obiective precum conservarea statutului de Mare Putere ori limitarea posibilității de a intra într-o spirală a dilemei securității, prevenindu-i apariția. Expresiile istorice ale acestei concepții asupra securității sunt cunoscute de multă vreme, cardinalul Richelieu, cu al său raison d’etat, sau cancelarul Bismarck, prin realpolitk, oferind, dincolo de diferențe, exemple dintre cele mai cunoscute. Modul în care Marile Puteri își înțeleg statutul, acționând pe scena internațională, și relațiile dintre ele au determinat în linii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
echitatea între generațiile umane la nivelul satisfacerii nevoilor fundamentale. Globalizarea asigură aceste desiderente numai în condițiile unui sistem global de guvernare.<footnote Omul și viața. Elemente de doctrină socială a Bisericii Catolice, Editura Sapientia, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iași, 2011. footnote> − Cardinalul Raffaelo Renato Martino, în 2004, în numele Consiliului Pontifical pentru Dreptate și Pace, a publicat Compendiul de doctrină socială al Bisericii, care schițează învățătura socială ce are ca esență primatul și demnitatea persoanei, principiul bunului comun, solidaritatea și subsidiaritatea.<footnote Idem
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
De altfel, „ficțiune” vine de la verbul fingo, fingere, care înseamnă originar: a fasona, a frământa o materie (brutarii se numeau fictores), deci a prelucra o substanță existentă. La Rochefoucauld, în portretul răuvoitor, dar penetrant, pe care-l trasează inamicului său, cardinalul de Retz, spune, pentru a-i discredita Memoriile: „souvent son imagination lui fournit plus que sa mémoire”. Dar acesta e tocmai bine geniul memorialistului. Dacă minte sau nu, din punctul de vedere al artei e prea puțin important; important e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fiziologice obișnuite, vânarea vrăjitoarelor). Nu fără motiv, Napolitano 1, în textul luat aici în discuție, este redus la un om puternic în fața căruia trebuie să se „vină cu acuze”, de parcă ar fi vorba despre vreun Bottai 2 sau despre vreun cardinal. Conformismul este întotdeauna deplorabil, dar conformismul celui ce are de partea sa dreptatea (adică, după mine, „conformismul de stânga”) este cu atât mai dureros. Desigur, articolul meu „împotriva avortului” este incomplet și pasional; știu acest lucru. O prietenă a mea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]