2,818 matches
-
populația carpică a fost transferată în Imperiul roman, în anii 297505 e.n. Aceasta nefiind o realitate poate prezenta doar o afirmație interesantă politic pentru partea romană, deoarece este contrazisă de conflictele militare consemnate ulterior (Între anii 306381), în care reapar carpii sau carpodacii. Întrun alt sens se poate crede că Aurelius Victor s-ar putea referi la un transfer al unor carpidin Moesia Inferior și nu din Dacia liberă. Iar Zosimos, tocmai pentru a face o distincție i a numit pe
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sau carpodacii. Întrun alt sens se poate crede că Aurelius Victor s-ar putea referi la un transfer al unor carpidin Moesia Inferior și nu din Dacia liberă. Iar Zosimos, tocmai pentru a face o distincție i a numit pe carpii din zona dacilor liberi (din Moldova), carpodaci. Rezultă că transferul carpilor nu afecta teritoriul Țibăneștilor, ci îi implica doar pe prizonierii de război și pe acele populații de carpi care erau vecine Imperiului Roman, cum consemnează Eutropius și Orosius, dar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
s-ar putea referi la un transfer al unor carpidin Moesia Inferior și nu din Dacia liberă. Iar Zosimos, tocmai pentru a face o distincție i a numit pe carpii din zona dacilor liberi (din Moldova), carpodaci. Rezultă că transferul carpilor nu afecta teritoriul Țibăneștilor, ci îi implica doar pe prizonierii de război și pe acele populații de carpi care erau vecine Imperiului Roman, cum consemnează Eutropius și Orosius, dar susține și V. Pârvan. Evoluția socialeconomică și militară în teritoriul carpilor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
carpilor nu afecta teritoriul Țibăneștilor, ci îi implica doar pe prizonierii de război și pe acele populații de carpi care erau vecine Imperiului Roman, cum consemnează Eutropius și Orosius, dar susține și V. Pârvan. Evoluția socialeconomică și militară în teritoriul carpilor și-a avut apogeul în secolele II, III și IV e.n. Anterior acestei perioade, carpii au făcut parte din marile regate ale lui Burebista și Decebal. Abia după dispariția acestor străluciți conducători și după transformarea unei părți din Dacia în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
acele populații de carpi care erau vecine Imperiului Roman, cum consemnează Eutropius și Orosius, dar susține și V. Pârvan. Evoluția socialeconomică și militară în teritoriul carpilor și-a avut apogeul în secolele II, III și IV e.n. Anterior acestei perioade, carpii au făcut parte din marile regate ale lui Burebista și Decebal. Abia după dispariția acestor străluciți conducători și după transformarea unei părți din Dacia în provincie romană, carpii au început să se afirme pe plan politic, militar și al culturii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
avut apogeul în secolele II, III și IV e.n. Anterior acestei perioade, carpii au făcut parte din marile regate ale lui Burebista și Decebal. Abia după dispariția acestor străluciți conducători și după transformarea unei părți din Dacia în provincie romană, carpii au început să se afirme pe plan politic, militar și al culturii materiale. Continuitatea de locuire a teritoriului comunei Ț ibănești în Evul Mediu, este demonstrată atât din punct de vedere arheologic, cât și mai ales, din punct de vedere
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
judecata prin judecători, adică printr-un număr de persoane de aceeași categorie socială, cu expresia consacrată "a lua legea". Continuitatea se poate demonstra și cu ajutorul onomasticii. Astfel numele de Brudur (un strămoș din sec. al XIV lea a ilustrului P.P. Carp) trebuie pus în legătură cu slavul Ђ РО ЗІ (BROD) VAD, ce ne amintește și de brodnici, vechii români din Moldova veacului al XII lea și al XlII -lea, locuitori ai vadurilor . Un obicei care verifică continuitatea în comuna Ț ibănești este
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
comuna Tansa și deci la satul Tibăneștii Buhlii de lângă Băcești, Jud. Vaslui. Nu au fost menționate în datele de mai sus satul Recea atestat în 1864, satul Războieni apărut în luna martie 1927 prin act de cumpărare de la Nicu P. Carp (mențiune a locuitorilor ) și satul Lingurari care a fost pomenit ca sat nou în anul 1902 și cu o populație de 336 suflete. Satul Lingurari este pomenit ca sat nou în 1902 în „Marele Dicționar geografic al României” (I. Lahovari
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
dar în total au venit 30 de familii din jud. Neamț și 45 familii din jud. Bacău. Satul Tibănești era prezentat, întrun document din 6 octombrie 1658 între două sate,după cum deducem din următoarele relatări ale actului: „1658octombrie 6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel bătrîn din târgu Iași, popa Darie și Dima din Olășei și alții din Glodeni. Scrie Tiron fost pârcălab. Original rupt dar adeverit de Divanul judecătoresc al Moldovei în 1832. Totodată în 1660 Carp Lungul vinde lui Mecula o parte din ocină, din satul Olășei”. Din acestea și din alte documente (Condica Luzilor pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
însuși domnul îi punea În dregătoriile cele mai înalte ale țării, Dimitrie Cantemir menționează în lucrarea sa “Descriptio Moldaviae“, “Carpeș tii“ . Însă vița nobilă a acestora se poate atesta documentar până la o distanță în timp echivalentă cu un mileniu. Strămoșii Carpilor se numeau înainte Bruduri și aveau ocine în Băceș ti (Înainte de 1849). Un urmaș al lui Brudur străvechi a fost și Petre Brudur, frate cu Simeon Tansea. De la fiul acestuia (Gavril Lungu) care dă urmașilor nume de Carp, s-a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mileniu. Strămoșii Carpilor se numeau înainte Bruduri și aveau ocine în Băceș ti (Înainte de 1849). Un urmaș al lui Brudur străvechi a fost și Petre Brudur, frate cu Simeon Tansea. De la fiul acestuia (Gavril Lungu) care dă urmașilor nume de Carp, s-a folosit prenumele drept nume de familie. în anul 1662 Carpii ies definitiv cu stăpânirea din Băcești, în urma unui proces. Însă ceva mai Înainte la 1469 încep a avea ocine în teritoriul nostru fii lui Brudur (deci Carpii). Prin
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ti (Înainte de 1849). Un urmaș al lui Brudur străvechi a fost și Petre Brudur, frate cu Simeon Tansea. De la fiul acestuia (Gavril Lungu) care dă urmașilor nume de Carp, s-a folosit prenumele drept nume de familie. în anul 1662 Carpii ies definitiv cu stăpânirea din Băcești, în urma unui proces. Însă ceva mai Înainte la 1469 încep a avea ocine în teritoriul nostru fii lui Brudur (deci Carpii). Prin documentul redactat la Suceava în 9 februarie 1469 vedem că Ștefan Cel
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de Carp, s-a folosit prenumele drept nume de familie. în anul 1662 Carpii ies definitiv cu stăpânirea din Băcești, în urma unui proces. Însă ceva mai Înainte la 1469 încep a avea ocine în teritoriul nostru fii lui Brudur (deci Carpii). Prin documentul redactat la Suceava în 9 februarie 1469 vedem că Ștefan Cel Mare confirmă lui Petrea și fraților săi Oană și Duma stăpânirea peste satele lor de baștină : a) Brudureștii unde este casa lor (Dagâța) b) Jumătate din Tungujei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pe Sacovăț e) o seliște pe Racovăț unde a fost moșul lor “Oană Giuratul“ f) “seliștea căsciorelor pe valea Fânațelor“ M. Costăchescu arată că există un ipisoc din 7016 (1508) de la Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost mare logofăt, care avea ipisoc de danie de la Ioan. Hotarele erau: prisaca Costinesei, Glodurile, Ulmi, prisaca Ursoaiei, Jigoreni, Mirești. Am identificat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost mare logofăt, care avea ipisoc de danie de la Ioan. Hotarele erau: prisaca Costinesei, Glodurile, Ulmi, prisaca Ursoaiei, Jigoreni, Mirești. Am identificat un Carp Lungul În Țibănești , amintitul fiu a lui Petre Brudur, În anul 1658. însă acesta vinde Țibăneștiul lui Mecula, ca apoi în 1685 să găsim că satul aparținea lui Iane Burnaz și fiicelor sale Maria și Cârstina. Aceș tia vând jumătate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
vând jumătate de sat lui Ș tefan de la vistierie (ginerele lui Burnaz), și femeii sale Maria care a cumpărat încă o ocină din satul Ivănești, constând în “a cincea parte dintr-un bătrân“, ceea cedemonstrează natura răzășească a acestui sat. Carpii reapar în Tibănești probabil mult înainte de 1800 când satul aparținea sulg. Ion Carp (fiul lui Gheorghe Carp) care în 1813 a construit biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
femeii sale Maria care a cumpărat încă o ocină din satul Ivănești, constând în “a cincea parte dintr-un bătrân“, ceea cedemonstrează natura răzășească a acestui sat. Carpii reapar în Tibănești probabil mult înainte de 1800 când satul aparținea sulg. Ion Carp (fiul lui Gheorghe Carp) care în 1813 a construit biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
a cumpărat încă o ocină din satul Ivănești, constând în “a cincea parte dintr-un bătrân“, ceea cedemonstrează natura răzășească a acestui sat. Carpii reapar în Tibănești probabil mult înainte de 1800 când satul aparținea sulg. Ion Carp (fiul lui Gheorghe Carp) care în 1813 a construit biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sat. Carpii reapar în Tibănești probabil mult înainte de 1800 când satul aparținea sulg. Ion Carp (fiul lui Gheorghe Carp) care în 1813 a construit biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul de cel mai înalt rang boieresc). Au urmat ca stăpâni în Țibănești: Petru Carp (mare spătar) care a trăit între 18031874; Petre
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
când satul aparținea sulg. Ion Carp (fiul lui Gheorghe Carp) care în 1813 a construit biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul de cel mai înalt rang boieresc). Au urmat ca stăpâni în Țibănești: Petru Carp (mare spătar) care a trăit între 18031874; Petre P.Carp (a avut funcție de prim ministru) care a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul de cel mai înalt rang boieresc). Au urmat ca stăpâni în Țibănești: Petru Carp (mare spătar) care a trăit între 18031874; Petre P.Carp (a avut funcție de prim ministru) care a trăit între 1837- 1919 și ultimul descendent Nicu P.Carp (ultimii trei Carpi, în afară de Nicu P.Carp,care sunt înmormântați la Cavoul din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul de cel mai înalt rang boieresc). Au urmat ca stăpâni în Țibănești: Petru Carp (mare spătar) care a trăit între 18031874; Petre P.Carp (a avut funcție de prim ministru) care a trăit între 1837- 1919 și ultimul descendent Nicu P.Carp (ultimii trei Carpi, în afară de Nicu P.Carp,care sunt înmormântați la Cavoul din Țibănești). Unele evenimente istorice locale își puneau amprenta în documente
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]